Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE
COORDONATOR:
ABSOLVENT:
PRODUSE MEDICAMENTOASE
PE BAZĂ DE MENTOL
2
CUPRINS
ARGUMENT……………………………………………...………………………………………5
CAPITOLUL I – MENTA……………………………………………………….…………….….6
1.1. Descrierea botanicǎ a plantei…………………………………………………………6
1.2. Rǎspândire....................................................................................................................8
1.3. Specii……………………………………………………………………………….....8
1.6. Condiţionarea………………………………………………………………………..15
1.7.Compozitia chimica.....................................................................................................16
2.1. Definiţie……………………………….…………………………………………….18
2.4. Utilizări……………………………………………………………………………....22
CONCLUZII…………………………………………………………………………………….72
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………73
3
MOTTO
4
ARGUMENT
Puţine plante din flora noastrǎ spontanǎ acumuleazǎ atâta forţǎ vindecatoare precum
menta.
Uleiul volatil este principalul principiu activ. Conţinutul variază în funcţie de o serie de
factori precum soiul, varietatea, provenienţa, momentul recoltării, condiţii pedoclimatice. L-
mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil.
5
CAPITOLUL I
MENTA
Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Menta, care creşte atât
în Europa, cât şi în America de Nord, nu e bunǎ doar pentru ceai sau pentru a fi adaugatǎ în
mâncare. Sub formǎ de extract sau de ulei este un bun remediu într-o varietate de afecţiuni sau
suferinţe, de la dureri de cap, musculare şi pânǎ la probleme ale stomacului si intestinelor. Sub
denumirea de ''mentǎ'' sunt strânse mai multe varietǎţi de astfel de plante, printre care, cele mai
cunoscute sunt Mentha piperita şi Mentha spicata. Menta este o plantǎ perenǎ, rezistentǎ şi care
se rǎspândeşte repede.
Rǎdǎcina, este formatǎ dintr-un numǎr foarte mare de rǎdǎcini adventine fibroase, care
ajung în profunzime pana la 40-60 cm.
Tulpina este anualǎ, pǎtrunghiularǎ, compusǎ din noduri şi internoduri, mai mult sau mai
puţin erectǎ, puternic ramificatǎ. Ȋn funcţie de condiţiile pedoclimatice, poate creşte pânǎ la 1 m
şi chiar mai mult. Din mugurii situaţi pe porţiunea lignificatǎ a tulpinii de sub nivelul solului se
6
formeazǎ stolonii. Ȋn funcţie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni şi subterani.
Aceştia sunt, în general, formaţiuni tulpinale asemanatoare ramificaţiilor. Stolonii aerieni
formeazǎ la noduri rǎdǎcini adventine şi tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasǎ şi
prezintǎ la noduri rǎdǎcini adventine. Stolonii subterani nu conţin ulei volatil, în timp ce tulpinile
şi ramificaţiile contin cantitǎţi foarte reduse. Dupǎ cosire din mugurii situaţi pe nodurile
stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum şi pe resturile de tulpini netǎiate, se
formeazǎ o a doua recoltǎ. Frunza este oval-lanceolatǎ şi este prinsǎ printr-un peduncul scurt. Pe
partea superioarǎ sunt netede, iar pe cea inferioarǎ au
nervuri proeminente, sunt colorate în verde închis şi
sunt prevǎzute cu glande oleifere, în numǎr mult mai
mare pe partea inferioarǎ. Inflorescenţa este de
forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime.
Floarea este compusǎ dintr-un caliciu cilindric,
cangranulat cu 5 dinţi, violacei, o corolǎ violetǎ deschis,
formatǎ din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat,
stamine în numǎr de 4 si un ovar superior cu stigmat
bifurcat.
7
1.2. RǍSPANDIRE
Ȋn general, cultura mentei este mult fractionata, aceasta ocupând, în foarte multe
unitǎţi, suprafeţe de pânǎ la 10 ha. Totuşi, în ultimii ani, se contureazǎ o concentrare mai
accentuatǎ şi în judeţele din jurul capitalei (Cǎlǎraşi, Giurgiu, Ialomiţa). Specia de menta
cunoscuta sub denumirea de „Menta crispa” ocupǎ suprafeţe neînsemnate.
1.3. SPECII
Genul Mentha cuprinde numeroase specii şi varietăţi, care se hibridează uşor între ele,
făcând destul de greoaie sistematizarea.
Mai importante din punct de vedere economic sunt: M. piperita L. (menta, izmă - bună
sau mintal), M. arvensis, Menta crispata (menta creaţă). Din producţia mondială de ulei volatil
58 % provine de la M. arvensis 29 % de la M. piperita 13 %.
Mentha piperita are tulpina şi nervurile frunzelor de culoare roşu - violet şi flori violacee,
mai rezistentă la boli şi dăunători, mai productivă dar cu ulei de calitate mai slabă; Mentha
Camus ("white mint"), cu tulpini şi nervuri de culoare verde şi flori albe, cu pretenţii mai
ridicate, producţii mai mici, dar cu ulei de calitate mai bună, fiind cultivată mai ales în Franţa
8
Ȋnmulţirea vegetativǎ - lipsitǎ de posibilitatea de fructificare, menta se înmulţeşte în
practica agricolǎ exclusiv pe cale vegetativǎ, prin stoloni. Plantele erbacee perene se
caracterizeazǎ prin existenţa unei pǎrţi subterane multianuale şi a unei pǎrţi aeriene anuale.
Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decǎt în anul apariţiei. Aceştia apar în a doua
jumǎtate a verii şi asemenea tulpinilor aeriene trǎiesc un singur an.
Dupǎ ce au dat naştere tulpinilor aeriene şi dupǎ ce acestea şi-au format rǎdǎcini proprii,
stolonii bǎtrâni putrezesc, în locul lor formǎndu-se altii noi. Aceste constatǎri au permis ca menta
sǎ fie de fapt planta anualǎ. Epoca de formare a stolonilor la mentǎ depinde de adâncimea de
plantare. Creşterea stolonilor începe în momentul apariţiei pe tulpina centralǎ a primului etaj de
ramificaţii si continuǎ pânǎ la sfarşitul vegetaţiei. Stolonii mentei nu au o perioadǎ de repaus
absolut, mai mult, menta niciodatǎ nu opreşte complet procesele de creştere a stolonilor şi nici
intensitatea schimbului de substanţe. Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea în vegetaţie
a mugurilor de pe stoloni chiar în perioada de iarna, în timpul zilelor mai cǎlduroase, dar la cea
mai micǎ scǎdere a temperaturii aceştia pier. De asemenea, acest fapt implicǎ greutǎţi deosebite
la însilozarea stolonilor, atunci când ei se depoziteazǎ pentru a fi plantaţi primavara. Ȋn mod
obişnuit, începând cu prima decadǎ a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. Ȋn aceastǎ perioadǎ
se schimbǎ mersul proceselor legate de sinteza substanţelor nutritive, acumulǎndu-se în special
zaharozǎ, oligozaharide şi substanţǎ uscatǎ, ceea ce contribuie la sporirea rezistenţei la ger, ca o
adaptare complexǎ a speciei la condiţiile de iernare. Stolonii mentei sunt amplasaţi, pe verticalǎ,
într-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm). S-a stabilit de asemenea ca prin
plantarea mai adâncǎ, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical pânǎ la stratul de la 3 la 5 cm, unde se
amplaseazǎ orizontal.
Temperatura
Menta, începe sǎ vegeteze primǎvara devreme, când temperatura medie este în jur de 3-5
C. Acoperiţi bine cu zǎpadǎ, stolonii de menta rezistaǎ la temperaturi foarte scǎzute, pânǎ la -26
C şi chiar la -30 C. Mugurii care au început sǎ vegeteze şi care nu au suportat o perioadǎ
prealabilǎ de climatizare nu rezistǎ la scǎderea bruscǎ a temperaturii sub - 7 C.
Temperatura optima de creştere a mentei în timpul verii este de 18-20 C, maxim 22-25 C.
Temperatura influenteazǎ de asemenea şi continutul în ulei volatil. S-a stabilit ca menta cultivatǎ
în casa de vegetaţie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un conţinut de 2,07 % ulei volatil, în
timp ce la acelaşi fel de mentǎ cultivatǎ în serǎ unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai
ridicatǎ, conţinutul în ulei volatil a fost de 2,85 %. Ȋntotdeauna în regiunile cu temperaturi mai
ridicate se obţine o materie primǎ cu conţinutul în ulei volatil sporit, dar cu un continut în mentol
mai scazut.
Apa
Cerinţele deosebite ale mentei fatǎ de umiditatea solului se explicǎ prin mǎrimea
deosebitǎ a suprafeţei foliare şi prin prezenţa rǎdǎcini slab dezvoltate şi superficiale. Este greşitǎ
pǎrerea multor cultivatori şi cercetǎtori care considerǎ menta ca plantǎ de baltǎ. Lipsa
umiditǎţtii este foarte dǎunǎtoare culturilor de mentǎ, deoarece duce la micşorarea taliei plantelor
de 1,5 ori şi la o scǎdere a greutâţii de cca 4 ori. Nevoia de apǎ a mentei se manifestǎ cel mai
pregnant în prima jumǎtate a perioadei de vegetaţie pânǎ la butonizare. De asemenea, umiditatea
solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Este foarte important de ştiut
ca la o umiditate a solului sub 30%, menta nu trebuie plantatǎ, deoarace cea mai mare parte a
stolonilor se usucǎ, indiferent de conţinutul iniţial de apǎ al acestora. In sfarşit, trebuie
menţionat cǎ menta irigatǎ, în special prin aspersiune, indiferent de anul de culturǎ în care se
gǎseşte, este mai puternic atacatǎ de ruginǎ.
Lumina
10
Menta este planta de zi lungǎ, însǎ dǎ producţii satisfǎcǎtoare atât în condiţiile cetoase şi
umede ale Mǎrii Britanii, cât şi în condiţiile însorite ale multor tǎri. Pentru creşterea şi
dezvoltarea normalǎ menta are nevoie de iluminare continuǎ timp de cel puţin 12h. Reducerea
timpului de iluminare determinǎ o încetinire a creşterii plantei, o dezvoltare defectuoasǎ, iar
ramificaţiile inferioare se transformǎ în formaţiuni asemǎnǎtoare stolonilor aerieni, ceea ce
contribuie la scǎderea productie de ulei volatil.
Altitudinea - latitudinea
Menta se poate cultiva pânǎ la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o creştere
evidentǎ a conţinutului în ulei volatil şi descreşterea conţinutului în mentol pe directia N-S.
Solul
Menta creşte şi se dezvoltǎ cel mai bine pe soluri afânate şi permeabile, cu o compoziţie
mecanicǎ uşoara şi bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite sunt solurile
aluvionale şi cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obţine si pe toate tipurile de soluri
cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fǎrǎ structurǎ, argiloase şi
impermeabile. Totuşi menta cultivatǎ pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioarǎ. Menta
creşte cel mai bine atunci cǎnd Ph-ul are valori intre 5 şi 7.
Elementele nutritive
Ȋn decursul întregii perioade de vegetaţie menta extrage din sol urmǎtoarele elemente
nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanǎ uscatǎ revin în
medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maximǎ de absorbtie a N, P, K
este la începutul fazei de ramificare pânǎ la începutul înfloritului când plantele acumuleazǎ
întreaga cantitate de substanţe nutritive necesare formǎrii producţiei. Azotul folosit singur sau în
combinaţie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative, dar si la o reducere a
conţinutului în ulei volatil. Azotul mǎreşte conţinutul în mentonǎ şi scade conţinutul în mentol,
iar culturile fertilizate cu azot în exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugina.
11
Fosforul corecteazǎ întrucâtva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micşorarea
conţinutului în ulei volatil şi sporeşte conţinutul în piene şi limonene. Potasiul acţioneazǎ
asemǎnator cu fosforul. Excesul de potasiu reduce conţinutul în ulei volatil şi depreciazǎ calitatea
acestuia prin sporirea conţinutului în mentonǎ.
1 . Locul de ansolament
Cele mai bune premergǎtoare pentru mentǎ sunt acelea care elibereazǎ terenul timpuriu, il
lasǎ curat de buruieni, bine aprovizionat cu substanţe nutritive, afânat şi cu umiditate suficientǎ.
Dintre plantele de culturǎ, cele mai bune premergǎtoare sunt cerealele de toamnǎ şi în
mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergǎtoare
adevaratǎ.
Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereazǎ terenul târziu şi nu mai permit o
pregǎtire corespunzǎtoare a solului. Pentru a realiza producţii mari şi constante în ulei volatil,
menta trebuie sǎ fie consideratǎ din punct de vedere agronomic culturǎ anualǎ (in mod
excepţional bianualǎ, dar aratǎ) şi inclusǎ în asolamentele corespunzǎtoare.
Bazându-se pe o practicǎ agricolǎ îndelungatǎ, în lipsa unor studii aprofundate se pot
recomandǎ pentru condiţiile ţǎrii noastre urmǎtoarele tipuri de asolament:
- menta.
2) pentru zone umede si racoroase:
12
- cereale de toamnǎ;
- mac în culturǎ dublǎ cu chimion;
- chimion;
- secarǎ pentru corn (claviceps purpurea);
- mentǎ;
- cartofi, sfeclǎ.
Desigur, aceste rotaţii pot fi modificate în funcţie de condiţiile şi cerinţele locale. Oricum,
revenirea mentei pe acelaşi loc dupǎ minimum 4 ani contribuie în mare mǎsura la evitarea
atacului de boli (în special de ruginǎ) şi dǎunǎtori, factorii uneori determinanţi ai nivelului şi
calitǎţii producţiei.
2 . Fertilizarea
Gunoiul de grajd bine fermentat, ca îngraşǎmânt complex, aplicat sub arǎtura de bazǎ are
un efect deosebit asupra producţiei de masǎ verde la mentǎ. Utilizarea îngraǎmântului organic pe
un sol cu fertilitate scǎzutǎ de tip brun de pǎdure, luto- nisipos, a dat însemnate sporuri de
producţie care au variat între 20-40%, în funcţie de condiţiile climatice ale anului. Ȋn lipsa
gunoiului de grajd, sporirea producţiei şi calitǎţii acesteia la mentǎ se va realiza prin
administrarea îngrasamintelor minerale. Mǎrirea cantitǎţilor de îngrǎşǎmânt sporeşte producţia
continuu, dar economic numai pânǎ la un anumit nivel, fapt care a determinat sǎ se ajungǎ la
concluzia cǎ doza recomandatǎ sa fie N90P120K90 kg/ha substantǎ activǎ. Ȋngrǎşǎmintele ar
trebui sǎ se administreze primavara, la plantare, alǎturi de rând.
Pentru condiţiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca fosforul
si potasiul sǎ se administreze înaintea plantatului şi sǎ se încorporeze o data cu ultima discuire.
Ȋngrǎşǎmintele azotoase trebuie sǎ se administreze primavara timpuriu, în mustul zǎpezii. De
regulǎ, atunci când dozele de îngraşǎminte aplicate primavara au fost reduse sau când menta se
cultiva pe soluri sǎrace, se executa fertilizarea suplimentarǎ. Azotatul de amoniu este
îngrǎşǎmântul cel mai adecvat pentru îngrǎşarea suplimentarǎ şi se administreazǎ în doze de
pânǎ la 150 kg/ha. Epoca de aplicare este în faza de ramificare pânǎ cel mai târziu la începutul
13
butonizǎrii. La începutul butonizǎrii se va aplica numai în culturile irigate. Ȋn toate cazurile se va
încorpora printr-o prǎsila superficialǎ. Pentru obţinerea otavei, imediat dupa recoltare, se va
fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.
3 . Pregatirea solului
4 . Modul de înmulţire
Menta este un hibrid steril, care în practica agricolǎ se înmulţeşte exclusiv pe cale
vegetalǎ, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, în scopuri stiinţifice, menta se înmulţeşte
prin stoloni aerieni, prin înrǎdǎcinarea butaşilor tulpinali sau chiar a frunzelor.
5 . Recoltarea stolonilor
14
subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fǎrǎ cormanǎ, cu ajutorul maşinii de scos
cartofi sau ceapa.
Stolonii subterani folosiţi ca material de înmulţire trebuie sâ fie albi, turgescenţi şi lipsiţi
de urmele vreunui atac de boli sau dǎunatori.
1.6. CONDIŢIONAREA
Uscarea frunzelor de mentă se face la umbră (şoproane, poduri) sau la soare. La umbră,
frunzele se aşează pe hârtie albă, rogojini, prelate, pânză de sac, iar uscarea durează 5-41 zile (în
încăperi uscate şi bine aerisite). Frunzele se întorc de 2 –3 ori în prima zi, apoi zilnic o dată, în
următoarele trei zile. La soare uscarea durează 5-6.
15
Frunzele şi toate pǎrţile plantei conţin ulei volatil, lipide, acizii triterpenici (oleanolic,
ursolic), sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, acizi polifenolcarboxilici (acid cafeic,
rosmarinic, clorogenic, ferulic, cumaric), taninuri, flavonoide (hesperitinǎ), glucide (ramnozǎ,
galactozǎ, glucozǎ, fructozǎ, zaharozǎ, rafinozǎ, stachinozǎ, verbascozǎ), carotenoide
(radovantinǎ, eripoxantinǎ, violoxantinǎ, carotinǎ), enzime (catalazǎ, peroxidazǎ, polifenol-
oxidazǎ etc), vitamine (C, D2, tocoferoli, PP), saruri minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu,
natriu, fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden). Uleiul volatil este format din mentol 52,6 -
63,2%, mentona, mentofuran, hidrocarburi terpenice (pinen, terpine, felandrone, limonen,
camfor, fenchen, terpinol, sahinea, cimen, mircen, cadinen), etc. Florile conţin mai mult ulei
eteric decat frunzele. Rǎdǎcinile sunt lipsite de ulei volatil.
Principii active: ulei volatil bogat în mentol, acetat şi valerianat de metil, taninuri,
flavonoide, polifenoli şi un principiu amar. Uleiul esenţial al izmei (pâna la 2.5% în frunzele
uscate) este în general datorat mentholului (cca. 50%), menthone (10 la 30%), esteri menthyl
(pâna la 10%) şi mai mult derivati de monoterpene (pulegone, piperitone, menthofurane).
Acetatul de mentol şi mentil sunt responsabili pentru pǎtrunzǎtorul si reînprospǎtorul
miros; ei sunt în genere gǎsiţi în frunzele bǎtrâne şi sunt formate în timpul lungilor perioade de
zile cu soare. Pe de alta parte, cetonele de menthone şi pulegon (şi menthofurane) au un miros
mai puţin placut; ele apar la fracţii mai mari în frunzele tinere şi formarea lor este preferatǎ în
timpul zilelor scurte. Uleiul volatil este principalul principiu activ. Conţinutul variază în funcţie
de o serie de factori ca soi, varietate, provenienţă, momentul recoltării, condiţii pedoclimatice. L-
mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil. Mentolul se găseşte liber şi
parţial esterificat ca acetat şi izovalerianat. Pe lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii
lui, d-izomentol, d-neomentol şi d-neoizomentol , la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil
şi neoizomentil. Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă.
Conţinutul în mentol total variază intre 45 şi 70%, iar cel în mentonă între 8 si 24%.
2.1. DEFINIŢIE
Mentolul este puţin sau deloc solubil în apă, dar uşor solubil în alcool sau uleiuri.
Pe lângă folosirea mentolului în diverse produse alimentare (în general cele dentare, cum
ar fi guma de mestecat, bomboanele contra tusei), mentolul este conţinut de unele produse ce nu
necesită prescripţie medicală, pentru vindecarea pe termen scurt a durerilor sau iritaţiilor gâtului,
cum ar fi balsamul de buze şi medicamente contra tusei. Este clasificat ca un antipruritic, ce
reduce mâncărimile. Mentolul este totodata conţinut de combinaţii de produse folosite pentru
alinarea durerilor musculare, luxaţii şi condiţii similare, ca şi decongenstionanţi. În plus, este
folosit ca aditiv în câteva mărci de ţigări, pentru aromă dar şi pentru a reduce iritarea gâtului şi a
18
sinusurilor cauzate de fumat. Mentolul este de asemenea folosit ca ingredient obişnuit în apa de
gură.
Mentha piperita L. se cultivă pentru frunze (Menthae folium\ Menthae piperitae folium)
sau partea aeriană, frunze şi tulpini subţiri, în stare proaspătă (Menthae herba recens; Menthae
recens) sau uscată (Menthae herba) care conţin ulei volatil, fiind folosite în industria
farmaceutică, cosmetică, alimentară etc. De la Mentha crispa L. se utilizează herba (Menthae
crispae herba recens) sau frunzele (Menthae crispae folium). Produsul sitat (Menthae herba
bruch) cuprinde fragmente de frunze ce trec prin sita de 1 - 1,5 mm.
Menta (izma bună) are conţinutul de ulei volatil în funcţie de varietate, soi, provenienţa şi
condiţiile de cultură. Frunzele proaspete conţin circa 0,2 - 0,4 % ulei volatil, iar cele uscate 1 - 3
%. În alte lucrări se arată că în stare uscată, frunzele conţin între 0,5 - 4 % ulei volatil.
19
În uleiul volatil de mentă, în general, s-au identificat cca. 40 de compuşi, iar la cel din
ţara noastră, 26 compuşi chimici. Componentul principal al uleiului volatil de mentă este
mentolul, al cărui conţinut total (liber şi legat) este cuprins între 47 - 73,6%, urmat de mentonă
(7,4 - 25,4 %) şi mentofuran (2 - 5 %, în cantitate mare imprimă gust amărui), precum şi cantităţi
mici de alţi compuşi: pinen, felandren,limonen, mircen,
cadinen, cineol, aldehida izobutirică şi izovalerică, acizii
acetic.
Pinen
20
Menta creaţă conţine cca 1 - 3 % ulei volatil, în care compuşii principali sunt carvona
(până la 70 % din ulei) şi linalool (până la 65 % din ulei), fiind lipsit de mentol. Conţinutul în
carvona este foarte diferit între biotipuri.
Carvona are un miros plăcut, fiind folosită la producerea gumei de mestecat şi a unor
paste de dinţi de calitate superioară. Conţinutul maxim de ulei volatil, în mentă este, în perioada
de înflorire, la ora 10 din zi.
Uleiurile volatile, numite şi uleiuri esenţiale sunt secretate de celule şi ţesuturi specifice
plantei. Întotdeauna aceste substanţe reprezintă un amestec de substanţe diferite, în primul rând
sunt mono şi sesquiterpenice. Ele se caracterizează prin volatilitate, liposolibilitate şi
antrenabilitate cu vapori de apă având proprietăţi dezinfectante, stomahice, carminative ş.a. pe
lângă valoarea lor aromatizantă în cosmetică şi parfumerie.
La Mentha piperita se folosesc frunzele de mentă sau herba de mentă (Herba .Menthae)
atunci când se utilizează la extracţia de ulei volatil.
Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi terpenitice ca α-
şi β- pinen, a -felandren, a -terpinen, camfen, limonen şi alţii. De asemenea a fost semnalată
prezenţa unor alcooli, printre care a -terpineol, citronelol, cariofilen-alcool, hexanol, trans-
sabinen hidrat.
21
În frunze s-au mai găsit lipide b -sitosterol, acizii
ursolic şi oleanolic, taninuri, acizii cafeic, clorogenic, p-
cumaric, ferulic şi rosmarinic, flavonoide, în special 7-
ramnoglucozida luteolinei, mentozida, mentogenina,
piperitozida.
Analiza uleiului volatil obţinut de la plantele crescute în umbră arată că uleiul volatil are
un conţinut în mentonă sporit, iar cel în mentol scăzut.
Majoritatea cercetătorilor sunt unanim de părere că azotul folosit singur sau în combinaţie
cu alte elemente, măreşte conţinutul în mentonă şi scade conţinutul în mentol, iar culturile
fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugină.
2.4. UTILIZĂRI
22
De asemenea, diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi din organele interne
(acţiune antispastică). Se utilizează în tulburări digestive funcţionale (dispepsii), greaţă,
vărsături, spasme pilorice, inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc.
Se foloseşte şi corectiv pentru gustul unor medicamente, în frecţii, inhalaţii etc. Uleiul
volatil şi mentolul, administrate extern, au acţiune anestezică, fiind folosite în dermatologie şi
otorinolaringologie.
Mentolul este larg utilizat la prepararea unor paste de dinţi şi ape de gură, datorită
proprietăţilor răcoritoare, antiseptice şi de corectare a gustului şi mirosului.
După extragerea uleiului volatil, deşeurile constituie un furaj valoros având peste 18 %
proteină şi 49 % grăsimi brute, sau ca îngrăşământ organic, după compostare cu gunoi de grajd.
24
Fig. nr. 6 Cristale menta
Mod de utilizare:
25
Ȋntotdeauna sǎ se efectueze testul de 48 de ore pentru a preveni o posibilǎ reacţie alergicǎ
(aplicaţi produsul care conţine cristale de mentol pe o porţiune restrânsǎ în pliul cotului şi
aşteptaţi 48 de ore pentru a detecta o eventualǎ reacţie nedoritǎ a pielii);
Nu se utilizeazǎ în stare purǎ pe piele;
Se folosesc mǎnuşi şi se evitǎ sǎ se inhaleze aburii când se topesc cristalele;
Dacǎ se urmeazǎ tratamente homeopate, se consultǎ medicul homeopat înainte de a
utiliza produse de conţin cristale de mentol.
26
CAPITOLUL III
COLEBIL
27
Mod de administrare: Câte 1-3 drajeuri/zi.
INHALANT
Compoziţie: Soluţie alcoolicǎ conţinând ulei de pin 10,4 g, ulei de mentǎ 2,4 g, ulei de
eucalipt 16 g, ulei de lavandǎ 0,1 g, terpineol 0,2 g/100 ml.
Fi
g. nr. 8 INHALANT
ROWACHOL
29
Mod de administrare: Oral, 3-5 picǎturi sau 1 cps. De 3-4 ori/zi, cu 15-20 minute
înainte de masǎ; în colici 20-40 picǎturi odatǎ.
PICǍTURI
FITOSEPT DIET
Filmul protector produs în cavitatea oralǎ, dupǎ aplicarea Fitosept Diet comprimate de
supt, acoperǎ leziunile mecanice şi induse de infecţii favorizând epitelizarea şi vindecarea.
Filmul protector are, de asemenea, efecte benefice asupra gâtului şi a corzilor vocale, ameliorând
30
rǎguşeala şi durerea de gât. Fitosept Diet fortificǎ gingiile şi întârzie debutul procesului de
parodontozǎ.
FLORISEPT
Compozitie: Tincturǎ de propolis 35mg, ulei de mentǎ 2mg, ulei de eucalipt 2mg, ulei de
pin 2mg, mentol 2mg, excipienţi pentru un comprimat.
Indicaţii: Aceastǎ combinaţie are efect calmant în cazul gâtului iritat din afecţiuni la
nivelul cavitǎţii bucofaringiene. De asemenea decongestioneazǎ mucoasa nazalǎ. Are proprietǎţi
balsamice asupra durerilor de gât (amelioreazǎ durerile de gât) şi desfundǎ nasul. Amelioreazǎ
durerile de gât şi desfundǎ nasul. Este un antiseptic bucofaringian.
Mod de administrare: 3-5 comprimate pe zi. Dozele pentru copii se vor recomanda de
cǎtre medic. Comprimatele nu se înghit, se lasǎ sǎ se topeascǎ în gurǎ dupǎ mese (este
recomandabil sâ nu se bea şi sǎ nu se mǎnânce timp de 2-3 ore de la administrare.
31
Atentie: a nu se depasi doza zilnica recomandata, suplimentul alimentar nu trebuie sǎ
înlocuiascǎ un regim alimentar variata, a nu se lǎsa la îndemana copiilor, a nu se utiliza dupǎ data
expirǎrii înscrisǎ pe ambalaj, a nu se administra la copii sub 3 ani
A se pǎstra la loc uscat, ferit de lumina şi cǎldurǎ.
Fig.nr. 12 FLORISEPT
Mod de administrare: tablete de supt. Dizolvaţi tabletele în gurǎ. Adulţi: 4-6 tablete pe
zi. Copii peste 6 ani: 2-3 tablete pe zi. A se administra câte 1 tabletǎ la fiecare 2 ore.
32
Fig. nr. 13 ARKOVOX
BILICHOL
33
Reacţii adverse: Datoritǎ efectului colecistokinetic al unor componente din compoziţia
medicamentului, administrarea la pacienţii cu litiazǎ biliarǎ poate determina apariţia unei colici
biliare, în cazul prezenţei unor calculi a cǎror dimensiune nu permite eliminarea lor.
Mod de Administrare:
La copii doza recomandatǎ este jumatate din doza recomandatǎ la adulţi, pentru a evita
un eventual supradozaj
34
Compoziţie: Compoziţia medie pentru 100 ml: acid malic- 2 g; acid fumaric – 1g; acid
ascorbic (vitamina c) - 30 mg; mentol – 1g; eucaliptol – 200 mg; extract de miere – 5 mg; extract
de lămâie – 30 mg; metilparaben sodic; nipagin; apă deionizată.
Mod de administrare: Copii – 5 ml/zi într-o singură priză de-a lungul întregului interval
octombrie - aprilie. în cazul apariţiei de probleme respiratorii intercurente, pe perioada acestora,
cantitatea administrată va fi de 5 ml x 3 ori/zi.
Adulţi – 10 ml/zi într-o singură priză de-a lungul întregului interval octombrie – aprilie. în cazul
apariţiei de probleme respiratorii intercurente, pe perioada acestora, cantitatea administrată va fi
de 10 ml x 3 ori/zi. a nu se depăşi 30 ml/zi.
Compoziţie: ulei esenţial obţinut din pǎrţile aeriene ale speciei Mentha piperita
(fam.Lamiaceae), care conţine mentol, mentonǎ, mentofuran, izomentonǎ.
35
Proprietǎţi: stimulent digestiv, antiemetic, antidiaretic, antispastic, carminativ,
antiinfecţios, antiinflamator, coleretic-colagog, decongestionant, expectorant, analgezic,
Recomandat în:
Afecţiuni ale aparatului respirator: rǎcealǎ, rinitǎ, sinuzitǎ, bronşitǎ, astm, tuse;
Uz extern: inhalaţii,candelǎ;
Afecţiuni ale aparatului digestiv: indigestie, digestie lentǎ, balonare, colici, dischinezie şi
colicǎ biliarǎ, enterocolitǎ, toxiinfecţii alimentare, rǎu de mişcare;
36
adulti: 3-5 picaturi de 3 ori pe zi in miere.
Afecţiuni ale sistemului nervos: obosealǎ pe fond nervos, migrene, stres, depresie,
nevralgii.
Uz extern: comprese;
Inhalaţii: 3-4 picǎturi de ulei esenţial se pun într-un litru de apǎ fierbinte. Se inspirǎ timp
de 10-15 minute stând aplecat peste vas cu capul acoperit cu un prosop.
Candela de aromaterapie: 5-6 picǎturii în apǎ. Se va avea grijǎ ca atâta timp cât
lumânarea este aprinsǎ farfurioarǎ sǎ nu rǎmânǎ fǎrǎ apǎ.
Masaj: 1-2 picǎturi de ulei esenţial se amestecǎ cu 10 ml ulei gras (mǎsline, sâmburi de
struguri). Dupǎ masaj uleiul nu trebuie îndepǎrtat prin spǎlare timp de 6-8 ore.
Baie: 5-7 picǎturi de ulei esenţial se pun direct în apǎ de baie, sau se pot dilua cu
aproximativ douǎ linguriţe de ulei gras (cum ar fi migdale dulci, jojoba, floarea-soarelui presat la
rece sau ulei de susan) sau chiar lapte. Dacǎ adaugaţi uleiuri esenţiale în apa prea devreme, sau
în apǎ prea fierbinte, o mare putere se va evapora. Baia se face timp de 15-20 minute.
37
Comprese: se pun 2 picǎturi ulei esenţial la 100 ml apǎ pentru suprafeţe mici si 6-8
picǎturi la 300-400ml apǎ pentru suprafeţe mari. Se amestecǎ apoi se înmoaie o bucatǎ de tifon
sau serveţele de bumbac, se stoarce, se aşeazǎ pe zona afectatǎ şi se acoperǎ cu un prosop. Se
menţine compresa maxim o orǎ. Procedeul se repetǎ de 2-3 ori pe zi.
Compoziţie: 100 ml soluţie conţin ca substanţe terapeutic active: tincturǎ de cimbru (1:5)
22 ml, tincturǎ de sǎpunel (1:5) 19 ml, tincturǎ de coajǎ de quebracho (1:5) 14 ml. Alte
componente: sirop special, ulei de eucalipt, mentol, etanol, apǎ purǎ. Cimbrul: are actiune
bronhospasmoliticǎ (calmeazǎ contracţiile bronhiilor), expectorantǎ (favorizeazǎ eliminarea prin
tuse a secreţiilor bronşice) şi antibacterianǎ (distruge flora microbianǎ ce a declanşat afecţiunea
respiratorie).
Ingrediente: ulei de susan 92.5%, ulei de mentǎ 5%, ulei de lavandǎ 1%, ulei de
galbenele 1%, ulei de salvie 0.5%.
Indicaţii: Capsio Auricalm soluţie uleioasǎ calmeazǎ aproape instant durerea auriculara
asociatǎ otitei medii acute. Uleiurile de mentǎ si de salvie au efecte anestezice, antibiotice şi
antiinflamatoare dovedite. Efectul antimicrobian se manifestǎ asupra principalilor germeni
implicaţi în otitǎ medie acutǎ. Uleiul de mentǎ are şi un efect antifungic marcat. Mentolul
componentul principal din acest ulei are efect anestezic. Uleiul de susan conţine concentraţii
importante de vitamina E, fiind cel mai rezistent ulei la oxidare totodata mucoasa urechii intactǎ
şi hidratatǎ.
Utilizare: Capsio Auricalm, soluţie uleioasa este recomandata pentru calmarea durerii
auriculare din otita medie acuta, fǎrǎ perforarea timpanului, la copil (de la 6 luni) şi adult. Ȋnainte
de utilizare încǎlziţi uşor în palmǎ conţinutul flaconului. Capsio Auricalm poate fi utilizat în
procedura de spǎlǎturǎ auricularǎ, soluţia uleioasǎ ajutând la dizolvarea dopurilor de cerumen.
39
Se agitǎ bine flaconul înainte de utilizare !
Compoziţie: glucozǎ 54,1%, zahǎr 29,7%, amidon 15,7%, ulei esential de eucalipt
0,314%, mentol 0,0963%, acid citric 0,088%, colorant galben alimentar 4-0,0013%.
40
Compoziţie: Plante şi produse apicole: propolis- extract hidroalcoolic (300mg), cătină-
extract hidroalcoolic (150mg), echinacea- extract hidroalcoolic (50mg), ulei esenţial de mentă
(1mg), ulei esenţial de pin (0,6mg).
CELADRIN CREMA
Compoziţie: Apa, Celadrin™, acid capric, glicerinǎ, stearat de gliceril, alcool stearic,
acid stearic, alcool cetilic, ulei de jojoba hidrogenat, mentol, squalane, sorbat de potasiu, ulei din
sâmburi de struguri, hidroxipropil metilceluloza, alcohol denat. sd alcohol 38-b, suc din frunze
de aloe barbadensis, ulei de tea tree, salicilatul de metil.
42
Mod de administrare: Se aplicǎ pe zone afectate sub forma unui strat subţire de 3 - 4
ori pe zi. Această crema a fost special conceputǎ pentru a putea fi utilizatǎ şi în aer liber.
DIGEST DUO
Fiecare comprimat conţine ulei de mentǎ 1,3 mg, carbonat de magneziu greu 18,2 mg,
carbonat de calciu 488 mg, excipienţi pânǎ la 1300 mg.
Indicaţii: Prin compoziţia lor, cele douǎ componente ale produsului DigestDuo
comprimatele masticabile (albe) şi capsulele moi (verzi) exercitǎ o acţiune complementarǎ,
acoperind o paletǎ largǎ de tulburǎri digestive ce pot coexista şi contribuind la înlǎturarea
efectelor nedorite ale acestora, la corectarea digestiei. Ȋn cazul în care gama tulburǎrilor digestive
este mai redusǎ, pacienţii pot apela doar la componenta indicatǎ pentru ameliorarea simptomelor
respective.
Acţiune terapeuticǎ: Uleiul de mentǎ are efect antispastic prin inhibarea contracţiilor
musculaturii netede a tractului gastrointestinal. De asemenea, mentolul are efect coleretic şi
creşte solubilitatea bilei.
43
Ȋn prezenţa sucului gastric acid carbonatul de magneziu se transformǎ în clorurǎ de
magneziu solubilǎ. Carbonatul de magneziu poate reprezenta o sursǎ suplimentarǎ de magneziu
în stǎrile de deficit.
Este preferabil a nu se utiliza acest component mai mult de 7 zile consecutiv. Utilizarea
îndelungata poate conduce la hipercalcemie. Componentul poate determina scǎderea acţiunii
terapeutice a medicamentelor dacǎ acestea sunt utilizate concomitent. Din acest motiv orice
medicament trebuie administrat cu douǎ ore înainte de administrarea componentului.
Compoziţie - Capsule moi: O capsula moale conţine : levomentol 32 mg, mentonǎ 6 mg,
alfa-pinen 13,6 mg, beta-pinen 3,4 mg, borneol 5 mg, camfen 5 mg, eucaliptol 2 mg şi
excipienţi : ulei de mǎsline, gelifiant (gelatinǎ), glicerinǎ, conservant (para-hidroxibenzoat de
metil E218), colorant Patent Blue V (E131), colorant galben tartrazinǎ (E 102), apǎ purificatǎ.
Mod de administrare - Capsule moi: Adulţi : Oral, câte o capsulǎ moale de 3-4 ori / zi.
Copii : Dozele vor fi recomandate de cǎtre medic.
44
- 1 blister cu 15 capsule moi
FAREBIL SOLUTIE
Compoziţie: Pentru 100 gr. soluţie: 13.75 gr. alfa-pinen, 4.60 gr. camfen, 3.40 gr beta-
pinen, 2.00 gr. 1,8-cineol, 5.00 gr. borneol, 29.75 gr mentol, 6.00 gr. mentonǎ, ulei de floarea
soarelui pânǎ la 100 gr.
Indicaţii: FAREBIL creşte secreţia biliarǎ, eliminǎ spasmele ductelor biliare, şi în timp,
îmbunǎtǎţeşte metabolismul ficatului, având acţiune deosebit de valoroasǎ în cazul litiazei
biliare. Efectul complex al produsului asupra majoritǎţii afectiunilor hepato-bililiare (mai ales
asupra litiazei colecistice) se datoreazǎ în special acţiunii conjugate a substanţelor ce il compun.
45
Fig. nr. 23 FAREBIL
Compoziţie: uleiuri esenţiale de eucalipt şi cimbru; mentol, anetol, alcool etilic denat.
Întrebuinţare: Numai pentru uz extern. Se pun 10 picături într-un vas cu 2 litri de apă
fierbinte. Timp de 10 minute se inhalează vaporii degajaţi stând aplecat peste vas, cu capul
acoperit cu un prosop mare şi ochii închişi. Se face 1 inhalaţie pe zi, de preferinţă seara.
Pentru aromaterapie se pun în candelă câte 5-10 picături în puţină apă. Atenţie: nu se lasă
candela fără apă şi la îndemâna copiilor.
46
Pentru sugari şi copiii mici care nu pot face inhalaţii, se recomandǎ utilizarea sub formǎ
de aromaterapie (candelǎ de aromaterapie).
Mod de întrebuinţare: Copii peste 3 ani şi adulţi: fricţiuni pe mǎini, piept, spate de 2-3
ori pe zi, dintre care ultima ,seara înainte de culcare.
RACEALA ŞI GRIPǍ
47
mentol, eucaliptol, anetol, ulei esenţial de cimbru (Thymi aetheroleum), ulei esenţial de coada
şoricelului (Millefolli aetheroleum) 12 mg, zahăr, excipienţi.
Administrare: 1-2 comprimate de supt de 3 ori pe zi între mese. După administrare, timp
de 30 minute nu se consumă alimente sau lichide. Durata curei: 4-10 zile, sau conform
recomandării medicului.
48
Ingrediente/capsulă: Frunze de măslin (Olivae folium), mentă (Menthae herba) 55,5 mg,
volbură (Convolvuli herba), extract de rădăcină de valeriană (Valerianae radix) standardizat în
min. 20% valtraţi 37 mg, extract total 10:1 de sunătoare (Hyperici herba) 37 mg, rizomi de
obligeană (Calami rhizoma), flori de lavandă (Lavandulae flos), scorţişoară (Cinnamomi cortex).
49
Compozitie: tincturǎ de arnicǎ, extract de castan sǎlbatic, mentol, thimol, ulei de castor.
Indicaţii :
51
Asociant în profilaxia anemiilor, neuroasteniei, osteoporozei.
52
Precautii: în sarcină şi alăptare se administrează cu recomandarea medicului.
Tineri între 15 şi 18 ani: câte 1-2 cpr. de 3 ori pe zi, înaintea mesei.
Mod de
ARTROREM CREMǍ
53
Fig. nr. 30 ARTOREM CREMǍ
Caracteristici: Artrorem Cremǎ este o combinaţie de principii active care pǎtrund rapid
prin piele şi acţioneazǎ prompt la nivel local, ajutând la diminuarea durerii articulare, reducerea
inflamaţiilor şi îmbunǎtǎţirea mobilitǎţii articulaţiilor: genunchi, sold, articulaţiile mâinilor şi
coloanei vertebrale.
Extractul de ardei iute (Capsicum annum), mai ales cel de ardei roşu, conţine capsaicinǎ,
o substantǎ care are proprietatea de a reduce durerile şi inflamaţiile.
Mod de aplicare: Artrorem Cremǎ se foloseşte de cǎteva ori pe zi, masǎnd cu mişcǎri
circulare zonele articulare afectate.
54
HEXORALETTEN N COMPRIMATE
Interacţiuni: dacǎ luaţi în acelaşi timp medicamente din grupa sulfonamidelor sau
aminosalicilatilor, efectele acestora pot fi inhibate de cǎtre benzocaina din Hexoraletten N.
Clorhexidina din Hexoraletten N poate fi inactivatǎ de sucroza, polisorbat 80, magneziu
insolubil, sǎruri de zinc şi de calciu.
Pastila trebuie lasatǎ sǎ se topeascǎ lent în gurǎ. Tratamentul trebuie început cât mai
repede posibil de la primele semne de boalǎ şi trebuie continuat câteva zile de la dispariţia
acestora, ca mǎsurǎ preventivǎ. Dacǎ aveţi impresia cǎ efectul produsului Hexoraletten N este
prea intens sau prea slab, adresaţi-va medicului dumneavoastrǎ sau farmacistului.
55
Precauţii: Ȋn cazul unor eroziuni sau alte leziuni în cavitatea bucalǎ sau gât, solicitaţi
sfatul medicului înainte de a începe tratamentul cu Hexoraletten N.
FEMIGIN PLICURI
Indicaţii: Produsul este destinat igienei vaginale şi este alcǎtuit din 4 componente cu
acţiune localǎ:
56
Prin dizolvarea în apǎ a pulberii de Femigin B se formeazǎ o soluţie slab antisepticǎ, uşor
alcalinǎ, utilǎ pentru îndepǎrtarea excesului de mucus, a detritusurilor şi a secreţiilor vaginale.
Contraindicaţii : Hipersensibilitate
cunoscutǎ la oricare din componentele
produsului.
Compoziţie : Plante şi produse apicole: propolis- extract 2:1 (40mg), plop-negru- extract
5:1 (40mg), ulei esenţial de mentă (12mg), ulei esenţial de eucalipt (6mg), ulei esenţial de pin
(6mg), ulei esenţial de cimbru (1mg), ulei esenţial de tea-tree (1mg). Ingrediente inactive: zahăr
compresibil, celuloză microcristalină, stearat de magneziu, aerosil.
57
Indicaţii: se utilizează ca adjuvant în: faringite, amigdalite, laringite, traheobronşite,
bronşite acute şi cronice, sinuzite, adenoidite, pneumonii, tuse de diverse etiologii, halenă.
58
IMUNOSTIMULENT este o soluţie hidroalcoolică, obţinută dintr-un amestec de plante şi
produse apicole, recomandat atât în afecţiunile contactate ca urmare a slăbirii mecanismelor
imunitare, cât şi pentru stimularea generală a imunităţii organismului, împiedicând astfel
declanşarea bolilor.
Acţiuni:
Mod de administrare: INTERN: Adulţi şi tineri peste 15 ani: câte o linguriţă de tinctură
diluată în 100ml de apă sau ceai (jumătate de pahar) de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Copii 7-14 ani: câte 1/2 linguriță de tinctură diluată în 100ml de apă sau ceai (jumătate de
pahar) de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.
SALMET-T
59
Compoziţie: mentol 500 mg, salicilat de metil 500 mg, ulei de pin 150 mg, alcool 53
g, apa45,85 g.
SEPTOLETE; SEPTOLETE D
61
Acţiune: Carmol Flu activeazǎ circulaţia localǎ a sângelui. Ȋn timpul aplicǎrii locale are o
acţiune rubefiantǎ decongestionând ţesuturile subiacente locului aplicǎrii. Uleiul de cimbru are
efect tonic local. Mentolul produce dilatarea vaselor de sânge superficiale determinând iniţial o
senzaţie de rǎcealǎ pe piele, urmatǎ de o încǎlzire. Aplicarea localǎ are efect reconfortant.
62
BIOEEL CREMA CALCAIE
Cu colesterol şi mentol.
Mod de utilizare: Se aplică în zona călcâielor şi coatelor seara înainte de culcare, sau ori
de câte ori este nevoie.
BOROZIN PLICURI
63
Compoziţie: Compuşii biologic activi continuţi: Acid boric, calamina, acid salicilic,
alcamfor, mentol, carbonat de magneziu, oxid de zinc, stearat de zinc, talc.
Afecţiuni : este demonstrat ştiinţific rolul acestor compuşi în igiena picioarelor afectate
sau cu tendinta la: transpiraţie abundentǎ, miros neplǎcut, micoza unghialǎ (ciuperca a unghiei),
micozǎ podalǎ (ciupercǎ a piciorului).
64
Ȋngrijire intensivǎ împotriva mǎtreţii
pentru pǎr gras şi împotriva cǎderii pǎrului.
Mod de utilizare: Se maseazǎ scalpul dimineaţa şi/sau dupǎ fiecare spǎlare a pǎrului .
Nu se clateşte! Pentru o ingrijire completǎ se recomandǎ: utilizarea şamponului specific din
gama Alpecin Medicinal.
65
Instrucţiuni utilizare: masaţi uşor piciorul de jos în sus prin mişcǎri circulare. Acest gel
cu consistenţǎ non-grasǎ poate fi aplicat direct pe picioare, chiar şi peste dres. Pentru o senzatie
maximǎ de prospeţime recomandǎm utilizarea Vitiven Gel fresh de 2 sau 3 ori pe zi. Pentru
intensificarea efectului rǎcoritor în timpul aplicǎrii, se recomandǎ sǎ pǎstraţi produsul la frigider.
Nu este recomandat femeilor gravide sau care alapteazǎ. Spalaţi foarte bine mâinile dupa
utilizare.
Uneori purtatul protezei dentare poate fi un lucru neplǎcut: locuri de presiune ale
protezei, instabilitatea protezei dentare sau chiar inflamaţii ale mucoaselor bucale.
Extractul de Mentă conţine numeroase substanţe vitale bioactive, care s-au remarcat în
industria cosmetică prin proprietăţile lor de îngrijire a pielii.
66
Protefix® Cremă adezivă cu Mentă ofera solutii la toate problemele
date de purtarea protezelor dentare :
Dozare: Doza zilnică este de până la 0,8 g (aproximativ 7 cm) cremă adezivă.
67
Ingrediente: Prunus Amygdalus Dulcis (Sweet Almond) Oil*, Cocos Nucifera (Coconut)
Oil*, Cera Alba (Beeswax)*, Theobroma Cacao (Cocoa) Seed Butter*, Mentha Piperita
(Peppermint) Oil*, Limonene*, Linalool*. * ingrediente certificate organic.
Pielea delicata a buzelor este foarte sensibila la expunerea indelungata la frig, vânt şi
lumina soarelui. Balsamul pentru buze cu mentǎ de la Bentley Organic calmeazǎ şi îngrijeşte fǎrǎ
a lǎsa un film gras pe buze, deoarece nu conţine materii prime pe bazǎ de uleiuri minerale.
TAMTUM VERDE
Precauţii: La un număr mic de pacienţi, ulceraţiile orale sau faringiene pot fi determinate
de afecţiuni severe. De aceea, pacienţii ale căror simptome nu se remit rapid trebuie să solicite
consult medical.
68
Atenţionări special: Pastilele nu conţin zahăr. Îndulcitorul aspartam este o sursă de
fenilalanină şi este contraindicat la pacienţii cu fenilcetonurie. Utilizarea benzidaminei nu este
recomandată la pacienţii cu hipersensibilitate la acid salicilic şi/sau alte AINSDs.
Sarcina şi alăptarea: Nu sunt disponibile date adecvate privind utilizarea benzidaminei
în timpul sarcinii şi alăptării.
Nu a fost studiată excreţia acesteia în laptele matern.
Studiile la animale privind efectul asupra sarcinii şi puilor alăptaţi natural sunt
insuficiente. Riscul potenţial în sarcină şi perioada de alăptare nu poate fi evaluat. Tantum Verde
P nu este indicat în sarcină şi în perioada de
alăptare decăt dacă este absolut necesar .
Fig. nr. 45 TANTUM VERDE PASTILE
Gel 5% - tub 50 g.
69
Soluţie pentru gargarisme 0,15% - flacon de 60, 120, 150 sau 1000 ml.
70
CONCLUZII
Menta este o plantǎ medicinalǎ cu multe de efecte benefice asupra organismului, fiind
folositǎ şi în industria cosmeticǎ, în medicinǎ, în sǎnǎtate, şi în alimentaţie. Datoritǎ efectelor
diverse extrem de benefice asupra organismului uman, menta a fost introdusă treptat şi în lucruri
uzuale, precum guma de mestecat, în sucuri, în bomboanele mentolate, în creme de faţǎ, în
lumânǎrele parfumate sau în sampon.
Menta consumatǎ în mod regulat poate preveni câteva tipuri de cancer, precum cancerul
de colon, de plǎmâni şi cancerul de piele. Menta conţine o substanţǎ ce are efecte antitumorale şi
antioxidante, care împiedicǎ formarea tumorilor. Consumul regulat de mentǎ poate preveni
aceste tipuri de cancer, iar o curǎ cu ceai de mentǎ proaspatǎ pe timp de varǎ este idealǎ. Şi
gastritele şi ulcerul gastric intrǎ în categoria bolilor pe care menta le previne datoritǎ efectelor
antiinflamatoare şi calmante ale mentolului. Infecţiile urinare şi cele ale tractului digestiv pot fi
prevenite cu ajutorul mentei, datoritǎ efectelor antibiotice şi fungicide ale substanţelor volatile
din mentǎ. De asemenea, pentru a combate stresul, oboseala şi epuizarea, se recomandǎ
consumul de ceai revigorant de mentǎ şi bǎile cu mentǎ şi de asemenea, dupǎ un efort fizic
considerabil fǎcut la temperaturi ridicate, ceaiul de mentă este ideal.
Menta trebuie evitatǎ sau folositǎ cu maximǎ prudenţǎ în cazul copiilor mici, a
hipertensivilor sau în caz de gastritǎ, ulcer gastric sau reflux gastroesofagian, în timpul sarcinii
sau în cazul celor care urmeazǎ un tratament homeopat.
Administrarea unor doze de ulei volatil de mentǎ mai mari decât cele precizate este ferm
contraindicatǎ. Deşi pare un produs inofensiv la pr
ma vedere, o cantitate de 17 ml de ulei volatil de mentǎ administratǎ dintr-o datǎ poate produce
decesul, prin paralizia centrilor nervoşi care coordoneazǎ respiraţia.
71
BIBLIOGRAFIE
1. Sevastiţa Muste -Tehnologia materiilor prime vegetale, Editura Academicǎ Press, Cluj Napoca
2004;
2. Ştefan Mocanu, Dumitru Raducanu - Plantele medicinale - tezaur natural înterapeutică, Editura
Militară, Bucureşti 1986;
3. Emil Păun, Aurel Mihalea -Tratat de plante medicinale şi aromaticecultivate, Volumul 1, Editura
Academiei Republicii Socialiste România,Bucureşti 1985;
4. Evdochia Coiciu,Gabriel Racz - Plante medicinale şi aromatice, Editura Academiei Republicii
Populare Române,Bucuresti,1987;
5. Leon Sorin Muuntean -Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane, Editura Risoprint, Cluj
Napoca 2007
6. Dumitru Dobrescu, Simion Negreş, Liliana Dobrescu, Ruxandra Popescu – Memomed
2011 Volumul 1, Editura Universalǎ, Bucureşti, 2011
7. Dr. Farm. CORNEL CHIRIŢǍ – Agendǎ Medicalǎ 2014 - Ediţia de buzunar, Editura
Medicalǎ, Bucureşti, 2014
8. http://www.scritube.com/economie/agricultura/MENTA-PLANTE
TROPICALESUBTROPI142111919.php
9. http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-utilizarea-
mentei
10. http://www.doctorulverde.ro/mentol
11. http://www.farmaciastejara.ro/arkopharma-arkovox-fara-zahar-menta-si-eucalipt-p-
6608.html
12. http://www.helpnet.ro/prospecte/A/bilichol
13. http://www.medicamente24.ro/tantum-verde-p-3mg-comprimate-comprimate-20buc.html
72