MURUL.

TRATAMENTE MEDICALE

Denumire: Rubus fruticosus din Familia Rosaceae. Denumiri populare: mur de pdure, mur negru, mur pdure slbatec, mur, mur tufos, rug sau rug de mure. Descriere: Murul este un arbust viguros, nalt pn la 3 metri, constituit din numeroase tulpini drepte sau curbate, acoperite de ghimpi ncovoiai n form de ghear. Frunzele sunt plisate, verzi pe faa superioar i mai palide pe cea inferioar i prevzute cu ghimpi curbai pe nervuri i peiol. Florile au culoare alb, apar pe tulpinile de cel puin 2 ani i sunt grupate n struguri. Fructele sunt la nceput roii, iar la deplina maturitate devin negre-brumate, cu miros i gust dulce acrior. Murul crete prin pduri i tufiuri i nflorete n lunile iunie i iulie. Ca tratament naturist se utilizeaz frunzele tinere recoltate nainte i n timpul nfloririi i uscate la umbr n strat subire. Produsul are miros plcut i gust astringent. De asemenea, ca remediu se mai pot folosi i fructele. n tradiia popular ceaiul din frunze i vlstari tineri de mur sau decoctul rdcinii de mur se lua contra tusei, diareei i dizenteriei. Fiertura din frunze, flori i ramuri tinere de mur se folosea la bronite. La Rinari, murele se fierbeau cu untur i se luau contra tuberculozei pulmonare. Vinul din mure se lua la catare (inflamaii ale mucoasei unui organ, nsoit de secreie abundent, de exemplu a mucoasei nazale). Din ceaiul i decoctul din rug de mur sfrmat i amestecat cu unsoare de porc se fcea o alifie contra bubelor la copii. Ceaiul din decoct de mure se lua contra leucoreei. Cu frunze de mur arse i sfrmate se fcea o alifie pentru bube la copii. Murul se folosea de asemenea n multe leacuri, mai

ales n ceaiuri mpotriva rguelii i a junghiului provenit din rceal. Compoziie chimic: Murele conin 84% ap. n plus n compoziia murelor se mai ntlnesc vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C i E. Murele sunt bogate n tanini, acid citric, zahr, proteine, flavone, sruri minerale, calciu, magneziu, fosfor i potasiu. Frunzele i mugurii ramurilor tinere conin tanin, flavone, acizi organici, vitamina C i multe substane minerale. Aciune farmaceutic: Frunzele de mur au caliti dezinfectante, fac imposibil nmulirea microbilor, modereaz secreiile, provoac strngerea esuturilor i ajut la vindecarea lor, combat diareea, favorizeaz digestia la nivelul stomacului i calmeaz spasmele. De asemenea, frunzele de mur sunt utile la afeciunile gtului i gurii i la vindecarea leucoreei (scurgere vaginal de lichid albicios). Murele (fructele) sunt tonice, laxative, depurative i nutritive pentru organism. Murele regleaz aciunea melaninei (pigmentul care d culoarea pielii), fiind utile celor cu dereglri ale acestei substane (de exemplu n vitiligo). Murele au i caliti de mbuntire a acuitii vizuale, refac integritatea cavitii bucale i refac celulele lezate ale tubului digestiv. Ele sunt de asemenea utile i n diabet i, n plus, sunt indicate persoanelor astenice crora le sngereaz des gingiile. Murele i frunzele de mur se pot folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni dermatologice, afeciuni oculare, afeciuni pulmonare, afeciuni renale, afte, amigdalit, anemie, angine, boli de colagen, boli renale, bronite, cancer, ciclu menstrual neregulat, constipaie cronic, colit de putrefacie, ciclu menstrual neregulat cu hemoragii mari, dezinfectant intestinal, diabet, diaree, dismenoree, enterocolite, fisuri anale, gastrit hipoacid, gastro-enterite, gingivite, hemoragii, hemoroizi, inflamaii laringo-esofagiene, infecii intestinale sau urinare, leucoree, psoriazis, refacerea celular mai ales a tubului digestiv, chiar i la cei recent operai, stomatite, ulcer gastric, varice. Tratamente naturiste cu mure i frunze de mur: - Ceaiul din frunze de mur - punei 2 lingurie de frunze mrunite la 250 ml ap clocotit. Acoperii pentru 10 minute, dup care strecurai. Se pot consuma 3-4 cni pe zi din ceaiul preparat. Cu o cantitate dubl de plant se va putea face gargar sau splturi vaginale sau alte aplicaii pe piele. Intern, ceaiul din runze de mur este foarte util la afeciunile renale (pentru c este un bun diuretic) sau la glci i angin (sub form de gargar). - Decoctul din frunze de mur este util n tratarea inflamaiilor gtului, a ulcerelor bucale, a gingivitei i a inflamaiilor gurii. Punei 10 g de frunze uscate n 100 ml ap. Dai n clocot i apoi lsai s infuzeze 15 minute. Strecurai, dup care adugai miere. Folosii acest decoct ca ap de gur sau sub form de gargar, de 2 ori pe zi. - Sucul din mure se va bea n orice cantitate, n funcie de tolerana individual. Este util s se fac o cur cu cte 200 ml suc de 3 ori pe zi, o perioad de minim o lun n afeciunile mai grave. Se va putea amesteca cu orice alt suc. - Siropul din mure se va putea folosi cte o linguri de mai multe ori pe zi. Precauii: femeile nsrcinate sau care alpteaz ar trebui s evite frunzele de mur. Cerei sfatul medicului nainte. Articol publicat n revista Tratamente naturiste Tags: murul digestie stomac cancer laxativ tonic spasm leucoree diaree afectiunile gatului afectiuni oculare afectiuni pulmonare

Sinonime: Rug de mure, murar, mur de padure, mur negru. Parti folosite : Frunzele, florile, fructele, mugurii, ramurile. Habitat: Originar din Europa. Creste pe soluri fertile, calcaroase, bine drenate. Ceaiul din radacina de mur este diuretic, purgativ si antihidropic. Din fructe se poate fabrica o tinctura alcoolica fortifianta, care stimuleaza si trateaza stomacul. Macerate in n indulcit, murele intaresc stomacul - 200 g de mure coapte se lasa la macerat, timp de 10 zile, intr-un litru de alcool cu 50 g de miere. Ceaiul din muguri ndeca afectiunile gitului (angina) si aie pielii, eruptiile cutanate (impetigo, cosuri). Fructele verzi sau uscate sint vermifuge (de mincat seara). Frunzele pisate si aplicate pe plagi, pe ulcere ale picioarelor sau pe zone descuamate grabesc ndecarea. Decoctul din crengute de mur opreste diareea sau dizenteria. Acelasi decoct poate reduce menstruatia prea abundenta. Decoctul din frunze de mur combate in mod eficient inceputul tuberculozei, precum si bronsita sau alte afectiuni pulmonare. Siropul de mure stimuleaza diureza. Fructele necoapte au un efect astringent remarcabil. in schimb, cind sint coapte, den laxative si calmeaza starile febrile. Cele mai bune rezultate ale actiunii depurative si nutritive a acestor fructe se obtin printr-o cura de mure - se maninca dimineata, pe stomacul gol, 10 zile la rind. Cura este recomandata copiilor, deoarece componentele naturale ale murelor favorizeaza meolismul calciului si fosforului. Murele coapte, zdrobite si aplicate sub forma de cataplasme pe micile hemoragii ale piein au efect hemostatic. Murul, datorita proprietatilor de antidiareic, astringent, antiseptic este apreciat ca remediu natural pentru numeroase afectiuni. Frunzele de mur au proprietati dezifectante, moderand secretiile si impiedicand inmultirea microbilor; fructele functioneaza ca laxative, nutritive, depurative, imbunatatind acuitatea vizuala. In medicina populara murul era utilizat ca remediu natural in tratarea si vindecarea: bara_verde - diareei, tusei, - leucoreei (decoct de mure), tuberculozei pulmonare. Astazi preparatele pe baza de mur ajuta in tratamentul: bara_verde - colitei, diareei, tusei, - gingivitelor, bronsitelor, - varicei, infectiilor urinare, - infectiilor intestinale, lucoreei, - fisurilor anale, bolilor renale, - afectiunilor pulmonare, - constipatiei, gingivitelor, dar si - inflamatiilor gurii, hemoroizi, iritatii ale gatului,

- regleaza menstruatia. Infuzia preparata din frunze de mur ajuta la vindecarea unor afectiuni din cele mentionate mai sus. Se recomanda a se bea in fiecare zi doua cani de ceai. Sucul de mure trebuie sa se bea timp de o luna (200 ml de trei ori pe zi) pentru efecte vindecatoare. Pentru gingivita se recomanda gargarisme cu infuzie de frunze de mur. Denumire stiintifica:Rubus fruticosus. Fam. Rosaceae. Denumiri populare: mur de padure, mur negru, mur paduret salbatec, mura, mur tufos, rug, rug de mure. In traditia populara: ceaiul din frunze si vlastari tineri sau decoctul radacinii se lua contra tusei, diareei si dizenteriei. Fiertura din frunze, flori si ramuri tinere, se folosea la bronsite. La Rasinari, murele se fierbeau cu untura si se luau contra tuberculozei pulmonare. Vinul din mure se lua la catare. Ceaiul si decoctul din rug sfaramat si amestecat cu unsoare de porc, se facea o alifie contra bubelor la copii. Ceaiul din decoct de mure se lua contra leucoreei. Cu frunze arse sfaramate se facea o alifie pentru bube la copii. Se folosea de asemenea in multe leacuri mai ales in ceaiuri impotriva raguselii si a junghiului provenit din raceala. Compozitie chimica:fructele-84% apa, acid izocitric, succinic, oxalic si malic, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, un principiu colorant, saruri minerale, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, dar difera de solul in care au fost crescute. Vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C, E. Frunzele, mugurii ramurile tinere: tanin, flavone, acizi organici: malic, succinic, lactoizocianic, oxalic, vitamina C, inozitol, celuloza si multe alte substante minerale. Actiune farmaceutica: frunzele-astringente, antiseptica, dezinfectante, fac imposibila inmultirea microbilor, modereaza secretiile, provoaca strangerea tesuturilor, antidiareice dezinfectante, stomahic, spasmolitice. Fructele: tonic, astringente, laxative, depurative, nutritive, Regleaza actiunea melaninei fiind utila celor cu dereglari ale acestei substante (vitiligo, etc), reda acuitatea vizuala, reface celulele lezate ale tubului digestiv. Este util in diabet. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni dermatologice, afectiuni oculare, afectiuni pulmonare, afte, amigdalita, anemie, angine, boli de colagen, boli renale, bronsite, cancer, ciclu menstrual neregulat, constipatie cronica, colita de putrefactie, ciclu menstrual neregulat cu hemoragii mari, dezinfectant intestinal, diabet, diaree, dismenoree, enterocolite, fisuri anale, gastrita hipoacida, gingivite, hemoragii, hemoroizi, inflamatii laringo-esofagiene, infectii intestinale sau urinare, leucoree, psoriazis, refacerea celulara mai ales a tubului digestiv, chiar si la cei recent operati, stomatite, ulcer gastric, varice. Preparare: -2 lingurite de frunze maruntite, se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3-4 cani pe zi. Cu o cantitate dubla de planta se va putea face gargara sau spalaturi vaginale sau alte aplicatii pe piele. In toate afectiunile descrise. -Suc din fructe in orice cantitate, in functie de toleranta individuala. Este util sa se faca o cura cu

cate 200 ml suc de 3 ori pe zi, o perioada de minimum o luna in afectiunile mai grave. Se va putea amesteca cu orice alt suc. -Siropul se va putea folosi cate o lingurita de mai multe ori pe zi. La fel dulceata.

Murele sunt consumate in cantitati mai reduse, comparativ cu restul fructelor. Cu toate acestea, cercetatorii sugereaza ca de fiecare data cand mergem la cumparaturi sa ne facem provizii de mure proaspete, deoarece acestea ne apara impotriva leziunilor maligne de la nivelul cavitatii bucale. Oamenii de stiinta de la Spitalul Oncologic al statului Ohio, SUA, au dovedit deja ca murele au efect protector impotriva cancerului de colon si esofagian. Acum, ultimele cercetari sugereaza ca aceste fructe sunt la fel de benefice si in privinta neoplasmelor orale. In cadrul testelor de laborator, murele au redus cu 44% dezvoltarea tumorilor maligne de origine bucala. Totusi, exista o problema. Pentru asigurarea acestei actiuni preventive, ar fi nevoie sa consumam zilnic cate patru pahare de

mure proaspete a afirmat Dr. Chris Weghorst, doctorand la departamentul de cercetare al institutului mentionat. El a adaugat ca este nevoie de extragerea substantelor active din mure si de concentrarea lor in preparate usor consumabile, ca de exemplu sub forma de tablete. Pentru prima data, cercetatorii vor testa produsul la pacientii care sufera deja de leziuni maligne orale. Vor preleva probe din tesutul malign inainte de terapie si la 3 saptamani de utilizare a tabletelor elaborate. Vom putea evalua modelul de expresie in cele doua probe de tesut si dorim astfel sa stabilim genele care reactioneaza la tratamentul cu extract de mure. Pacientii cu afectiuni maligne orale intampina numeroase dificultati chiar si in privinta regimului alimentar. Nu este usor sa rezisti timp de ani de zile cu o anumita dieta, ce include preponderent legume si fructe. Aici ar putea interveni tabletele aflate in curs de elaborare. Daca cercetatorii descopera ca anumite gene reactioneaza la extractul de fructe conform asteptarilor, atunci, intr-o buna zi, aceste tablete ar putea deveni cel mai simplu mod de prevenire a cancerelor orale. De asemenea, oamenii de stiinta incearca sa elaboreze un produs similar sub forma de acadea. Murele mai au si proprietati hipoglicemiante, limitand astfel productia de insulina. Consumul de mure poate preveni unele forme de cancer, precum cel de colon si de stomac, datorita fibrelor alimentare. De asemenea, acidul clorogenic, care se gaseste in aceste fructe, impiedica formarea substantelor cancerigene in organism. Consumate in stare proaspata, murele au proprietati depurative, laxative si antidiareice in acelasi timp. De asemenea, murele sunt o sursa importanta de acid folic care intervine in functionarea sistemului nervos.

Denumire: Murul Denumirea stiintifica: Rubus fructicosus Denumirea populara: rug de mure, mur salbatic, mure Descriere: Murul apartine familiei rozaceelor. Este un arbust cu tulpina lunga, subtire si spinoasa, agatatoare, dar de cele mai multe ori tartoare. Se ntlneste n flora spontana, dar se si cultiva pentru fructele sale comestibile, de culoare neagra. Frunzele sunt palmat-compuse. Murul nfloreste toata vara. Florile sunt albe sau roz. Pentru uz medicinal se culeg frunzele, din care se face infuzie. Proprietati medicinale nsemnate au si fructele (murele), dar si mugurii. Se prepara decoct si extract fluid. Uneori se prepara si infuzie. Substante Active: vitamina C, pectine, tanin, salicilat de metil, acizi (malic, succinic, oxalic), ulei volatil. Utilizare: Preparatele de mur si murele au efecte astringente remarcabile. Pe lnga aceste efecte, de remarcat sunt si cele antidiareice si bactericide. Murul si murele au efecte n deranjamentele gastro-intestinale (diaree, colita, gastro-enterita), n gingivite, leucoree, afectiuni pulmonare. Din mure se fac si siropuri, care sunt nu numai hranitoare, ci si utile n tratarea bolilor de piept. Aceste boli de piept se combat si cu infuzia din frunze de mur, facnduse gargara.

MUSETELUL Musetelul, numit in unele locuri romanita, matricea sau moruna, este una dintre cele mai vechi si folosite plante medicinale. Creste pretutindeni, pe marginile drumurilor, ogoarelor, pe langa case. In unele regiuni ale tarii se gasesc campii intinse cu musetel. Florile - Flores Chamomille contin ulei volatil, de culoare albastra, care datorita unui principiu numit azulen si a unui glicozid de natura flavonica (apigenina) au proprietati antispasmodice, anestetice, dezinfectante si antiinflamatorii. Datorita acestor insusiri, infuzia de musetel calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastritele si colitele insotite de colici. Azulenul din uleiul de musetel prezinta un efect favorabil in unele stari alergice, astmul bronsic al copiilor. Proprietatile antiseptice si bactericide ale musetelului sunt mult apreciate in medicina stiintifica. Infuzia de musetel se recomanda contra diareei si, in general, in toate afectiunile stomacului si intestinelor, de cele mai multe ori in asociatie cu frunze de menta. O actiune binefacatoare aduce si in bolile de ficat. Ceaiul de musetel, impreuna cu anason sau fenicul, se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. In raceli si gripa, ceaiul de musetel provoaca transpiratie, ceea ce face sa scada febra. Datorita proprietatilor antiseprice (calmeaza durerile si reduce inflamatiile), musetelulu se foloseste extern sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in diferite afectiuni. Ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferitele ulceratii ale pielii, leucoreea, abcesele dentare, conjunctivita etc. sunt influentate in bine de musetel. Unele eczeme zemuinde sunt ameliorate daca se presara pe ele flori de musetel pulverizate. Parul spalat cu musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp isi intareste radacina. De asemenea, calmeaza tenurile inrosite si iritate. Cercetari mai noi au dovedit ca florile de musetel sitate, din care se elimina coditele si receptaculul prin sitare, sunt mai active decat florile intregi. Aceasta se datoreste faptului ca celulele cu ulei volatil continand azulen sunt fixate numai pe aceste mici floricele, care se desprind de pe receptacul in timpul sitarii capitulului floral. De asemenea, continutul in flavone este mai ridicat in florile tubuloase decat in cele intregi. Infuzia de musetel se prepara din una-doua lingurite de flori intregi sau sitate, peste care se toarna o ceasca de apa clocotita. O alta metoda de preparare este urmatoarea: se macereaza una-doua lingurite de flori intr-o jumatate de ceasca de apa rece, timp de 30 de minute. Se strecoara lichidul si se pune deoparte. Peste florile ramase se toarna jumatate de ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute. Se strecoara si se amesteca ambele lichide. Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori. Pentru bai, se pun intr-un saculet de panza un pumn-doi de flori pulverizate, peste care se toarna apa clocotita. Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit. In arsuri, musetelul se poate folosi sub forma de ulei, care se prepara astfel: 10 g flori sitate (doua linguri) se umezesc cu o lingura de alcool. Dupa cateva ore, acestui continut i se adauga 100 g ulei de floarea-soarelui si se incalzeste pe baia de apa (un vas cu apa in care se pune vasul cu musetel) timp de 2-3 ore pana ce alcoolul s-a evaporat. In tot acest timp, uleiul se amesteca adeseori. Se strecoara si se stoarce. Uleiul obtinut se pastreaza in sticle colorate si la rece. Unii autori recomanda contra durerilor de cap cate 1 g flori de musetel pulverizate, luate cateva ore dupa masa.

Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 g apa. Dupa 10-15 minute se strecoara lichidul la care se adauga 4 g acid boric. Pentru tenuri ridate, iritate congestionate, uscate, se aplica comprese. Baile de aburi facute cu musetel ajuta la curatarea radicala a tenului. In cazul balonarilor de stomac, se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula: musetel si fenicul, cate doua linguri, radacina de nalba, de lemn-dulce si frunza de menta, cate 4 linguri din fiecare. Din acest ameste se iau doua linguri care se oparesc cu doua pahare de apa. Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste. Se bea in cursul zilei cate un sfert de pahar de ceai. In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante: musetel, coada-soricelului, pelin, menta si salvie. Se infuzeaza doua linguri din acest amestec cu un pahar de apa. Se lasa 15 minute, apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei zile, in doua reprize. Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile, se recomanda un ceai din 40 g musetel, 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana. O lingura din acest ameste de plante se opareste cu o ceasca cu apa. Dupa racire se strecoara, se indulceste si se beau doua-trei ceaiuri pe zi. Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a diferite produs cosmetice.

Matricaria chamomilla Fam. Compositae. Denumiri populare: mamorita, marariul cainelui, matricea, matricea, momorita, moruna, musatal, musatea, muscatel, musetel de camp, ochiul boului, poala Sfintei Marii, roman, romanita, romonita, romonita buna, romonita mica, rumanita, rumanite, rumonite. In traditia populara: decoctul se folosea la spalaturi si oblojeli contra durerilor de cap. Contra durerilor de urechi se facea cu el abureli, ori spalaturi cu decoctul florilor. Se folosea si la rani, bube, bube dulci, hemoroizi. Ceaiul se lua contra tusei, raceli, reumatismului. Decoctul se tinea caldut in gura, contra durerilor de dinti; se mai facea cu el gargara, contra durerilor de gat. Peste tot era folosit la durerile de stomac. Sub forma de ceai sau plamadit in rachiu, de seara pana dimineata, se lua contra vatamaturii. Foarte frecvent era intrebuintat pentru usurarea nasterilor, a complicatiilor sau a altor afectiuni feminine. Compozitie chimica: oficinale sunt capitulele florale cu pedunculul de cel mult 1 cm, recoltate pe timp insorit dupa ce s-a ridicat roua si cand florile lor ligulate sunt dispuse orizontal, mai tarziu rasfrangandu-se. Contin: ulei volatil aproximativ 0,3%, colorat in albastru datorita prezentei azulenelor, chamazulenul se formeaza sub actiunea enzimatica. Se mai gasesc: sesquiterpene monociclice numite A, B, C, alcooli sesquiterpenici intre care bisabolul, derivat de la sesquiterpena A, aspigenina, libera si sub forma glicozidica, quercimeritrina, umbeliferona si metilumbeliferona. In afara de ulei volatil si flavone, florile contin rezine, un mucilagiu care este constituit din anhidrida acidului galactouronic, legat de galactoza, glucoza, arabinoza, xiloza, ramnoza, substante minerale diferite in functie de sol. Actiune farmaceutica: au actiune antiflogistica a azulenelor si favorizeaza repararea tesuturilor datorita prezentei proazilenelor si a azulenelor, normalizeaza secretia acidului clorhidric in stomac. Prin actiunea lor se elibereaza histamina care stimuleaza aparatul reticuloendotelial. Au si o actiune spasmolitica datorata derivatilor cumarinici si flavonici, antihistaminice, antiseptice, precum si o actiune antinevralgica usor sedativa. Substantele mucilaginoase actioneaza asupra intestinului intarziind absorbtia, sau prelungind

actiunea asupra mucoasei intestinale a medicamentelor ingerate in acelasi timp. Se pot administra ca amar-aromatic, stomahic, si antispasmodic, utile mai ales in inflamatiile gastrice, in stari dispeptice, etc. Actioneaza si asupra colitelor sau in inflamatii intestinale diverse. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese dentare, afectiuni bucale, afectiuni dentare, afectiuni gastro-intestinale si stomacale, amigdalite, arsuri, astm bronhic, Balanite, balonari, boli de ficat, bronsite, cataruri, cearcane, conjunctivite, colici, colorarea parului, colite, dermatoze diverse, diaree, dismenoree, dizenterie amebiana, dureri de urechi, eczeme zemuinde generalizate, enterocolite, faringite, furuncule, gripa, hemoroizi, hidrosadenite, infectii renale, infectiile pielii, inflamatiile cailor urinare, inflamatii acute sau cronice, leucoree, leziuni lichefinizate, menstre dureroase, nevralgii, panaritiu, prurit senil, raceli, rani purulente, stari alergice, stari febrile, stomatite, tenuri iritate, tulburari digestive, toxiinfectii alimentare, tulburari dispeptice, ulceratii cronice, ulcere de gamba, vaginite. Preparare: -Infuzie din 2 lingurite de planta, puse in 250 ml apa clocotita. Se acopere apoi 10 minute dupa care se strecoara si se pot consuma 2 cani pe zi. -Infuzie din 100 g flori puse intr-un saculet de panza care se cufunda pentru 10 minute in apa clocotita dupa care se vor face bai generale in afectiunile pielii extinse. -Infuzie din 20g plante care se pun la 1 litru de apa, pentru 10 minute dupa care se strecoara si se pun pe tenurile sau pielea iritata. -Infuzie din 30 g flori la 500 ml apa clocotita. Se vor lasa apoi timp de 10 minute acoperite, dupa care se vor strecura si se poate folosi la spalaturi in afectiunile externe. -Comprese cu flori care se vor pune in apa clocotita, apoi se strecoara dupa 10 minute si florile se vor pune in pansamente iar ceaiul se va putea consuma intern. -Decoct din 2 lingurite de flori fierte pentru 5 minute apoi strecurate care se vor aplica pe piele in afectiunile de mai sus. -50 g flori maruntite se vor pune in 250 ml ulei de floarea soarelui. Se vor tine apoi timp de 3 ore pe baia de apa. Se vor strecura. In cazul in care se doreste a se face o crema se va adauga la acest ulei si ceara de albine- aproximativ 50g. Se pun din nou pe baia de apa, dupa care se va lua de pe foc, se mesteca in permanenta pentru ca are tendinta de stratificare. Uleiul se poate folosi si intern luat cate o lingurita dimineata pe nemancate in afectiunile gastrice.

enumit popular si romanita este raspandit in special in zona de ses, in locuri insorite dar poate fi gasit si printre alte plante semanate sau la margini de drumuri. Florile de musetel le putem procura proaspete incepand din lunile aprilie - mai si pana in august sau le putem usca si pastra, folosindu- le la nevoie pentru sanatate. Compozitie chimica Florile contin ulei eteric(0,38- 0,81%), glucide, acizi organici, colina, vitamine (B1, C) si minerale (calciu, fosfor, zinc, siliciu, cupru, mangan, fier, etc). Proprietatile musetelului - Florile de musetel au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, analgezice, antispastice, antialergice, sudorifice, emoilente, anestezice locale si cicatrizante;

- Ele stimuleaza si regenereaza tesuturile normalizand metabolismul pielii si activand epitelizarea; - Influenteaza benefic mucoasa gastrica avand actiune antiulceroasa; - Actioneaza activ si asupra colitelor, a inflamatiilor cailor urinare sau in cazul menstrelor dureroase; - Tonifica parul, dandu-i reflexe blonde si actioneaza benefic asupra diverselor tipuri de ten. Modul de utilizare: 1. Infuzie dintr- o lingurita de flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se beau 1- 2 cani pe zi, preferabil pe stomacul gol. Infuzia ajuta in: gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, balonari, colici abdominale, stimularea functiei hepatice, menstre dureroase, astm bronsic. Se poate folosi si in caz de gripa dar se beau 2- 3 cani pe zi. Inhalatiile cu infuzie au efect foarte bun asupra cailor respiratorii superioare si asupra sinusurilor. Pot fi folosite si clisme cu infuzie pentru a inlatura starile iritative ale intestinului gros. Atentie! Daca in loc de infuzie se face un ceai tare atunci acest ceai in loc sa aibe un efect antispastic, el irita stomacul provocand uneori varsaturi si chiar diaree. Iata cum printr- o mica eroare in loc sa obtinem un efect benefic putem obtine unul daunator. 2. Infuzie din 3 linguri flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15- 20 minute si apoi se strecoara. In cazul gingivitelor, abceselor dentare, stomatitelor, aftelor, infuzia calduta sau la temperatura camerei se tine in gura circa 5 minute de mai multe ori pe zi. In cazul amigdalitelor se face gargara de mai multe ori pe zi. Pentru tratamentul leucoreei se fac spalaturi vaginale de mai multe ori pe zi cu infuzie. 3. Infuzie din 3 linguri flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 30 minute, apoi se strecoara. Se pun cataplasme cu acest ceai in ulcere varicoase, furunculoza, eczeme, rani, ulceratii, arsuri. Florile de musetel se folosesc si in cosmetica: - Pentru tenurile uscate si ridate se pun comprese cu infuzie pe fata; - Pentru tenurile iritate si inrosite se pun comprese cu infuzie dintr- o lingura de flori la o cana cu

apa clocotita , lasata acoperita 30 minute; - Pentru tenurile grase se pot face bai de aburi cu infuzie din doua lingurite flori la o cana cu apa in clocot. Cum procuram florile de musetel Ele pot fi procurate de la magazinele specializate in produse naturale. Daca florile de musetel sunt cumparate din piata este bine sa ne informam asupra locului de unde au fost culese. Trebuie evitate pajistile apropiate de sosele (caci florile se incarca cu plumb si devin toxice) precum si locurile unde au fost folosite substante toxice. Florile de musetel se culeg in zile insorite si in timpul pranzului. Ele trebuie uscate la umbra, in locuri curate si bine aerisite, intinse in strat subtire pe o panza curata sau pe o hartie alba. Revistele, ziarele si tipariturile sunt contraindicate pentru uscare caci florile pot absorbi cerneala tipografica care este toxica. In timpul uscarii se intorc din cand in cand pentru a nu se innegrii. Florile nu trebuie sa transpire, sa mucegaiasca sau sa fermenteze. Florile uscate se pastreaza in pungi de hartie sau cutii de carton. Borcanele si pungile de plastic sunt contraindicate caci in ele plantele transpira. Florile uscate se pot folosi timp de doi ani de la recoltare dupa care se arunca.

Musetelul: beneficii, sfaturi folositoare si efecte secundare de: Alina Popa | in: Plante medicinale de la M la Z | 5 November 2007 | 12 Comentarii * Share on: * share on facebook * share on twitter * * Odata cu cresterea interesului populatiei pentru terapia alternativa, multe terapii vindecatoare aliate si-au castigat popularitate. Canalele media le-au intampinat pe unele cu caldura, iar pe altele le-au blamat. Aromaterapia este una dintre terapiile care, cu ajutorul canalelor media, primeste multa publicitate pozitiva. Multi oameni o accepta si numarul practicantilor creste rapid zi de zi. Odata cu cresterea popularitatii aromaterapiei si afacerile bazate pe uleiuri esentiale au luat avant. Dintre toate uleiurile esentiale musetelul este cel mai cautat de toata lumea. Mirosul sau dulce incanta pe toti si are efecte calmante pentru muschii obositi. Cel mai de calitate musetel provine din Delta Nilului Egipt. Din musetel se obtine un placut ceai

aromatic cu gust de fructe, accentuat de zahar sau miere. Este baut deseori pentru diminuarea unor probleme de sanatate de la dureri de dinti pana la nervozitate. Musetelul s-a dovedit a fi benefic in alinarea durerilor de cap si este o planta relaxanta naturala foarte cunoscuta pentru cei care sufera de insomnie. In multe cercuri musetelul este considerat a fi un ceai ce favorizeaza somnul datorita proprietatilor sale naturale, insufland moleseala. Ajuta, de asemenea, si in tratarea bolilor digestive prin calmarea stomacului si a nervilor. Numele din botanica al acestei plante este Matricaria, derivat din termenul latin matca/uter, deoarece pe vremuri a fost folosit pentru tratarea unor afectiuni ale femeilor. Musetelul deriva si din vechea greaca si se traduce mar de pamant, asta referitor la aroma de fructe. Precum multe ceaiuri si plante, musetelul trebuie consumat fara a adauga lapte, dar asta nu exclude adaugarea de miere, lamaie, tei, scortisoara, etc. Amestecul de musetel cu menta administrat timp de 2 saptamani, 5 cesti pe zi va vor ajuta la eliminarea substantelor care produc spasme musculare si inflamatii. Adaugand cateva picaturi de ulei de musetel in apa pentru baie va vor elibera de tot stresul zilnic. Daca le adaugati in baia de dimineata, atunci asteptati-va sa fiti binedispus si energic toata ziua. Folosind un deodorant de camera cu aroma de musetel va adauga o ambianta placuta intregii case. In acelasi timp ajuta la intarirea parului si rezolva probleme ale podoabei capilare. Musetelul este tonic, bitter, stimulator, aromat, analgezic, antispasmodic si medicament pentru stomac. Este folosit in general pentru uz extern pentru a grabi vindecarea si a trata inflamatiile, iar cu uz intern pentru tratarea febrei, derajamente stomacale, anxietatea si insomnia. Se foloseste si in compozitia sampoanelor pentru luciul oferit parului. Studiile clinice au aratat clar ca musetelul are un slab efect sedativ cand este administrat sub forma de ceai. Testele pe animale au demonstrat ca uleiul volatil de musetel, administrat pe cale orala iepurilor cu probleme la rinichi, au normalizat caracteristica uremica. Acest lucru demonstreaza ca musetelul se poate folosi in afectiunile rinichilor. S-a dovedit ca musetelul este folositor si in reducerea inflamatiilor in cazul artritei. De asemenea, relaxeaza muschii incordati ai intestinelor. Musetelul este, in general, considerat sigur si nontoxic. Efectele secundare sunt rare. Nu folositi tinctura sau ulei esential de musetel pe timpul sarcinii. Musetelul poate creste efectele anticoagulante. Nu trebuie luat impreuna cu medicamente sedative sau alcool. Cei care sunt alergici la rugina sau la alte plante din familia Asteraceae trebuie sa evite musetelul. Acesta poate interveni in coagularea sangelui, deci nu il folositi impreuna cu aspirina sau alte substante care au proprietati anticoagulante. Unora le poate provoca moleaseala. Iar in cantitati mari poate cauza stare de voma si gaze vomitative. Musetelul este o adevarata comoara. Folositi-l cu grija si va va aduce numai beneficii. Asa cum a fost folosit timp de secole cu rezultate spectaculoase si de acum incolo va fi la fel de mult utilizat, mai ales ca in fiecare zi se descopera o noua utilitate pentru el. n plus, e calmant i trateaz o mulime de afeciuni ale stomacului i pielii, dar i problemele dentare

Denumit tiinific Matricaria chamomilla sau Chamomilla nobila i cunoscut n limbajul popular drept romani, matrice sau morun, mueelul e una din cele mai folosite plante medicinale. Crete pe cmp i, potrivit medicului Libertii, dr. Lawrence Chukwudi Nwabudike, florile sale au o mulime de caliti, fiind utilizate n tratamentele homeopatice ale bolilor de stomac, de ficat i de piele. 4076-166857-4.jpg Eczeme, arsuri, rni cu puroi, hemoroizi Antiseptic i decongestiv, mueelul are proprietatea de a distruge microorganismele de pe piele i de a diminua congestia. Unele leziuni ale epidermei, care supureaz, pot fi ameliorate dac se presar pe ele flori de mueel mrunite. De asemenea, n unele cazuri sunt eficiente cataplasmele. Pentru prepararea acestora, florile se macin, se pun ntr-un vas cu ap cldu i se amestec pn se obine o past. Se ia un tifon curat, se mbib n pasta de mueel, apoi se aplic cel puin 20 de minute pe zona afectat. Se cltete cu ap cldu. Rceli, grip, astm bronic, dureri de gt i de cap, alergii Ceaiul de mueel provoac transpiraie i determin scderea febrei. De asemenea, calmeaz durerile de gt i de cap i reduce inflamaiile. Se pot face i bi cu mueel astfel: se pun ntr-un scule de pnz un pumn-doi de flori mrunite, peste care se toarn ap clocotit. Se las n cad pn cnd apa ajunge la o temperatur suportabil. Se poate prepara i sub form de ulei, din 10 g de flori mrunite i o lingur de alcool. Dup cteva ore, se adaug 100 g de ulei de floareasoarelui i se pune amestecul la foc deasupra unui vas cu apa, circa dou-trei ore, amestecnd din cnd n cnd, pn se evapor alcoolul. Esena se strecoar i se pstreaz n sticle colorate, la rece. Fa Infuzia de mueel calmeaz tenurile nroite, iritate sau congestionate, dac este aplicat sub form de comprese. Bile de aburi cu mueel cur i mprospteaz tenul. Ochi iritai, inflamai sau conjunctivit Pentru calmarea inflamaiilor pleoapelor i a ochilor iritai se face o infuzie din 15 g (3 linguri) de flori de mueel cu 200 g ap. Dup 10- 15 minute se strecoar lichidul i se adaug 4 g de acid boric. Se aplic pe zonele afectate. Pr Cltit cu infuzie de mueel, dup amponare i splare cu ap, prul va cpta un aspect mtsos i i va ntri rdcina. Diaree, dizenterie, boli de ficat Proprietile antiseptice i bactericide ale mueelului, asociate cu aciunea frunzelor de ment, sunt deja dovedite n tratarea diareei i, n general, a majoritii afeciunilor stomacului i intestinelor. Infuzia de mueel are efecte benefice i n tratarea bolilor de ficat. Abcese dentare i stomatite n astfel de cazuri se recomand o infuzie din 3 linguri de flori la o can de ap. Lichidul strecurat i uor nclzit se ine n gur un minut. Gastrite, enterite i colici Datorit proprietilor antispastice, dezinfectante i antiinflamatorii, ceaiul de mueel calmeaz spasmele muchilor stomacului provocate de gastrite, enterite i colite. Ceaiul de mueel, combinat cu anason (util pentru eliminarea paraziilor) sau cu fenicul (care stimuleaz digestia), se d nou-

nscuilor pentru calmarea colicilor i eliminarea gazelor. Pentru astfel de cazuri se face un cocktail din cte o lingur de mueel, coada-oricelului, pelin, ment i salvie. Se infuzeaz dou linguri din acest amestec cu un pahar de ap, se las 15 minute, iar lichidul strecurat se bea nendulcit, pe stomacul gol, zilnic, n dou reprize. Infecii cu candida la nivel genital Aceste infecii se manifest prin usturime i depozite albe la nivelul glandului penisului sau printr-o secreie alb, mai groas, la femei. Pentru tratament, se prepar un litru de ceai de mueel i se adaug n el o linguri de bicarbonat de sodiu alimentar. Cu aceast combinaie, pregtit zilnic, se spal organele genitale. Balonri Se recomand un ceai preparat dup urmtoarea formul: mueel i fenicul, cte dou linguri, rdcin de nalb, de lemn-dulce i frunz de ment, cte 4 linguri din fiecare. Din acest amestec se iau dou linguri, care se opresc n dou pahare de ap. Dup 15 minute se strecoar lichidul i se ndulcete. Se bea o can de ceai pe parcursul unei zile. Alergii i astm bronic la copii Uleiul de mueel conine azulen, o substan care amelioreaz unele stri alergice i este eficient n tratarea astmului bronic al copiilor. Mai mult: Mueelul te scap de dureri | Libertatea.ro

Denumire in latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita, Matricea, Moruna, Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa, anuala, spontana, cu tulpina ramificata spre varf si inalta de 20-30cm. Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-compuse (bipenat-partite), foliolele (segmentele) lineare. Florile mici, grupate in capitule mici de 1,5-2 cm la varful ramurilor. Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate (petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule), iar cele din mijloc sunt galbene si tubulare (petalele sunt reunite intr-un tub cinci-dintat la partea superioara). Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant, deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului, pe care sunt situate florile) bombat, conic, gol in interior (fistulos), iar printre flori, care se desfac usor de pe receptacul, nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). Fructele sunt achene, nearipate. Raspandire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate.Infloreste in lunile mai pana in septembrie. Produs vegetal: Florile, fara peduncul, recoltate in lunile mai-august. Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce se ridica roua. Florile ofilite nu se culeg. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana, adunand capitulele florale. Florile se intind la umbra, pentru a se racori, apoi sunt date la vanturatoare, pentru a se indeparta corpurile straine si praful. Dupa aceasta, florile se dau prin ciur, pentru selectionarea si uniformizarea lor. Astfel, se

indeparteaza florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o miscare speciala a ciurului de jos in sus. In felul acesta , florile cu peduncul ies la suprafata, se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite, intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. Daca se usuca in poduri, ele trebuie intoarse ca sa nu se mucegaiasca. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie, pentru ca florile sa nu se faramiteze. Principii active: Ulei volatil, azulen, chemazulen, flavonozide, colina, matricina, epigenina, umbeliferona, acid salicilic, rezine, fitosterine, substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. Actiune farmaceutica: Anestezic, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic, bacteriostatic, bactericid, sedativ, carminativ, antispastic, gastric si intestinal, cicatrizant, sudorific, antidiareic. Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala", in special pentru copii. Indicatii: Gastrite, enterocolite, diaree, balonari, colici intestinale, dismenoree (tulburari menstruale), amenoree, insomnii, orhite, nefrite, conjunctivite, gingivite, abscese. Mod de utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare, pentru efectul sedativ. Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal, fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi, atat intern sub forma de ceai, cat si extern - alifia de musetel. In sinuzite, se fac inhalatii cu abur de musetel, iar in nevralgii, se fac frectii cu ulei de musetel. Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor, iar florile fierte aplicate pe o vezica bolnava, sub forma de terci, diminueaza durerea. Se poate aplica ulei cald in ureche, 2-3 picaturi, de 2 ori pe zi. Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor paralizate.