Ce beneficii are radacina de stanjenel si

cum o puteti consuma

Generalitati
Sus

Radacina de stanjenel este o planta cu numeroase proprietati medicinale, fiind folosita pentru
prepararea diverselor medicamente homeopate sau, ca atare, in ceaiuri din
plante.
Datorita aromei sale deosebite, este utilizata in industria parfumurilor si a
cosmeticelor.
In esenta, radacina de stanjenel actioneaza ca un purificator al sangelui, un
stimulent al glandelor si un adjuvant al functionarii aparatului digestiv si
excretor.
Totodata, ajuta la tratarea halenei, a arsurilor si cicatricelor. Iar beneficiile
acestei plante nu se opresc aici.

Cuprins articol
1.
2.
3.

Generalitati
Proprietatile curative ale radacinii de stanjenel
Metode de utilizare a radacinii de stanjenel

Proprietatile curative ale radacinii de stanjenel

Sus

Stanjenelul, pe numele sau stiintific Iris germanica, este o specie de plante din familia irisilor
inzestrata cu o valoare medicinala ridicata. De-a lungul timpului, radacina de stanjenel a fost utilizata
intern si extern in numeroase scopuri medicinale.
Este de preferat sa consumati radacina de stanjenel in forma sa uscata, intrucat sucul sau proaspat
poate provoca dureri stomacale, diaree sau varsaturi.
Beneficiile principale ale plantei sunt urmatoarele:
-Imbunatatirea sanatatii pielii. Intrucat actioneaza ca un astringent natural, stanjenelul curata in
profunzime pielea si reduce nivelul de sebum. Pudra obtinuta din radacina acestei plante este
adaugata in creme dermatologice, lotiuni purificatoare si tonice pentru ten, datorita efectelor sale de
tonifiere, hidratare si crestere a elasticitatii pielii. Planta previne si trateaza uscarea excesiva a
tesutului cutanat. Datorita aromei sale subtile si placute, este introdusa si in produsele de baie
pentru aromaterapie.
-Neutralizarea mirosului corporal neplacut. Pudra de stanejel poate fi folosita si ca deodorant
natural, fiind un ingredient frecvent introdus in pudrele de talc datorita efectului de indepartare a
mirosului corporal neplacut. Actiunea sa antiseptica transforma aceasta planta intr-un remediu
naturist eficient pentru diverse probleme cutanate, inclusiv pentru arsuri.
-Ameliorarea durerilor de dantura la bebelusi. Disconfortul resimtit de copii la cresterea
dentitiei poate fi ameliorat cu ajutorul radacinii de stanjenel, care detine proprietati antiinflamatorii.

Masati gingiile bebelusului cu pudra acestei plante, dupa ce obtineti permisiunea medicului pediatru.
Copilul poate sa mestece rizomii de stanjenel, daca a dezvoltat aceasta abilitate.
-Combaterea durerilor articulare. Un studiu efectuat in anul 2003 si publicat in "Jurnalul
Entofarmacologie" a depistat 9 substante extrase din radacina de stanjenel cu posibile efecte asupra
combaterii proceselor inflamatorii de la nivelul incheieturilor. In compozitia plantei se afla si o serie
de flavonoizi antiinflamatori. Din acest motiv, administrarea tincturii de stanjenel poate ajuta la
ameliorarea simptomelor bolilor articulare.
-Tratarea afectiunilor pulmonare. Datorita proprietatilor expectorante puternice ale radacinii de
stanjenel, planta este considerata a fi un adjuvant in tratarea congestiei asociate cu o gama larga de
infectii pulmonare, inclusiv cu bronsita. Poate fi un tratament eficient si pentru tusea uscata si
iritatiile gatului.
Ameliorarea constipatiei. Radacina de stanjenel are si proprietati purgative. Asadar, uzul sau intern
ajuta si la tratatea constipatiei, ameliorand totodata si alte probleme digestive, precum balonarea si
gazele intestinale in exces.
-Detoxifierea organismului. Stanjenelul actioneaza si ca un diuretic natural, fiind eficient in
stimularea eliminarii toxinelor din organism. Ajuta la cresterea frecventei urinarii si tratarea edemului.
-Imbunatatirea aspectului parului. Pudra de stanjenel, preparata prin zdrobirea radacinii si a
tulpinii plantei, poate fi folosita si in cadrul ritualului de ingrijire a podoabei capilare. Dupa ce
actioneaza, acest remediu natural lasa parul mai fin si mai stralucitor. Pudra de stanjenel
reimprospateaza scalpul, regleaza productia de sebum si previne ingrasarea rapida a parului.
Radacina de stanjenel este folosita in scop medicinal pentru purificarea sangelui, stimularea
functionarii optime a sistemului endocrin, cresterea activitatii rinichilor, stimularea apetitului si a
digestiei si cresterea fluxului biliar.
Planta s-a dovedit a fi eficienta si in ameliorarea durerilor de cap si de dinti, a disconfortului
muscular si a migrenelor. Aplicata topic, grabeste recuperarea in caz de:

halena;

polipi nazali;

tumori;

cicatrice;

arsuri;

plagi cutanate.

Inca din cele mai vechi timpuri, radacina de stanjenel este folosita si pentru tratarea bolilor
inflamatorii de la nivelul ficatului si al splinei.

Metode de utilizare a radacinii de stanjenel

Sus

Pentru uz extern, radacina de stanjenel este introdusa in creme, lotiuni si seruri cu aplicare topica,
disponibile in magazinele naturiste. In cazul uzului intern, planta se poate administra sub forma de
tinctura, decoct sau ceai, la recomandarea medicului curant sau a unui specialist certificat in
medicina naturista.
Ceaiul din rizomi de stanjenel se prepara astfel:

1 lingurita de planta la o cana de apa pentru decoct (ca pectoral);

2 lingurite la o cana de apa (ca purgativ).

Tinctura de stanjenel (recomandata in tratarea bolilor ginecologice, chisturilor, fibroamelor, tumorilor

sau ganglionilor) se poate adauga un 50 de mililitri de miere de albine. Consumati 25 mililitri
dimineata si 25 de mililitri seara, cu o jumatate de ora inainte de masa.
O alta cale de administrare a acestei plante medicinale pentru tratarea afectiunilor dermatologice
sau respiratorii este introducerea unei lingurite de rizom sfaramat in 150 ml de apa rece si infuzarea
acesteia peste noapte. Dimineata, strecurati lichidul si consumati-l in cate o inghititura cu 10 minute
inainte de masa, de pana la 5 ori pe parcursul unei zile (intotodeauna pe stomacul gol). Continuati
tratamentul timp de o saptamana si repetati-l, daca este necesar, o data la 6 saptamani.
Vinul cu rizomi de stanjenel poate fi folosit in scop antispastic, diuretic si expectorant. Introduceti 200
de grame de rizomi de stanjenel uscati si maruntiti in circa 1,5 litri de vin alb si lasati totul la macerat
timp de 10 zile. Strecurati apoi vinul printr-un tifon si consumati-l o data pe zi, cate 50 ml, dupa
pranz. Continuati tratamentul 30 de zile.

STANJENEL GALBEN.

Iris pseudacorus

STANJENEL ALB SI VANAT.

Iris palida Iris florentina-

STANJENEI ALBASTRI.

Iris germanica Fam. Iridaceae.

Denumiri populare: cacica, ceapa, coada-cocosului, cocoara-mnerie, cocos, cosita-fetelor, crin, crinalbastru, floare-vanata, frunza-lata, galtane-vinete, iarba-lata, lilie, lilie-salbateca, lilian, papariga,
papuriga, pescutie, sabie, sanfii, speteaza, stanj, stanjeneii-miresei, tulipan.
In traditia populara: radacina se dadea copiilor pentru a o strange intre gingii in timpul cresterii dintilormai era folosita si in industria cosmetica si a tutunului. Radacina are miros de micsunea si era
intrebuintata la fabricarea sapunurilor si a pudrelor parfumate.
Rizomii se fierbeau in vin sau apa si se luau pentru ascita. Pisati si plamaditi in rachiu ii luau femeile
dupa nastere ca sa se curete. Cu rizomi pisati se ungeau umflaturile. Rizomul plantei cu proprietati

astringente se fierbea cu sofran si se lua contra galbinarii.

Compozitie chimica: ulei eteric cu miros de viorele, iridozid, esteri cu acizii miristic sau oleic, glucozizi,
amidon, mucilagii in special rizomul, saruri minerale.
Actiune farmaceutica: antispastic, expectorant, diuretic, cicatrizant. Mareste cantitatea de urina
eliminata, util in cazul ascitei. Inlatura spasmele. Extern vindeca ranile. Este antitumoral mai ales
extern. Poate ajuta la provocarea vomei. Este un tonic capilar.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: alopecie, arsuri, astm, ascita, bataturi, bronsita, colici
abdominale, constipatii acute, cosmetica, cresterea dintilor la copiii mici, dischinezie biliara, favus,
halena, pecingine, rani, reumatism, spasme stomacale, tumori, tuse.

Preparare:
o lingurita de rizom maruntit se va pune in 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute, dupa care se
strecoara. Se va putea consuma in cazurile afectiunilor interne, chiar a ascitei pana la 2 cani pe zi. Se
poate folosi durata mare de timp.
In cazul tusei se va lua cate o lingura de ceai din ora in ora.
-Se va pune 50 g de rizom maruntit la 250 ml alcool de 70?. Se va tine timp de 15 zile dupa care se
strecoara. Se va lua cate 10 picaturi in cazurile de spasme abdominale sau chiar la femeile care nasc
pentru a usura nasterea si a evita spasmele si contractiile false. Se ia diluat cu putina apa.
Toxicitate! Planta este toxica atat in stare verde cat si uscata continand iridozin care se poate acumula
in sange si sa provoace moartea, prin acumulare. Din aceasta cauza este foarte indicat ca aceasta
planta sa se foloseasca sub supraveghere medicala. Se indica mai ales la afectiunile grave cand nu se
poate inlocui cu alte plante mai putin toxice.
In cazul intoxicatiei se va interveni cu vomitive si diuretice, de asemenea carbune activ.
Extern:
Se va putea folosi la tratarea alopeciei sau a cheliei. Se intervine cu frectii cu tinctura sau chiar cu
planta macerata in otet timp de 8 zile. Se vor face frectii de 2 ori pe zi cu o vata inmuiata in aceasta
solutie. La fel se poate folosi la petele de pe piele sau la mancarimi, bataturi, etc