UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA: CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

SPECIALIZARE: CHIMIE ALIMENTARA SI TEHNOLOGII BIOCHIMICE

Coordonator
Daniela Istrati

Student
2015

Galbenele (Calendula officinalis) este o specie de plante de cultura

anuala, rar bianuala, inalta de 40-80 cm, bogat ramificata, tulpina este
acoperita cu peri fini si mici, ca un puf, cu miros balsamic puternic.
Galbenelele pot fi cultivate pretutindeni in Romania, fara sa apara probleme
de clima sau de sol. Galbenelele fac parte din familia compozitelor
(Asteraceae).

Clasificare stiintifica:

Regn : Plantae
Increngatura: Mognoliophyta
Clasa: Magnoliopsida
Ordin: Asterales
Familie: Asteraceae
Gen: Calendula
Specie: C. officinalis

Origine
Cu toate ca este o planta raspandita in aproape toate colturile lumii, nu
se stie originea sa exacta. Multi botanisti au ajuns insa la concluzia ca
galbenelele au aparut pentru prima oara in zonele mediteraneene, de unde sau raspandit in zonele de sud si nord ale Europei si in Orientul Mijlociu.
Unii cercetari cred insa ca galbenelele sunt originare din Mexic, unde
vechii azteci le foloseau in practicile medicale, spirituale si in vrajitorie. Cei
care au adus galbenelele pe taram european au fost exploratorii spanioli, care
au adus aceasta planta in Spania, de unde s-a raspandit si in celelalte tari din
bazinul Marii Mediteraneene.

Legende
Numele sau, calendula officinalis, vine de la vechiul calendar roman.
Numele sau i-a fost dat pentru ca inflorea in fiecare luna a anului, chiar si
iarna. Numele de officinalis se refera la munca unui alchimist, care poate
transforma orice metal in aur. Despre galbenele se credea ca puteau reda
frumusetea trenului si a pielii, transformarea fiind asemanatoare cu aceea a
unui alchimist. Calendula mai era cunoscuta si sub numele de solsequium. La
fel ca si floarea soarelui, calendula era o planta care se misca in directia
soarelui.
In Evul Mediu, galbenelele erau prescrise ca remediu pentru
afectiunile intestinale si ale ficatului. In Europa si in America Latina,
galbenelele erau folosite in ceremoniile religioase, de ziua mortilor. In
aceasta zi, florile erau imprastiate pe mormintele celor decedati. Si in India,
aceasta floare era considerata a avea puteri magice si era folosita in
ceremoniile religioase.

In antichitate, plantele cu proprietati de vindecare erau considerate

magice, iar galbenelele nu faceau exceptie. Lumea era atat de fascinata de
aceasta planta si de minunile pe care le facea pentru piele, incat credea ca
avea si alte puteri magice. Galbenelele erau folosite astfel si in ritualurile
vrajitoarelor, care o foloseau in lotiunile destinate celor singuri.
Colonistii foloseau acesta planta si in supe, mancaruri si faceau chiar si
vin din galbenele. Se mai credea ca galbenelele au puteri magice si pot induce
vise profetice. Galbenelele erau asociate cu bogatia. In Europa, galbenelele
erau aseazate sub pat pentru a-l proteja pe cel care doarme de spirite
malefice , boli si hoti. Galbenelele sunt plante care aduc noroc celor din zodia
Leu .

Ce substante nutritive contin si ce beneficii aduc organismului?

Galbenelele sunt bogate in ulei volatil, carotinoide, flavonoizi,
polizaharide, acizi aromatici, mucilagii, rasina, dar si saponine, glicozide si
steroli. Toate acestea avand un puternic efect antiinflamator atunci cand iau
contact cu pielea.
Compozitie chimica: saponozide triterpenice avnd la baza derivati ai
acidului glucuronil oleanolic: carotinoide dintre care licopina, a si (3-caroten,
neolicopina A, rubixantina, luteina, xantofila, violaxantina, flavoxantina,
crizantemaxantina etc, precum si unele poliine; flavonoizi si glicozizi
flavonici: izoramnetin-3-ramnoglicozizi, rutinozizi si derivati ai cvercetolului;
ulei volatil (cea 0,02%), substante amare cu structura nedefinita, gumirezine,
mucilagii, esteri colesterinici ai acizilor lauric, miristic, palmitic si
margaric; vitamina C, acid malic substante proteice

Caractere morfologice
Radacina este pivotanta, lunga de cea 20 cm si groasa pna la un centimetru
Tulpina este erecta, foliata, cu 5-25 ramificatii
Frunzele sunt alterne, sesile, intregi, verde-viu, glabre; cele inferioare
invers lanceolate, rotunjite la vrf, lungi pna la 16 cm, iar spre partea
superioara sunt din ce in ce mai ingustate si mai mici pna la lanceolate.
Florile sunt grupate in antodii terminale (20-50 pe o tufa); acestea au pe
margine flori ligulate 15-40 la populatiile locale, 60-500 la soiuri cu
inflorescente invoalte (batute") - Ball's Master-price" si Gigant
Pacific" - care au si avantajul de a avea aceste flori ligulate de culoare
galbena-portocalie (cele de culoare galbena-deschis nu sunt admise);in
centru se gasesc flori tubuloas.
Fructele sunt achene curbate in forma de secera, cu mici tepi pe suprafata,
fara papus.

Metode de obtinere a uleiului de galbenele

1. Presarea - se aplica numai pentru fructele citricelor, care contin ulei
esential in coaja (exista si aici doua metode: abraziunea mecanica si metoda
buretelui - cea din urma este mai veche si mai des folosita deoarece ofera un
ulei esential foarte pur)
2. Distilarea - presupune incalzirea plantei acoperita cu lichid pana la
formarea vaporilor si apoi condensarea acestora. Distilarea cu aburi pe de
alta parte, este mai eficienta, foloseste vapori de apa sub presiune pentru a
accelera extragerea uleiurilor esentiale.
3. Extractia cu solventi - se aplica pentru materiale vegetale delicate,
precum florile, sau pentru plante ce contin putin ulei esential. Petalele
florilor se aseaza pe un sertar si se ung cu un solvent gras. Petalele se
schimba zilnic timp de 21 de zile, pentru ca solventii sa poata absorbi cat mai

mult din moleculele aromate. Dupa 21 zile, solventii se distileaza. Se obtine o

cantitate foarte mica de ulei esential , cu un pret pe masura; acest ulei pur
valoreaza cat greutatea sa in aur, fiind numit si "absolut".

Compozitia chimica a galbenelelor

-

ulei volatil (mentona);

sescviterpene (epicubebol);

flavonozide;

calendulozidele A-D;

alcooli triterpenici (arnidiol, faradiol, glucozidati);

steroli (liberi, esterificati, glucozidati);

caretonoide;

xantofile;

compusi poliacetilenici;

acizi polifenolici;

substante amare;

taninuri;

poliholozide imunostimulatoare;

saruri minerale (mangan);

vitamina C.

Mentona este un compus orgaic natural, avand formula moleculara C10H18O.

Vitamina C este un nutrient esential vietii, solubil in apa, implicat in

productia de glucocorticosteroizi si de anumiti neurotransmitatori
(substante care permit transmisia influxului nervos),
in metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folicsi al
anumitor aminoacizi, in neutralizarea radicalilor liberi si a nitrozaminelor, in
reactii imunologice, care faciliteaza absorbtiafierului la nivelul tubului
digestiv.

Carotenoide

-carotina

licopina
Metil- etil Epicubebol

Faradiol

Arnidiol

Utilizari ale galbenelelor

Utilizate sub forma de ceai sau ca ulei esential, ajuta la circulatia
sangelui, cresc capacitatea corpului de a se vindeca. Datorita proprietatilor
antibacteriene si antiinflamatoare galbenelele sub forma de crema sau ceai
au multe utilizari in ginecologie, dar alina si durerile sfarcurilor mamelor care
alapteaza. Prezenta saponinelor, a rasinilor si a uleiurilor esentiale din flori
confera extractului de galbenele proprietati de vindecare si calmare a pielii
iritate, inflamate sau uscate. Astfel crema cu extract de galbenele este des
utilizata la bebelusi pentru a preveni/trata eritemul fesier are apare
frecvent dupa nastere.

Sterolii solubili in grasimi ajuta la mentinerea pielii intinse si

sanatoase, de aceea extractul de galbenele este des intalnit in cremele
antirid. Galbenelele nu vindeca doar ranile exterioare cauzate de piele
uscata, rani sau arsuri solare ci au proprietatea de a trata gastrita sau
hemoroizii.
Uleiul de galbenele este utilizat pentru tratarea acneei, a eczemelor, a
psoriazisului, a pielii crapate, a iritatiilor de orice fel. Este de un real ajutor
si in vindecarea unor ciuperci, a herpesului, a muscaturilor de insecte, iar in
cazul veninului de paianjen are efect tamaduitor. De asemenea reprezinta o
alternativa naturala pentru tratarea venelor varicoase si a ulcerelor venoase.
Cercetarile asupra galbenelelor continua datorita proprietatilor
anticancerigene si s-au observat imbunatatiri evidente in tratarea unor
anumite forme de cancer atunci cand au fost utilizate impreuna cu alte
plante medicinale.
Larg utilizate in cosmetica, florile de galbenele contin substante proteice,
ulei volatil, saponine, glicozide, carotenoide, xantofilina, flavonoide, fermenti,
mucilagii, vitamina C, saruri organice, ce confera extractului de galbenele
proprietati antiseptice, antiinflamatoare, calmante, revitalizante, nutritive,
grabind epitelizarea si asigurand o cicatrizare estetica.
Are efecte deosebite in tonificarea si imbunatatirea aspectului general al
pielii si se recomanda in toate tipurile de ten si in mod special pentru pielea
sensibila, delicata, uscata, cu fragilitate capilara, supusa inrosirii si iritarii
sau cuperozei, atenuand roseata pielii.
Principiile active din galbenele, folosite in diferite produse cosmetice
stimuleaza circulatia sangelui la nivelul tesuturilor favorizand regenerarea
stratului hidrolipidic alterat si intarind puterea de aparare epidermica,
pentru o protectie eficienta si durabila.
Efectul calmant al florilor de galbenele este apreciat si in cosmetica si igiena
oculara, sub forma de infuzii, decoct, creme, unguente, alifii etc.
Pentru indepartarea calozitatilor (pielea intarita de la nivelul picioarelor)
uleiul de galbenele da rezultate foarte bune, fiind emolient si epitelizant.
Intra in compozitia unor creme (de fata, de maini, de corp), in lapte
demacheant, lotiuni, creme fluide hidroprotective, masti gel si alte produse
anticelulitice, antirid, nutritive, hidratante, tonice, pentru tenuri pigmentate,
dermatocosmetice, lotiuni calmante pentru plaja, paste de dinti, produse
cosmetice pentru ingrijirea parului, sapunuri, uleiuri pentru masaj, etc.

Galbenele se utilizeaza sub forma de : infuzie, tinctura, pulbere, ulei.

Galbenelele sunt indicate in ulceraii, eczeme, gastrite, ulcer gastric,
ulcer duodenal, inflamaii ale colonului, colecistita, boli hepato-biliare,
hemoroizi, dereglari menstruale, dismenoree, micoze, vaginite, infecii
urinare, cistite, cancer .
Administrare:
Infuzia se prepara din 2 ligurie cu varf de floare uscata la o cana de
apa clocotita, se lasa la infuzat 3-5 minute i se consuma 2- 3 cani pe zi,
inainte de mese.
Tinctura se prepara din flori proaspete puse intr-o sticla peste care
se toarna alcool de 60 de grade, se lasa la macerat, la soare, timp de doua
saptamani, se strecoara i se pastreaza in recipiente inchise la culoare,
inchise ermetic; se administreaza de 3 ori pe zi cate 30 de picaturi, pentru
reglarea ciclului menstrual, tratarea ulcerului gastro-duodenal.
Decoctul se prepara din doua linguri de planta uscata la 1 litru de apa,
se lasa la macerat in apa rece 24 de ore, apoi se strecoara i se mai fierbe
maceratul intr-un litru de apa timp de 10 minute, se strecoara i se amesteca
cele doua extracte i se administreaza atat intern cat i extern, gargara
(afte, stomatite, gingivite, faringite), se fac bai de ezut, comprese externe
(vindecarea ulcerelor, escarelor, abcese, pustule, fisuri, degeraturi),
spalaturi, clisme.
Pulberea de planta se obine prin macinarea florilor uscate, din care se
administreaza cate o linguria de planta pe stomacul gol de 3-4 ori pe zi
pentru efectul antiinflamator, cicatrizant (se depoziteaza in recipiente bine
inchise, maxim 10 zile, datorita uleiurilor volatile care se evapora rapid) .

Bibliografie

1.
http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/galbenele13049.html#ixzz3aKVJtMUa;
2.
Dictionarul plantelor de leac, Editura Calin , Bucuresti, 2008;
3.
Gabriela Paun , Oana Gheorghe, MirelaDiaconu, Curs Procesare
avansata a plantelor medicinale ;
4.
http://planteaz.blogspot.ro/2012/03/calendula-officinalisgalbenelefilimica.html#more;
5.
http://hodgson.chem.ox.ac.uk/Publications.htm
6.
http://pubs.acs.org/doi/abs/10.1021/jo01056a052
7.
http://www.elemental.eu/ro/248-ulei-de-galbenele.html
8.
htpp://farmapedia.ro/Articol/tabid/80/ArticleId/110/Galbenelele-Calendulaofficinalis-fam-Asteraceae-Compositae.aspx