Referat

Urzica
Urtica



Urzica

Familia Urticaceae
Alte denumiri populare: urzica mare, urzica mica, urzica creata, oistea.
Descriere
Planta erbacee, perena, cunoscuta inca din antichitate pentru proprietatile medicinale si alimentare. In sol
are un rizom subtire, tarator. Tulpina aeriana este inalta de 50-150 cm, erecta, paroasa si urticanta.
Frunzele sunt puternic urticante datorita perisorilor rigizi care contin substante vezicante pentru piele
(acid formic si o toxalbumina). Au forme ovale, lanceolate sau cordate, dintate pe margini. Florile au
culoare verzuie; sunt dioice, dispuse pe plante diferite (mascule si femele).
Inflorirea are loc in lunile iunie-octombrie.
Raspandire
Create pe tot globul in locuri cultivate si necultivate, santuri, gropi abandonate,
ruine, marginea apelor si padurilor, tufisuri, stane, locuri virane gunoite, de Ia
campie pana in zona montana Ia 2.400 m altitudine.
Organe utilizate: Folium, Herba et Radix Urticae frunze, partea aeriana si
radacinile.
Proprietti terapeutice
digestive, antidiareice, antihemoragice (datorita vitaminei K), antianemice, tonice, vitaminizante,
aperitive, mineralizante, energizante, antihelmintice;
expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronsitice;
antidiabetice, hipocolesterolemiante, depurative, hematopoetice, dezintoxicante pentru sange,
diuretice (datorita flavonoidelor);
antireumatice;
cicatrizante, epitelizante, revulsive, astringente, antiseptice, antimicrobiene, insecticide.
Actiuni specifice
afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer gastric si duodenal, insuficienta pancreatica, litiaza biliara,
diaree, dizenterie, colite, enterite, balonari, hemoragii interne, dureri de splina, hemoroizi, cancer Ia
stomac prin prevenirea formarii tumorilor maligne;
afectiuni respiratorii: astm bronsic, congestie pulmonara, dureri de piept, tuse convulsiva, fluidificarea
secretiilor bronsice (datorita mucilagiilor);
afectiuni renale si genitale: vaginita atrofica, hemoragii uterine, dismenoree (menstre neregulate),
litiaza renala, favorizarea eliminarii toxinelor si a excesului de apa din tesuturi prin marirea diurezei;
adjuvant in diabetul zaharat;
combate leucemia si formarea tumorilor maligne;
reduce durerile de reumatism cronic si degenerativ, sciatica, guta (cu eliminarea acidului uric) si
artroze (cu refacerea cartilagiilor);
combate durerile de cap prin actiuni depurative de curatire a sangelui, oboseala, epuizare (in carenta
de Fe), anemie de primavara, obezitate, rahitism, hemoragii nazale, avitaminoze, clorozarea fetelor
tinere;
afectiuni ale pielii: plagi, eczeme cronice, pecingine, psoriazis, arsuri, ulcer varicos, unghii casante,
fisuri anale;
combaterea caderii parului, seboree si matreata.
Forme de utilizare
UZ INTERN
Inca din antichitate se recomanda cura de primavara si eventual de toamna cu varfuri tinere de urzica,
timp de 4 saptamani, mai ales Ia varste inaintate, datorita reducerii rezervei de Fe (fier), cu simptome de
epuizare, astenie, oboseala si imbatranire timpurie. Cura consta din consumul zilnic a 3 cani cu infuzie,
neindulcita, pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de mese, avand efect de revitalizare a intregului
organism. Ceaiul nu se fierbe, deoarece se distrug principiile active.
Infuzie din 1 lingura de frunze uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se
strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi pentru a combate hemoragii interne, dizenterie,
indigestii, cancer stomacal, bronsite, dismenoree, litiaza renala, uremie, diabet zaharat, hidropizie,
avitaminoze, anemie, eliminarea toxinelor din corp.
Decoct din 1-2 lingurite de pulbere din radacini uscate Ia 250 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se
infuzeaza, se strecoara si se beau 1-2 cesti pe zi cu efecte in enterite, ascita, hemoragii interne,
hemoroizi, astm bronsic, metroragii (hemoragii intre menstre si dupa nastere), obezitate, sciatica,
reumatism, guta, enurezis Ia copii.
Suc din frunze proaspete, mojarate si stoarse, din care se beau 2-3 lingurite pe zi cu efecte diuretice
si hemostatice in boli de rinichi si vezica urinara, hemoragii, hemoptizie, epistaxis (sangerari din nas). Se
poate consuma cate pahar dimineata si seara, timp de 10 zile cu indicatii in leucoree, anemie si
hemoragii uterine.
Salata de urzici asociata cu papadie sau lactuca, adaugand putin ulei si lamaie.
Frunze ofilite se consuma pentru prevenirea formarii tumorilor maligne.
Pulbere din frunze uscate, consumate cate 5 g zilnic, cu 30 de minute inainte de masa principala; se
tine sub limba 7 minute si apoi se inghite cu putina miere.
Pulbere din amestec de frunze uscate de urzica + dud + nuc + teci de fasole (in parti egale) din care
se iau 5 g, se tin sub Iimba 7 minute si se inghit neindulcite in tratmentul diabetului zaharat.
Seminte de urzica macinate fin, se tin seara sub Iimba (3 g) timp de 7 minute, dupa care se inghit in
putina miere, pentru a trata enurezisul.
UZ EXTERN
Infuzie din 2 linguri de frunze maruntite Ia 200 ml de apa clocotita; se Iasa vasul acoperit 15-20 de
minute, se strecoara si se face gargara in tratarea stomatitelor, gingivite, amigdalite si afte, avand actiuni
antiinflamatoare.
Infuzie concentrata din 40-50 g de frunze maruntite Ia 1 litru de apa clocotita; se Iasa vasul acoperit
20-30 de minute, se strecoara si se fac bai locale, comprese sau cataplasme in tratarea reumatismului,
tonifierea parului, combaterea matretei si seboreei si in cicatrizarea ranilor si a ulcerului varicos.
Decoct din 250 g de radacini + herba de urzica, uscata si maruntita, Ia 5 litri de apa; se fierbe 30 de
minute, se Iasa Ia racit pana Ia caldut, se strecoara si se cIateste parul dupa ce a fost spalat cu apa calda
si sapun.
Decoct din 100 g de frunze uscate + 100 g de radacini care se fierb 30 de minute in 500 ml de apa +
500 ml de otet; dupa racire se strecoara si se foloseste seara, inainte de culcare, ca frectie pentru
regenerarea pielii Ia copii.
Macerat din frunze de urzica + nuc + mesteacan tinute in apa clocotita 1-2 ore; se clateste parul
dupa spalare, avand proprietati tonifiante si de oprire a caderii.
Tinctura de urzica din 100 g de frunze sau radacini uscate Ia 300 ml de alcool de 70; se astupa
bine, se lasa Ia macerat 10-14 zile (Ia soare sau in loc cald), se agita zilnic pentru uniformizare si se
strecoara in sticlute colorate. Se dilueaza 3-4 linguri de extract alcoolic in 200 ml de apa calduta si se fac
frectii Ia radacina parului, in caz de alopecie.
Bai de urzica din decoct cu 200 g de herba si radacini uscate Ia 5 litri de apa; se face baie generala
sau locala in caz de dureri reumatice si de sciatica, in combaterea eruptiilor tegumentare si pecingine iar
ca baie de picioare (timp de 20 minute) in tratarea ulcerelor varicoase si in prevenirea amputarii piciorului
in caz de arteriopatie periferica si Ia tratarea epidermofitiei interdigitale (ciuperca intre degete).
Cataplasma din frunze verzi, zdrobite cu putina sare si aplicate pe gangrene, ulcere putride sau
intepaturi de viespi, albine si bondari.
Lotiune pentru par din amestecul, in parti egale, cu frunze de urzica + mesteacan + flori de lavanda +
conuri de hamei + radacini de brusture; dupa macinat se pun 6 linguri amestec in 1 litru de apa clocotita,
se da in 1-2 clocote, se raceste, se stroarce si se spala pe cap, cu frectii Ia radacina parului.
Perierea cu urzici proaspete pentru reumatici si bolnavi de sciatica, de Ia talpi prin exterior pana Ia
sold si inapoi prin interior spre talpi (se repeta de 2 ori) pentru activarea circulatiei sangelui, cu eliberare
de histamina.
Alte utilizari
In cosmetica se foloseste Ia prepararea pastelor de dinti si a sampoanelor, datorita continutului
ridicat in clorofila si clorofiline solubile in apa, cu proprietati deodorante, epitelizante, cicatrizante si
antiseptice.
In ailmentatie, frunzele tinere, bogate in substante minerale si vitamine, se consuma ca salate sau
fierte in supe, ciorbe, mancaruri cu carne, piure si pilaf. De asemenea, pulberea din frunze uscate se
adauga Ia sfarsitul prepararii alimentelor, avand rol vitaminizant si mineralizant in timpul iernii.
In zootehnie se utilizeaza ca furaj in hrana vacilor, pentru sporirea productiei de lapte si in hrana
cailor cu boli urinare si reumatism. Urzicile fierte si amestecate cu tarate de grau si lapte batut se pun in
hrana bobocilor de rata, a puilor de gaina si de curca si a purceilor, pentru stimularea cresterii.
In medicina veterinara se utilizeaza cataplasme cu urzici fierte in scop revuIsiv.

URZICA-MOARTA-GALBENA
Familia : Lamium galeobdolon
Descriere: Aceasta planta poarta si numele de galbinita,
sugel-galben, urzica-galbena, urzica-moarta, zabrea. Ea creste
in paduri umede si santuri, sub tufisuri, linga garduri si garduri
vii, printre darimaturi, pe locuri umede, lumbroase si pretutindeni
unde se intilneste si urzica. Infloreste in lunile aprilie si mai, iar
in zonele muntoase chiar si mai tirziu. Rizomul vivace (care
traieste mai mult de un an) formeaza tulpini verticale, inalte de
pina la 50 centimetri, frunzele sunt dispuse incrucisat in serii la
niveluri diferite, avind forma unui ou si sunt crete, florile stau
intr-un verticil fals la subsuoara f'runzei. Se colecteaza frunzele
si florile. Ca si urzica-moarta-galbena, urzica-moarta-alba
(Lamium album) - purtind in limbaj popular si numele de fata-
mitei, mierea-ursului-cu-flori-balai, sugel-alb, urzica-alba, urzica-
creata, urzica-moarta - este si ea o planta medicinala
remarcabila. Ea infloreste ca buruiana din mai pina in octombrie
pe drumuri, printre danmaturi si terasamente de cale ferata. Se
culeg si frunzele, insa in primul rind florile. Ceaiul preparat din
ele ajuta in bolile grele ale organelor pelviene si in tulburarile si
durerile menstruale, daca se iau 2 cesti pe parcursul zilei. Are si
efect depurativ combate insomnia pe baza nervoasa si este un
remediu eficace Tn cele mai diferite maladii ale femeilor.
Femeile cu vesnice afectiuni ale organelor pelviene si fetele
tinere ar trebui sa aprecieze mult acest ceai. Florile si frunzele
urzicii-moarte-galbene se folosesc in maladii asemanatoare,
mai ales in retentie urinara, boli ale cailor urinare, usturimi la urinat, boll renale grave si anasarca Florile
sunt indicate in tulburari digestive, scrofuloza si eruptii cutanate. in acest scop se bea o cana cu ceai
dimineata. Contra ulceratiilor si a varicelor ajuta compresele cu infuzie. Urzica-moarta-galbena este
recomandata impotriva paraliziei vezicale la oamenii batrini, in racelile vezicii urinare si in nefrite. O baie
de sezut cu adaos de urzica-moarta-galbena este deosebit de binefacatoare. In scleroza renala
incurabila, irigare renala si racordare la rinichi artificial, urzica-moarta-galbena, amestecata in parti egale
cu dragaica si splinuta, aduce rezultate lecuitoare dintre cele mai bune. Daca nu poate fi procurata
urzica-moarta-galbena, atunci se poate adauga si urzica-moarta-alba.
Recoltarea
De la urzica moarta se aduna pe vreme uscata florile fara caliciu. Recoltarea incepe in momentul infloririi si se
continua pana toamna tarziu. uneori se recolteaza planta intreaga cu flori si fara radacina.

Mod de uscare
Florile trebuie uscate cat mai repede dupa recoltare, in staturi subtiri, in incaperi aerisite sau la soare. Uscarea pe
cale artificiala se face la o temperatura de 35 grade C. Din 6-7 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat.




Intrebuintari : Infuziile de flori de urzica moarta se utilizeaza extern mai mult in medicina popular
in metroragii , leucoree, in imflamatiile prostate, iar intern ca expectorant. Ceaiul, pentru uz intern, se
prepara punand intr-un vas ce contine 250 ml apa clocotita o jumatate de lingurita sau o lingurita de flori,
si se lasa in repaus 15-30 minute, filtreaza si se bea 1-2 ceaiuri pe zi. Pentru spalaturi vaginale se prepara
in acelasi mod o infuzie mai concentrate (5-8%) si se intrebuinteaza seara la culcare.