Sunteți pe pagina 1din 83

Plante medicinale

Afinul Denumire stiintifica: Vaccinium myrtillus

Prefera temperaturi moderate. Iarna rezista pana la -20C. Se comporta bine in zonele cu precipitatii medii anuale cuprinse intre 800-1000 mm. Sensibil la vant. Creste pe soluri acide, suficient de profunde, bine structurate, cu un continut ridicat de humus.Principiile active din frunze si fructe au proprietati astringente si antiseptice (antibiotice). Provoaca strangerea tesuturilor, modereaza secretiile, usureaza cicatrizarea, modifica mediul facand imposibila inmultirea microbilor, impiedica sau previn infectiile microbiene, impiedica putrefactia. Actiune buna in tratarea stomatitelor, aftelor, eczemelor

Albastrelele Denumire stiintifica: Centaurea cyanus

Albastrelele sunt plante ierboase, ce traiesc 1-2 ani, avand tulpina ramnificata si acoperita cu frunze. Frunzele sunt lunguiete si adanc crestate, asezate in mod altern. Din cauza perilor cu care este acoperita, intreaga planta are un aspect matasos, de culoare verde-alburie.O gasim raspandita prin locuri uscate, pietroase, pe marginea drumurilor si mai ales pe langa lanurile de cereale.Florile au actiune diuretica, iar sub forma de bai se folosesc in diferite boli de ochi. Intern: antidiareic, diuretic. Extern: calmant in iritatiile oculare.

Aloe Vera Denumire stiintifica: Aloe Barbadensis Miller

Aloe vera este o planta subtropicala, este un adevarat medicament oferit de natura; vechii egipteni o numeau planta nemuririi iar ea insotea faraonii in calatoria lor de dupa moarte. Prima sa atestare documentara se regaseste in piatra de mormant a unui faraon, de acum 3500 de ani. Substantele pe care Aloe Vera le contine sunt aloina (un lichid laptos, folosit ca laxativ) si gelul de aloe. Dupa taierea unei frunze, sucul obtinut prin stoarcerea acesteia se oxideaza foarte rapid (daca nu este prelucrat n decurs de doua ore), pierzndu-si drastic din calitatile curative (aproximativ 95 % din principiile active sunt oxidate si atacate de microorganisme).Gelul din interiorul frunzei este componenta cea mai activa si mai eficienta din punct de vedere medical a plantei, dar, n ciuda efectelor sale att de spectaculoase, acest dar al naturii nu putea fi folosit dect de catre cei care aveau acces la aloe n stare proaspata, pentru ca nu se cunostea un procedeu eficient de conservare pentru o perioada mare de timp.

Anason Denumire stiintifica: Pimpinella anisum

Anasonul este o plant anual, erbaceee, putnd atinge o nlime de 60 - 80 cm. Perioada de nflorire este iunie - septembrie. Fructele sunt mici i verzui, i pot fi culese de la sfritul lui august pn la sfritul lui septembrie.Anasonul, ca plant medicinal, are multe proprieti, multe dintre care sunt neconfirmate:Se folosete la tratarea anumitor afeciuni digestive ( n special ale intestinului) i respiratorii; Afeciuni ale cilor urinare; Slab efect laxativ.

Angelica Denumire stiintifica: Angelica Archangelica

Plant erbacee cu rizom gros, napiform, din care pornesc rdcini adventive lungi. Tulpina robust, cilindric, striat fin (pn la 300 cm). Frunze mari, lungi (6090 cm), cu teac mare, umflat i striat. Flori albverzui, grupate n umbele mari, globuloase. Fructe diachene elipsoidale. Rspndire: spontan n etajul montan i subalpin. Prefer locuri umede i stncoase.Planta trebuie uscat imediat dup recoltare! Este utilizabil DOAR timp de un an dup recoltare! Rizomii cu rdcini se recolteaz la sfritul verii nceputul toamnei (lunile august, septembrie, octombrie n al doilea an de cultur) sau primvara (martie-aprilie). Frunzele

se recolteaz n lunile iunie iulie. Tulpinile tinere: iunie, iulie. Florile i fructele: iulie.

Arnica Denumire stiintifica: Arnica montana

Arnica are in pamant un rizom puternic din care primavara apare o rozeta cu frunze ovale si marginile intregi. Din mijlocul lor se ridica o tulpina cilindrica acoperita cu peri, care se termina printr-un capitul florat lat de 4-8 cm. Pe tulpina se gasesc 1-2 perechi de frunze opuse, mai mici decat cele bazilare.Din familia copozitelor mai multe plante se aseamana cu arnica. Dintre acestea, singura arnica are frunzele opuse. Infloreste in lunile iunie-august. Creste in fanetele umede din regiunea muntoasa. Florile de arnica se folosesc sub forma de gargara in laringite, iar in medicina veterinara, sub forma de comprese in amestec cu apa de plumb, la lovituri, umflaturi etc. Tinctura de arnica se recomanda intern in: bronsita, amigdalita, faringita, guturai, gripa, viroza pulmonara; cistita, nefrita, pielonefrita (tratamentul este eficient mai ales in afectiunile cronicizate, unde actioneaza prin efectul imunostimulator; insuficienta coronariana, hipertensiune, anghina pectorala; traumatism cranio-cerebral, dureri de cap post-traumatice; pareze si semipareze; insomnie, palpitatii cardiace, cosmaruri, spaima nocturna post-traumatica; depresie psihica, nevroza, isterie. Extern se foloseste pentru: rani, rani care se vindeca dificil, rani care apar la persoanele imobilizate la pat, cicatrici cheloide, cicatrici inestetice, cancer de piele, cancer al limbii, al cavitatii bucale si a gatului (adjuvant), contuzii. Este contraindicat utilizarea interna doarece provoaca deranjamente gastrointestinale si hipertensiune arteriala.

Brandusa de toamna Denumire stiintifica: Colchicum autumnale

Brandusa de toamna este o planta vivace, inalta de 20-45 cm. In pamant are un bulb carnos, invelit in scuame brune. Primavara rasar 3-4 frunze lunguiete, cu maginile intregi, in mijlocul carora iese ovarul pe cale de transformare in fruct care este o capsula umflata.Fiecare floare este formata din 6 petale, unite la partea inferioara intr-un tub lung de 20-30 cm care inconjoara ovarul, aflat in pamant, fixat de bulb. Brandusa de toamna creste prin fanete - mai ales prin cele umede - din regiunea muntoasa.Samanta de brandusa este folosita pentru extragerea unro substante active medicamentoase, iar in agricultura ca stimulent al cresterii plantelor, actionand puternic asupra diviziunii celulare, obtinand forme poliploide.

Brustur Denumire stiintifica: Arctium lappa

Brusturul este o planta erbacee, bienala, intalnita pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, cailor ferate, pe langa garduri, de la campie si pana in zona montana.Radacina de brustur confine inulina (cca 40 %), acid palmitic, stearic, sitosterol, stigmasterol, acid cafeic, ulei volatil (0,10%), vitamine din complexul B, saruri de potasiu etc. Frunzele contin substante antibiotice insuficient studiate. Principiile active pe care le contine Brusturul, actioneaza antiseptic, depurativ, sudorific, antitumoral.Radacina proaspata sau uscata de Brustur este folosita pentru tenurile grase, pentru combaterea matretii si caderii parului, iar intern pentru persoanele predispuse la acnee. Stimuleaza cresterea parului. Se pot folosi si frunzele, dar au actiune mai slaba.

Busuiocul Denumire stintifica: Ocimum basilicum L. (Fam.Labiatae)

Busuiocul prezinta un efect bun de vindecare la chakrele: nabhi(s,c,d), vishuddi(s,c,d) si ajna(s,c, d) si un efect foarte puternic de vindecare la chakra anahat(s,c,d).Pentru tratament, Busuiocul se va utiliza sub forma de ceai infuzie in cantitate de o lingurita la 200 ml.de apa. Ceaiul se bea in mai multe reprize pe durata unei zile. sursa: http://plantemedicinale.felicitari-virtuale.ro

Calinul Denumire stiintifica: Viburnum opulus

Calinul este un arbust stufos a carui inaltime ajunge pana la 4 m. Are scoarta la inceput neteda, de culoare verde-cenusie, care insa cu timpul devine cenusie si cu crapaturi. Frunzele sunt ovalalungite, divizate in 3-5 lobi dintati pe margini, cu un petiol scurt, prevazut cu un jgheab, avand 24 glande rosietice vizibile. Toamna frunzele se coloreaza in rosu, la fel ca si fructele. Florile sunt de culoare alb-verzuie, formand o inflorescenta umbeliforma cu diametrul de 5-7 cm. Infloreste in lunile mai-iunie. Creste in padurile de la campie pana in cele din regiunea de munte.

Coaja de calin se foloseste in industria de medicamente la prepararea unor extracte cu actiune calmanta si homeostatica. Intern: astringent, sedativ, antidismenoreic. Observatii: Nu se consuma fructele.

Captalan Denumire stiintifica: Petasites hybridus

Planta perena, cu port ierbaceu, prezentand un miros caracteristic, avand in pamant un rizom gros, noduros, ramificat, in care pornesc radacini foarte lungi si carnoase, precum si stoloni grosi de 1 cm, cilindrici, netezi, mai lungi de 1m.Petiolul este gros, lung de 30-80 cm, cilindric, caniculat, la interior gol. Planta creste pe malul paraielor, in locuri umede, in jurul izvoarelor din regiunea de campie pana la munte. Se foloseste ca vermifug si astringent. Intern: astm bronsic, tuse convulsiva, dischinezie biliara.

Castanul salbatic Denumire stiintifica: Aesculus hippocsatanum

Castanul salbatic este un arbore cu scoarta cenusie, adeseori crapata. Frunzele sunt opuse, lung petiolate de forma palmei, compuse fiecare din 5-7 foliiole dintate pe margini. Florile formeaza inflorescente mari asezate la varful ramurilor. Fiecare floare este formata din 5 sepale, 5 petale inegale, de culoare alba, cu pete galbene care mai tarziu devin rosii, 7 stamine si un ovar care la maturizare se transforma intr-un gruct tepos. Toamna, aceste fructe se deschid, lasand sa cada 2-3 seminte brune lucioase. Infloreste in lunile aprilie-mai.Se intrebuinteaza in scopuri industriale si farmaceutice. Intern: boli venoase

Catina Denumire stiintifica: Hippophae rhamnoides

Arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita intreaga planta, prezentand spini si multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare, avand o singura nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de culoare galbena-ruginie, mici. Fructele sunt rotunde sau ovuide, de culoare galben-portocalie. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea deluroasa.Fructele de catina se folosesc sub forma de ceai,

sirop, marmelade, gemuri, dulceata in bolile datorate lipsei de vitamine. Intern: aport important de vitamine, antidiareic, antiinflamator gastric, antiinflamator pulmonar.

Cerentelul Denumire stiintifica: Geum urbanum

Cerentelul este o planta perena cu o tulpina lemnoasa la baza, inalta de 25-60 cm. In pamant are un rizom gros pana la 2 cm in diametru, de forma cilindrica si din care pornesc numeroase radacini. Atat rizomul cat si radacinile au miros placut de cuisoare. Tulpina este simpla, acoperita cu peri asprii, cu frunzele asezate in mod altern.Fructele sunt dispuse mai multe la un loc, terminate cu un stil indoit sub forma de bici. Dupa acest caracter se recunoaste usor cerentelul in momentul recoltarii. Infloreste in lunile mai-octombrie. Creste in paduri umede, pe langa garduri, drumuri si livezi.Se foloseste ca astringent in diaree si ca antiseptic sub forma de gargara. Intern: dezinfectant si calmant intestinal, hemostatic, analgezic. Extern: antiseptic.

Chimionul Denumire stiintifica: Carum carvi

Chimionul este o planta bisanuala, uneori perena, inalta pana la 100 cm, avand o tulpina brazdata, ramificata si acoperita cu frunze rare si adanc divizate. Florile sunt asezate in umbele compuse, lipsite de bractee.Infloreste in lunile mai-iulie. Se gaseste prin fanetele din regiunea de campie si pana in cea subalpina. In tara noastra, chimionul se cultiva pe suprafete intinse.Sub forma de ceai au proprietatea de a elimina gazele din intestine si a calma colicile sugarilor, de a mari cantitatea de lapte femeilor care alapteaza.Se folosesc pe scara larga in industria uleiurilor volatile si cea alimentara. Intern:carminativ, galactolog, regleaza functiile stomacului.

Cicoarea Denumire stiintifica: Cichorium intybus

Cicoarea este o planta erbacee, perena, inalta pana la 150 cm, cu tulpina ramificata. In pamant are o radacina pivotanta, de forma unui fus. Frunzle inferioare, dispuse in rozeta, sunt lunguiete si adanc scobite, iar cele tulpinale inconjoara tulpina cu baza lor. Pe fata inferioara sunt acoperite cu peri. Florile sunt lingulate, albastre, mari, avand un diametru de 3-4 cm, fara codite, asezate pe tulpini si ramuri, la baza frunzelor. Infloreste din luna iulie pana in septembrie. Creste in locuri virane, pe marginea drumurilor. Este comuna in toata tara.Atat planta intreaga cat si radacina sunt indicate in bolile de stomac si ficat.

Cimbrisorul de camp Denumire stiintifica: Thymus serpyllum

Cimbrisorul este o planta vivace, cu ramuri culcate la pamant, care prind radacini. Din aceste ramuri cresc numeroase tulpini inalte de 7-10 cm. Tulpinile sunt cilindrice, paroase, de culoare verde-rosiatica. In varful lor se afla gramajoare de flori. Frunzele sunt mici, opuse, glabre, de forma ovala, cu marginea intreaga, uneori indoita in jos.Planta este placut mirositoare. Cimbrisorul infloreste incepand cu luna mai pana in septembrie. Creste prin fanetele de pe dealuri, ajungand pana in zona muntoasa.Cimbrisorul se foloseste ca expectorant si antiseptic pulmonar, in tusea convulsiva si astm. Observatii Este contraindicat in dispepsii, hipopepsii grave si in suficienta pancreatica grave inhiband activitatea enzimatica.

Cioranglavul Denumire stiintifica: Glycyrrhiza echinata

Cioranglavul este o planta inalta de 100-150cm, acoperita cu peri rari, de obicei neramificata. In pamant, are un rizom gros, lemnos, din care pornesc stoloni ce se intind orizontal. Din ei iau nastere atat tulpinile aeriene care formeaza tufe, cat si numeroase radacini.Pastaile sunt asezate inghesuit, ramanand pe tulpina si iarna, caracter dupa care se recunoaste usor planta in momentul recoltarii radacinilor. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste in regiunea de ses, prin locuri umede si pe marginea raurilor.La prepararea solutiilor pentru stingatoarele de incendii, datorita spumei pe care o dau.

Ciresul Denumire stiintifica: Cerasus avium

Ciresul este un arbore inalt avand o coroana mare cu frunze ovale, dintate pe margini. Florile sunt albe, au 5 sepale, 5 petale si numeroase stamine. Fructele sunt rosii, albe sau negre. Infloreste in lunile aprilie-mai. Ceaiul de codite de cirese are actiune diuretica. Intern: antidiareic, antiinflamator renal.

Ciubotica cucului Denumire stiintifica: Primula officinalis

Ciubotica cucului este o planta mica, inalta de 10-30 cm, vivace. In pamant are un rizom foarte scurt din care pornesc numeroase radacini dese si subtiri. Rizomul se termina intr-un mugure din care apare primavara o rozeta de frunze. Din mijlocul acestei rozete, in luna aprilie se ridica o tulpina ierboasa, catifelat paroasa, goala la interior din si care se termina la partea superioara cu o umbela de flori.Ciubotica cucului creste prin poiene si pasuni din regiunea dealurilor si a muntilor.Atat radacinile cat si florile se folosesc ca expectorant in tuse si bronsita, datorita continutului in saponine. Intern: emolient, expectorant.

Coada calului Denumire stiintifica: Equisetum arvense

Coada Calului este o planta erbacee, perena, spontana, intalnita prin lunci umede, la marginile

apelor de munte, pe terenuri apoase, pe terasamentul cailor ferate, ca buruiana in culturi, de la campie pana in regiunea montana.Coada calului contine acid silicic (5-7%), gluteolina, nicotina, palustrina si palustridina, fitosterina, beta-sitosterol, acid malic, acid oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil sulfone, vitamina C, urme de ulei volatil, saruri de potasiu. Sporii contin acizii cu lant lung alfa, omega-dicarboxilici, prezenti in fractiunea lipidica.Principiile active din coada calului au actiune antimicrobiana, antiseptica, antiinflamatoare, maresc rezistenta tesutului conjunctiv, activeaza circulatia locala.Coada calului este folosita pentru vindecarea contuziilor (umflaturi, vanatai), cicatrizarea ranilor, ulcerului varicos, bubelor, edemelor la picioare atat de frecvente in climacterium, degeraturilor, eczemelor, neurodermitelor si combaterea transpiratiei excesive a picioarelor.

Coada racului Denumire stiintifica: Potentilla anserina

Coada racului este o planta perena cu numeroase tulpini taratoare, lungi pana la 50 cm, inradacinate la noduri. La punctul de pornire al tulpinilor se gaseste o rozeta cu frunze lungi pana la 20 cm, divizate in 13-21 foliole dintate pe margini. Toata planta este acoperita cu peri rari, mai desi pe dosul frunzelor, care din aceasta cauza capata un aspect argintiu. Creste prin locuri umede, pe malurile nisipoase de pe marginea apelor, pe marginea santurilor, in regiunea de dealuri si munte.Coada racului are proprietati antidiareice. Intern: antispastic diuretic si intestinal, impiedica formarea de calculi renali, analgezic, antidiareic. Extern: antiseptic, cicatrizant, hemostatic. Observatii Nu se bea pe nemancate, deoarece provoaca iritatia mucoasei gastrointestinale. Este contraindicat in afectiuni cronice renale si hepatice.

Coada soricelului Denumire stiintifica: Achillea millefolium

Coada soricelului este o planta erbacee, perena, intalnita de la campie pana in regiunea subalpina, prin fanete, poieni, margini de padure, margini de drum si cai ferate, pe soluri nisipoase, relativ umede, insorite sau umbrite.Coada soricelului contine ulei eteric, acizii achileic, formic, auteic, aconitic, ascorbic, folie, probionic, valerianic, palmitic, stearic, miristic, oleic, linoleic, succinic, urme de acid salicilic, cafeic, alcool etilic metilic, flavone, maltoza, zaharoza, glucoza, arabinoza, galactoza, dextine, aminoacizi, proteine, taninuri, substante anorganice cu elementele chimice fier, mangan, zinc, cupru, cadmiu, nichel, siliciu si calciu.Substantele sunt concentrate in inflorescenta, apoi in frunze, mai putin in tulpina sau radacina. Planta contine principii antiinflamatoare, calmante, astringente, aseptice. Elimina sau limiteaza procesul inflamator, distruge microorganismele, provoaca strangerea tesuturilor, modereaza secretiile si usureaza cicatrizarea. Inflorescentele sunt folosite in tratarea tenurilor uscate, arsurilor, eczemelor zemuinde, plagilor supurate ale tegumentului.

Cornul secarei Denumire stiintifica: Claviceps purpurea Tulasne

Cornul secarei este sclerotul (starea de repaus) ciupercii Claviceps purpurea care paralizeaza

cerealele, in special secara. In perioadele de recoltare a spicelor de secara, sclerotul ajunge la maturitate. El ia forma unui corn de culoare neagra-violeta si capata o consistenta tare. Pe un spic de secara bolnav se dezvolta de obicei 1-4 scleroti. Deci, ciuperca la maturitate se gaseste in forma de corn. mai departe ea nu se dezvolta, ci cade pe pamant unde ierneaza.Cu cat regiunea va fi mai umeda, cu atat vom obtine mai multi scleroti. Cornul de secara este otravitor. Cornul de secara este folosit de industria chimico-farmaceutica la prepararea unor medicamente cu actiune antihemoragica. Observatii: Cornul de secara este otravitor. Dupa terminarea lucrului se vor spala bine mainile. Intoxicatiile cu corn de secara se manifesta prin intepaturi in maini, brate si picioare, greata, varsaturi, colici, diaree, mancarime, senzatia de paralizie, pielea devine palida, rece, survin ameteli, auzul slabeste. Pana la sosirea medicului, se va administra intoxicatului ceai rusesc concentrat, sulfat de sodiu, vomitive, se vor pune sticle cu apa calda la maini si picioare, comprese calde pe abdomen.

Cretisoara Denumire stiintifica: Alchemilla vulgaris

Cretisoara este renumita mai ales ca planta de leac pentru femei, nu ajuta numai in tulburari menstruale, leucoree (poala alba, scurgeri), afectiuni ale organelor pelviene si indispoziii la virsta menopazuei, ci, luata la inceputul pubertatii impreuna cu coada-soricelului, infulenteaza benefic aceasta perioada. Pentru cazurile tinerelor fete carora nu le vine ciclul menstrual in ciuda medicamentelor precise de doctor, cretisoara impreuna cu coada-soricelului (amestecate in parti egale) vor fi cele care vor reglementa aceasta problema. Crestisoara are efect astringent si vindeca foarte rapid, este folosita si ca mijloc diuretic si cardiotonic, in febra pricinuita de leziuni, rani purulente si abcese neglijate. In urma unei extractii dentare este foarte indicat ceaiul de cretisoara. In leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avut nasteri grele sau in predispozitia spre avoturi si fortificarea fibrelor uterine, cretisoara este de mare folos.Cretisoara care creste la inaltimi mai mari si are partea inferioara a frunzelor argintie se intrebuinteaza mai ales in obezitate: 2-3 cesti zilnic au un efect deosebit de favorabil. Ajuta si la insomnii; si diabeticii ar trebui sa bea des din acest ceai. Copiii debili si bolnaviciosi se fortifica vazand cu ochii, daca li se adauga in apa de baie crestisoara. La 1 baie se folosesc cca. 200 grame de ierburi. Combinata cu traista-ciobanului cretisoara ajuta contra atrofiei musculare si in bolile musculare grele, incurabile. Aceasta planta medicinala extrem de valoroasa se foloseste si in scleroza multipla. Mod de folosire:

-prepararea ceaiului: Se foloseste 1 lingurita (cu vraf) de plante la 1 litru de apa, se opareste doar, se lasa sa stea putin. -compresa cu plante: Se spala o cantitate corespunzatoare de plante proaspete se zdrobeste pe un fund de lemn cu un sucitor de taietei si se aplica sub forma de compresa. -ados la baie: Pentru 1 baie completa sa iau 200 grame de plane uscate sau cativa pumni de plante proaspete, se lasa intr-o galeata in apa rece peste noapte, se incalzeste totul a doua zi si se toarna lichidul peste apa de baie.

Crusinul Denumire produs: Rhamnus frangula

Crusinnul este un arbust inalt de 2-5 m, avand ramurile alterne lipite de spini. Scoarta este neteda, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior, lucitoare, presarata cu numeroase pete mici ovale, alb-cenusii, asezate orizontal (lenticele). Frunzele sunt alterne, de forma ovala, ascutite la varf, cu marginea intreaga, netede si lucitoare. Florile sunt mici, de culoare alb-verzuie, stranse in grupuri la subsuara frunzelor. Fructele sunt asezate pe codite, mai multe la un loc, au forma globuloasa, la inceput sunt verzi, apoi de culoare rosie, iar la maturitate devin negre-violacee. Fiecare fruct are 2-3 seminte. Infloreste in lunile mai-iunie. Arbustul este raspandit pe malurile raurilor, in luminisuri de padure si prin cranguri. Se foloseste ca laxativ si purgativ. Intern: laxativ sau purgativ in functie de doza, coleretic, colagog.

Dudul Denumire stiintifica: Morus

Arbori prezentand frunze petiolate, dispuse altern, dintate pe margini, uneori lobate, prezentand 3-5 nervuri. Florile sunt de doua feluri: barbatesti si femeiesti. Fructul este carnos (duda), de culoare alba sau neagra in functie de specie. Infloreste in luna mai. Dudul este cultivat prin gradini, marginea soselelor etc.Sub forma de ceai se foloseste in diabet. Din radacina de dud negru, uscata si maruntita, se realizeaza un macerat in alcool (tinctura), care se foloseste la dizolvarea calculilor renali si ureterali (pietre la rinichi). Intern: antidiareic, alcalinizant, adjuvant in tratamentul diabetului.

Echinacea Denumire stiintifica: Echinacea

Echinacea este o plant originar din America de Nord cu o tradiie ndelungat n medicina popular a amerindienilor. Este folosit de secole ca un suport important al capacitii de aprare imun a organismului, pentru prevenirea gripei i a infeciilor respiratorii. Trei dintre speciile de Echinacea prezint interes medical: Echinacea purpurea, Echinacea pallida, Echinacea angustifolia. Numele ei vine de la cuvantul grec- echinos- care nseamn arici, datorit aspectului epos al conului central al florii. Astzi n industria farmaceutic i parafarmaceutic exist peste 800 de produse pe baz de Echinacea care folosesc floarea, tulpina sau rdcina acestei plante. Aceste preparate sunt pentru uz intern i extern i se prezint sub form de capsule, tablete, tinctur, sirop, ceai, gel. n multe cazuri produsele din echinacea se folosesc n combinaie cu alte plante. Efectul imunostimulator al acestor preparate pe baz de echinacea este dovedit i larg acceptat.

Fasolea Denumire stiintifica: Phaseolus vulgaris

Fasolea este o planta anuala, cu tulpina volubila, cu frunze trifoliate si flori in forma de fluturasi (papilonacee). Fructele sunt pastai. Infloreste in lunile mai-august.Se folosesc ca adjuvant in diabet si ca diuretic. Intern: antiseptic renal, puternic depurativ. Extern: se foloseste impreuna cu alte plante pentru bai.

Feriga Denumire stiintifica: Dryopteris filix-mas

Feriga este o planta ierbacee, vivace, avand in pamant un rizom gros de cca 1-2 cm si lung pana

la 30 cm, tarator si acoperit cu partile imbatranite ale petiolurilor frunzelor din anii trecuti. Ei sunt de culoare bruna spre negru, arcuiti, insotiti de solzi membranosi. Din rizom pornesc radacini subtiri, negricioase. In sectiune, rizomul si resturile de petiol sunt de culoare verde. Rizomul creste prin varful lui, care se termina printr-un buchet de frunze. Primavara, frunzele sunt rasucite in forma de carje.Feriga este o planta comuna ce creste prin padurile de munte in locuri umede si umbrite.Rizomii sunt folositi de catre industria chimico-farmaceutica pentru prepararea unor medicamente contra teniei (panglicii). Observatii Feriga medicinala buna de recoltat se confunda uneori cu Athyrium filix femina, sau "feriga femeiasca. Aceasta feriga are un rizom mai scurt,de cel mult 10 cm lungime, iar aripioarele frunzelor sunt terminate cu dinti ascutiti.

Fragul Denumire stiintifica: Fragaria vesca

Fragul este o planta ierbacee, vivace, cu tulpina taratoare (solonifera), din care pornesc din loc in loc buchete de frunze trifoliate, dispuse pe un petiol lung. Florile sunt asezate pe codite lungi, au culoare alba, iar fructele sunt rosii si carnoase, placut mirositoare, cu gust dulce-acrisor. Infloreste in lunile mai-iunie. Creste prin poienile din paduri si pe coline.Se foloseste ca astringent in diaree. Intern: elimina acidul uric, adjuvant in tratamentul diabetului, bactericid, antidiareic

Frasinul Denumire stiintifica: Fraxinus excelsior

Arbore cu frunze opuse, imparipenat compuse, lungi pana la 40 cm, avand un petiol lung pe care sunt asezate 7-15 foliole. Florile sunt grupate in inflorescente care apar inaintea frunzelor. Fructele numite samare sunt de forma liniar-lanceolata, inconjurate de o aripioara. Infloreste in luna mai. Frasinul creste prin paduri, lunci, din regiunea de campie si dealuri.Sub forma de ceai au efect usor laxativ, de asemenea se foloseste ca adjuvant in tratamentul gutei si reumatismului. Intern: sudorific, colagog, coleretic, cicatrizant, antiinflamator intestinal, laxativ. Extern: cicatrizant, antiinflamator hemoroidal.

Galbenele Denumire stiintifica: Calendula officinalis

Galbenele planta cu tulpina inalta, ramificata si paroasa, cu flori centrale, tubuloase, de culoare galbena. O putem ntlni n ntreaga ar pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a cilor ferate i pe lng garduri. Uz intern: gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistit, icter infecios, ulceraii canceroase, inflamaii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree.

Uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degerturi, rni purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale snilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoz.

Gentiana Denumire stiintifica: Gentiana punctata

Gentiana este o planta vivace, inalta de 20-60 cm, cu o tulpina dreapta, cilindrica, slab muchiata, neramificata, glabra si goala la interior. In pamant are un rizom lung din care pornesc numeroase radacini. Frunzele sunt mari, ovale, opuse, sesile, cu 5 nervuri proeminente, iar cele de la baza petiolate. La subsuara frunzelor se gasesc florile, de culoare galben deschis si cu puncte brune. Petalele in numar de 5 sunt unite intre ele, formand un tub lung. Infloreste in lunile iulieseptembrie. Creste pe stanci si prin pasunile alpine.Radacina de gentiana se foloseste pentru stimularea poftei de mancare. Radacina fermentata se foloseste in industria de lichioruri. Intern:cresterea secretiilor gastrice si cresterea rezistentei organismului.

Ginkgo Biloba

Ginkgo Biloba este obinut din frunzele arborelui de Ginkgo Biloba. Acest arbore este unul dintre cei mai btrni supravieuitori din lume. Arborele de Ginkgo Biloba a supravieuit att de mult datorit rezistenei sale crescute la infecii precum i la aciunea paraziilor i a polurii. Beneficii ale Ginkgo Biloba Ginkgo Biloba se pare c are ca efect stimularea circulaiei fcnd vasele i celulele sangvine mai flexibile ajutnd astfel sngele s circule mai uor. mbuntirea circulaiei poate fi motivul pentru care Ginkgo Biloba are efect pozitiv n afeciunile vasculare. Acesta include circulaia cerebral prin care se asigur creierului aportul necesar de oxigen i glucoz. O circulaie cerebral deficitar determin tulburri de memorie i concentrare dar i afectarea altor funcii cognitive.Studii efectuate n Europa au demonstrat c Ginkgo Biloba este eficient n dezvoltarea memoriei i concentrrii i n mbuntirea circulaiei sangvine. Ginkgo Biloba este de asemenea cunoscut ca i antioxidant, eliminnd radicalii liberi- molecule care afecteaz celulele i pot contribui la apariia afeciunilor cardiovasculare, a mbtrnirii, a unor forme de cancer, artrit sau alte afeciuni. Preparatele de Ginkgo Biloba se administreaz o dat sau de dou ori pe zi, ca supliment alimentar.

Ginseng Denumire stiintifica: Panax ginseng

n sistemele de medicin tradiional din Asia, Ginsengul este folosit ca tonic revitalizant, ncrcnd cu energie qi ntregul organism, dar nu n sensul cafeinei sau amfetaminei. n medicina tradiional chinez i coreean, Ginsengul ca atare sau n combinaie cu alte plante se recomand ca tonic care revitalizeaz funciile ntregului organism. Experimental s-au dovedit efectele adaptogen i antistres ale Ginsengului. Prin proprietile adaptogene, el ajut organismul s suporte mai bine condiiile variate ale mediului extern. Efectul antistres este generat de ginsenozide, care au aceeasi structur cu hormonii anit-stres din corpul uman. Ginsengul este util pentru toate vrstele deoarece previne mbtrnirea i menine fora i pofta de via. Ginsengul mrete eficiena fizic i mental, capacitatea de adaptare a organismului la condiii nefavorabile i suprasolicitare, prezint efecte antiinflamatoare, antioxidante i mpotriva cancerului. Acioneaz asupra hipotalamusului, hipofizei i suprarenalei.

Dei este bine tolerat trebuie administrat consultnd un medic deoarece sunt anumite precauii privind administrarea n acelai timp cu cteva medicamente. Atentie! Dei extractul de ginseng nu este un medicament, ar fi de preferat ca persoanele cu hipertensiune i cardiacii s consulte medicul nainte de a asocia acest preparat cu medicamentele prescrise. Dozele mici pot produce crerterea tensiunii arteriale, iar dozele mari scderea acesteia. E important de tiut c extractul de ginseng prezentat n capsule sau tablete solubile n intestin este cel mai eficient. Diferitele preparate de ginseng obinute prin extracie alcoolic nu sunt la fel de eficiente.

Hameiul Denumire stiintifica: Humulus lupulus

Hameiul este o planta perena, volubila, cu tulpina lunga de 3-6 cm, aspra la pipait din cauza perilor in forma de carlige. Frunzele sunt opuse, aspre, fiecare fiind formata din 3-5 lobi, dintati pe margini, asemanatoare cu frunzele vitei de vie. Infloreste in lunile iulie-august. Creste pe langa garduri, prin lunci, la marginea padurilor; de asemenea se si cultiva.Hameiul are proprietati calmante asupra nervilor si mareste pofta de mancare. In cantitati mari se foloseste la prepararea berii, carei ii transmite gustul amar-aromat si ajuta la conservarea ei. Intern:sedativ nervos, bacteriostatic, antituberculos. Extern: antiseptic.

Iarba fiarelor Denumire stiintifica: Cynanchum vincetoxicum

Iarba fiarelor are in pamant un rizom din care pornesc numeroase radacini. Planta are inaltimea de 30-120 cm. Frunzele sunt asezate opus, rareori cate 3-4 in verticil, au forma ovala, cu marginile intregi si ascutite la varf. Florile sunt asezate mai multe la un loc, intr-un ciorchine la subsuara frunzelor.Semintele prezinta la partea superioara o coroana de peri lungi, matasosi. Planta infloreste in lunile mai-august. Creste prin fanete, livezi, luminisuri de padure, tufisuri si locuri pietroase. Fiind o planta foarte toxica, se foloseste doar la recomandarea si sub observatia unui specialist.

Iarba mare Denumire stiintifica: Inula helenium

Iarba mare este o planta vivace, inalta de 60-150 cm, cu o tulpina dreapta, puternica, paroasa si ramificata in partea superioara. In pamanta are un rizom scurt, cilindric, gros de 2-6 cm, carnos, prezentand cicatrice inelare. Radacinile sunt lungi de 30-50 cm si au un diametru de 2-3 cm. Atat rizomul cat si radacinile au miros placut, balsamic.Florile prezinta la baza lor peri, care formeaza un papus, receptaculul este glabru, adica este lipsit de peri sau paite. Frunzisoarele externe

(bracteele) care inconjoara capitulul sunt moi la pipait, late si acoperite cu peri. Infloreste in luna iunie pana in septembrie. Creste prin fanete umede, pe langa paraie, in regiunea padurilor de deal. Se foloseste in tuse ca expectorant si calmant. Intern: colagog, antibiotic, expectorant, antispastic bronsic, diuretic, antihelmintic, sedativ usor.

Ienuparul Denumire stiintifica: Juniperus communis

Ienuparul este un arbust inalt de 1-2 m, ce creste in regiunile muntoase, izolat sau in palcuri. Frunzele sunt liniare, ascutite la varf, intepatoare, lungi de 1-1,5 cm si late 1-2 mm. Ele sunt asezate cate trei la un loc, formand verticile. Privite pe fata exterioara au forma unui jgheab, cu o dunga albicioasa in lungime. Florile sunt dioice. Pe unele tufe sunt flori barbatesti, iar pe altele florile femele. Florile femele au aspectul unor muguri de culoare verzuie, formati din 3 solzi inferiori si 3 superiori. Fiecare din solzii superiori au la partea inefrioara 1-3 ovule, care dupa fecundare se vor transforma in seminte.Ienuperele au o actiune diuretica. Intern: diuretic, carminativ, analgetic, bronhodilatator, antispastic bronsic. Extern: analgetic.

Inul Denumire stiintifica: Linaceae

Efecte benefice: emolient, laxativ mecanic, antiseptic, calmant Mod de preparare si administrare: ca laxativ: seara inainte de culcare se ia o lingurita de seminte intregi, cu un pahar de apa in inflamatii intestinale: o lingurita de seminte se macereaza la 100 ml apa la temperatura camerei, timp de 60 de minute; se bea odata intreaga cantitate, oricand in timpul zilei in cistite: 4 linguri la 500 ml apa rece; se fierbe 15 minute; se fac spalaturi pentru cataplasme: se fierbe faina de in si musetel sitat, in parti egale, pana devine o pasta; se aplica pe piele, ala locul dureros, calda, mentinandu-se pana se raceste

Ipsorita Denumire stiintifica: Gypsophila paniculata

Ipsorita este o planta perena, cu tulpina gabra, acoperita la baza cu peri mici, formand tufe. In pamant are un rizom gros pana la 8 cm, cu radacini numeroase, cilindrice, infipte adanc, lungi de 1,5-2 m. Frunzele sunt lanceolate, opuse, ascutite la varf si cu marginea intreaga. Florile sunt mici, numeroase, de culoare alba sau roz, avand un caliciu scurt, tubulos, terminat cu 5 dinti. Corola are 5 petale, de doua ori mai lungi decat caliciul, iar staminele sunt in numar de 10. Infloreste din iulie pana in septembrie. Creste prin locuri nisipoase, pe coaste stancoase si pe marginea drumurilor.Se foloseste ca expectorant, iar in industria alimentara la prepararea halvalei si alvitei.

Izma buna Denumire stiintifica: Mentha piperita

Izma buna este o planta erbacee, perena, cultivata, fiind una din cele mai cunoscute si folosite plante medicinale.Frunzele si toate partile verzi ale plantei contin ulei eteric (0,20-3,60 %), lipide (3,60 %), acizii oleic, oleanolic, linolic, melisic, ursolic, sisterol, ergocalciferol, amestec de parafine, acizi fenolici, taninuri, glucide, carotina, enzime, vitamina C, vitamina D2, tocoferoli, acid nicotinic, saruri minerale cu elementele potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu, fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden.Principiile active din izma buna au rol antiseptic, bacteriostatic, astringent, sedativ. Izma buna - Mentha piperita este utilizata pentru ingrijirea tenurilor grase, seboreice si a celor ofilite, pentru ingrijirea picioarelor ca decongestionant si in combaterea transpiratiei.

Lacramioara Denumire stiintifica: Convallaria majalis

Lacramioara este o planta ierbacee, perena, avand in pamant un rizom alungit din care pornesc numeroase radacini. Fructul este o baca, la inceput de culoare verde, apoi rosie. Creste prin padurile de stejar, in lunci, in locuri umbroase. Se cultiva in gradini ca planta ornamentala. Intra in compozitia unor medicamente indicate in boli de inima. Nu se vor folosi frunzele fara avizul medicului, deoarece sunt otravitoare. Intern: afectiuni cardiace, migrene de natura nervoasa

Laurul Denumire stiintifica: Datura stramonium

Laurul este o planta ierbacee, anuala, inalta pana la 150 cm, cu o tulpina dreapta, cilindrica, verde, glabra, ce se ramnifica formand o coroana asemanatoare unui copacel. Frunzele au un petiol lung, sunt asezate altern, ascutite la varf, cu dinti rari, iar intre dinti prezentand niste scobituri (sinusuri). Intreaga planta are un miros neplacut.La maturitate se deschide prin 4 despartituri, lasand sa cada numeroase seminte negre. Infloreste din iunie pana in septembrie. Creste prin locuri necultivate, mai ales la marginea satelor, pe terenuri unde au fost depozitate gunoaie. Fiind o planta otravitoare, se foloseste numai cu avizul medicului.

Lavanda Denumire stiintifica: Lavandula angustifolia

Lavanda (Levnica) este o plant de grdin frumos mirositoare dar care are i numeroase proprieti vindectoare. Tratamentul cu lavand (tinctura, uleiul volatil, ceaiul, cataplasmele) reduc iritabilitatea nervoas, sunt adjuvante n insomnie , amelioreaz migrenele de diverse etiologii i simptomele distoniei neurovegetative.Tinctura de Levanic conine extract vegetal din inflorescene proaspete.Principalele aciuni sunt: sedativ nervos, antiseptic, antiinflamatoare, bacteriostatic, antispastic, aciuni date n special de uleiul volatil care imprim mirosul plcut aromat i gustul uor amrui. n cure interne este adjuvant n nevroze, migrene cu tulburri de somn, stri de anxietate. De asemenea tulburrile gen dispepsii funcionale ale tractului digestiv (colon iritabil) pot fi ameliorate prin administrarea tincturii de levnic. n cazul migrenelor se aplic comprese cu soluia diluat (o linguri la 100 ml ap fiart i rcit). Intern se administreaz cte 20 de picturi de trei ori pe zi, diluate n puin ap.

Lemn dulce Denumire stiintifica: Glycyrrhiza glabra

Lemnul dulce este o planta inalta pana la 150 cm, avand in pamant o radacina groasa si numerosi rizomi subterani, galbeni la interior si cu gust dulce. Din acesti rizomi cresc din loc in loc tulpinile aeriene care formeaza tufe, iar in pamant se intind radacinile pe o suprafata de cativa metri. Tulpina este dreapta si puternica, putin ramificata, iar la partea superioara aspra la pipait.Fructul este o pastaie dreapta, lunga de 15-20 mm si lata de 4-6 mm, prezentand gaturi intre seminte. Suprafata pastaii este neteda, glabra, de culoare bruna. La maturitate, pastaile nu se deschid. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste in locuri umede, prin tufisuri si pe marginea

apelor.In medicina se utilizeaza ca laxativ si calmant al tusei. In scopuri industriale se foloseste la stingatoarele de incendii. Intern: antiinflamator articular, diuretic, laxativ sau purgativ in functie de doza, fluidifiant al secretiilor traheobronsice, expectorant, actiune estrogena. Este contraindicat folosirea la bolnavii hipertensivi.

Leurda Denumire stiintifica: Allium ursinum

Leurda deosebit de indicata in curele depurative de primavara si ajuta la vindecarea bolilor cronice de piele. Intrucit frunzele isi pierd portele lecuitoare in stare uscata, in cura de curatire si depuratie de primavara ele se folosesc proaspete.Leurda are un efect foarte favorabil asupra aparatului digestiv. Se recomanda atit la diaree acuta si cronica, chiar daca aceasta este insotita de balonari si colici, cit si la constipatie, daca aceasta se bazeaza pe spasme interne sau de lenevirea intestinelor. Viermii intestinali, chiar si limbricii, mor la citva timp dupa folosirea leurdei. Insomnia, tulburarile cardiace provocate de stomac, indispozitiile provenite din arterioscleroza sau hipertensiune arteriala ca verijul (ameteala), senzatia de apasare (la cap), de neliniste si depresiunile vor ceda. Suprapresiunea scade treptat. Vinul de leurda este un preparat minunat pentru toti batrinii cu vesnice secretii pulmonare abundente si greutati in respiratie legate de acestea. Ranile care se vindeca greu, unse cu suc proaspat de leurd, se vor inchide rapid. Chiar si starea bolnavilor cardiovasculari se amelioreaza. Leura este un mijloc depurativ inca neapreciat la justa sa valoare, care se dovedeste bun mai ales pentru epiderma cronic suferinda. Mod de folosire: -sub forma de condiment: frunzele proaspete de leurda se maruntesc ca patrunjelul sau ceapa si se presara pe paine, in supe, sosuri, salate si mincaruri de carne. -tinctura de leurda: frunzele sau bulbii taiati marunt se introduc intr-o stical pina la git fara a se indesa, se toarna desupra rachiu de secara sau orice alt rachiu de 38-40% facut in casa si se lasa 14 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit. Se iau de 4 ori pe zi cate 10-15 picaturi in putina apa. -vin de leurda: se ia 1 pumn de frunze taiate marunt, se lasa sa dea citeva clocote in 1 litru de vin alb, se indulceste dupa gust cu miere sau sirop si se bea din acest vin peste zi, incet, inghititura cu inghititura.

Lumanarica Denumire stiintifica: Verbascum phlomides

Lumanarica este o planta ierbacee, bisanuala, cu tulpina dreapta, cilindrica, inalta pana la 150 cm, de obicei neramificata si acoperita cu frunze asezate la distanta una fata de alta sau uneori ramificata si acoperita cu frunze care imbraca tulpina, se alungesc pe ea, unindu-se aproape intre ele, dandu-i o forma aripata. Intreaga planta este acoperita cu peri desi si stelati, ceea ce ii da un aspect catifelat.Infloreste in lunile iulie-august. Creste prin locuri insorite, pe terenuri nisipoase si pietroase, de-a lungul gardurilor. Este comuna mai ales in sudul tarii. Florile au actiune expectoranta in bronsite si tuse. Intern: emolient bronsic, expectorant, sudorific. Perii aflati pe spatele petalelor si planta provoaca mancarimi pe brate, gat si maini. In timpul lucrurlui nu se va duce mana la fata si mai ales la ochi, care se inflameaza si lacrimeaza.

Macrisul - Iepurelui Denumire stiintifica: Oxalis acetosella

Mcriul-iepurelui acoper solul pretutindeni n pdurile noastre de foiase i conifere ca un covor de frunze de verde deschis, presrat cu flori albe, delicate. Privelitea sa este extem de plcuta ochilor. Mcriul-ierpurelui nu se usuc, ci se ntrebuineaz doar n stare proaspt. El nltur pirozisul (arsurile la stomac) i tulburrile hepatice digestive uoare. Pentru aceste indispoziii, el se bea sub form de ceai racit n prealabil, n porii de cte 2 ceti pe zi. Contra icterului, a nefritei, a eurpiilor cutanate i a viermilor, doza respectiv se bea cald. Medicina popular recomand sucul proaspt stors pentru canerul incipient la stomac, tumorile i ulceraiile canceroase interne i externe. Sucul proaspt se obtine cu ajutorul storctorului electric de uz casnic. Se iau 3-5 picturi o dat pe or, diluate n ap sau ceai de plante. Pe ulceraiile canceroase externe sucul proaspt stors se unge direct. n parkinsonism (boala lui Parkinson), sucul se prescrie n doz de 3-5 picturi pe or, luate ntr-o infuzie de coada-oricelului, iar extern se folosete pentru fricionarea irei spinrii. Diluarea i dozarea trebuie respectate cu strictee att la cancere de stomac, ulceraii i tumori, ct i la boala lui Parkinson. Mod de folosire: prepararea ceaiului: se oprete 1 lingur de frunze proaspete cu 1 litru de ap i se las s stea puin. suc proaspt: se spal frunzele i se storc cu ajutorul storctorului electric de uz casnic.

Mangosteen Denumire stiintifica: Garcinia mangostana L

Fructele uscate de mangosteen sunt transportate din Singapore la Calcutta si n China pentru utilizare medicinal. Transformate n past,, sunt folosite pentru diferite afeciuni ale pielii. Decoctul de magosteen este folosit pentru a trata diareea, cistita, gonoreea, extern are efect astringent. Coaja poate fi inut peste noapte n ap iar infuzia rezultat este folosit pentru tratamentul diareei cronice la copii i aduli. Decoctul de rdcini are efect n reglarea ciclului menstrual. Mangosteenul conine componenente care au proprieti puternic antioxidante, anti-virale, antibacteriene, anti-fungale i anti-tumorale. Testele au artat c Mangosteen are proprieti vasorelaxante i are efect benefic asupra bolilor sistemului cardiovascular incluznd cardiopatia ischemic, aterosclerozei, hipertensiunii arteriale i trombozei. Mangosteen ntrete i sistemul imunitar. Testele de laborator au dovedit c extractul de Mangosteen distruge celulele canceroase incluzind cele de la sn, ficat precum i n cazul leucemiei. Mangosteen are proprieti anti-histaminice i anti-inflamatoare. Ultimele cercetri tiinifice arat ca mangosteen conine o clas de compui polifenolici naturali cunoscui sub denumirea de xantone. Xantonele au un efect benefic asupra bolilor sistemului cardiovascular incluznd cardiopatia ischemic, aterosclerozei, hipertensiunii arteriale i trombozei. Mangosteen-ul are efect benefic i asupra aparatului digestiv, crete senzaia de saietate ajutnd la controlul greutii corporale, regleaz nivelul lipidelor, al glucidelor din snge. De asemenea, fortific esutul conjunctiv al alveolelor dentare i contribuie la meninerea acuitii vizuale.

Marar Denumire stiintifica: Anethum graveolens

Mrarul este o plant anual, cu via scurt, nativ sud-vestului i centrului Asiei. Este singura specie a genului Anethum, dei clasificat de unii botaniti n relaie cu genul Peucedanum ca Peucedanum graveolens (L.) C.B.Clarke.Mrarul conine o combinaie unic de fitonutrieni care au efect antioxidant pentru organism atunci cnd este consumat crud.Studiile pe animale au artat c tinctura extras din mrar reduce inflamaiile i previne apariia cancerului.Mrarul este o surs excelent de Vitamina C.

Menta Denumire stiintifica: Mentha piperita

Menta creste pe soluri usoare, afanate, bogate in materii nutritive, in locuri aluvionare, turboase si desecate. Menta este intalnita in intreaga tara. n perioada de nflorire se recolteaza frunzele (iulie-august), care se usuca n strat subt,ire, n ncaperi bine aerisite sau la soare. Uz intern: -infect,ii gastrointestinale, balona(ri abdominale, doaree, voma, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza (calculoza) renala, litiaza biliara, diuretic, depurativ. - infuzie: o lingurita de frunze la 200 ml apa clocotita din care se beau 3 ceaiuri pe zi, reci.

Uz extern: reumatism, dezinfectarea cavitatii bucale, oxiuriaza, inflamatiile urechii, guturai, gripa, dureri de cap.

Musetel Denumire stiintifica: Matricaria recutita

Musetelul este o planta erbacee, anuala sau hibernanta, comuna in intreaga tara, intalnita pe suprafetele necultivate, islazuri, pe langa drumuri si pajisti.Inflorescentele plantei contin ulei eteric, glucide, acid nicotinic, vitamina B1, vitamina C, substante minerale cu elementele fosfor, potasiu, siliciu, fier, mangan, calciu, cupru, plumb, molibden, zinc, zarconiu.Antiseptic si decongestiv, florile de musetel au proprietatea de a distruge microorganismele ce se gasesc pe tegument si inlatura congestia.De asemenea, musetelul este folosit pentru tenurile iritate si congestionate, curatirea obrazului gras, inflamatii ale pleoapelor, blefarite, ochi iritati.

Nalba de padure Denumire stiintifica: Malva silvestris

Nalba de padure este o planta ierboasa, vivace, acoperita cu peri tari si aspri. Frunzele sunt alterne si lung petiolate. Florile sunt asezate cate 2-3 la subsuara frunzelor. Fiecare floare are un calicul format din 3 piese libere si un caliciu cu 5 sepale unite intre ele.Creste pe langa garduri, locuinte, marginea padurilor etc.Atat frunzele cat si florile au proprietati emoliente in tuse si bronsita.

Nasturel Denumire stiintifica: Nasturtium officinale

Nasturelul este o planta erbacee, perena, intalnita pe langa izvoare, rauri, in locuri cu exces de umiditate, mlastinoase, pe malul baltilor, fiind folosita inca din antichitate in tratarea afectiunilor.Nasturelul contine protide, hidrati de carbon, cantitati apreciabile de saruri minerale constand din fier, magneziu, fosfor, iod(45 mg %), calciu (200 mg %), arsen, cupru, zinc, sulf, vitamina C (140 mg %), vitaminele A, Bj, B2, niacina, vitamina E.Principiile active din Nasturel intervin ca un bun depurativ in bolile de piele, sunt tonice si vitaminizante. Planta este indicata in ulceratii tegumentare, arsuri, gingivite, paradontoze si impotriva caderii parului.

Nemtisorul de camp Denumire stiintifica: Delphinium consolida

Nemtisorul de camp este o planta anuala, cu tulpina dreapta si ramificata, inalta pana la 40 cm, acoperita cu peri rari. Frunzele sunt marunt si adanc divizate, asemanatoare celor de marar. Florile sunt de culoare albastru-violet, rareori roz sau albe, asezate la varful ramurilor. Ele sunt lungi de 2-3 cm, compuse din 5 sepale colorate, din care cea inferioara se prelungeste intr-un pinten lung, pana la 2 cm. Infloreste in lunile iunie-august. Dupa cosirea cerealelor, planta infloreste mult mai puternic. Creste si prin locuri necultivate din regiunea de acmpie pana la munte. Se utilizeaza in urmatoarele afectiuni: guta, astm bronsic, afectiuni renale, tensiune, combaterea sterilitatii.

Nucul Denumire stiintifica: Junglans regia

Nucul este un arbore inalt pana la 30 m. Frunzele sunt asezate altern, divizate in 5-9 foliole de forma ovala, cu marginea intreaga, glabre pe fata superioara, cu smocuri de peri la subsuara nervurilor pe partea inferioara. Infloreste in luna mai, avand flori barbatesti si femeiesti pe acelasi arbore. Se gaseste cultivat in livezi, vii, gradini si sporadic prin padurile din regiunea deluroasa. Sub forma de ceai se foloseste ca adjuvant in diabet, iar sub forma de bai in diferite boli de piele. Intern: dezinfectant renal, antiseptic, antidiaretic, antidiabetic. Extern: antiseptic.

Obligeana Denumire stiintifica: Acrous calamus

Obligeana este o planta vivace, inalta pana la 150 cm, cu frunze asemanatoare celor de papura, placut mirositoare. la baza, tulpina este rosietica, prevazuta cu 3 muchii, putin turtite. Inflorescenta este cilindrica, asezata lateral in prelungirea tulpinii si acoperita cu un scut (spat). Frunzele au forma de sabie, iar la baza se acopera una pe alta. In pamant are un rizom orizontal, tarator, noduros, carnos si ramificat, ajungand pana la 50 cm lungime si 1-3 cm grosime, de culoare verzuie la exterior si alba la interior. Din loc in loc pornesc numeroase radacini subtiri. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste in locuri mlastinoase, pe marginea lacurilor si a raurilor, mai ales in regiunea Crisana si Banat. Se foloseste in bolile de stomac si pentru marirea poftei de mancare. Intern: aromatizant, stimuleaza secretiile gastrointestinale, calmant, antispastic, analgetic, carminativ. Observatii Uneori rizomii se cer decorticati. Decojirea lor se face dupa spalare si zvantare.

Omagul Denumire stiintifica: Aconitum napellus

Omagul are in pamant o radacina carnoasa (tuberul mama) din care porneste tulpuna si numeroase radacini subtiri.Florile au 5 sepale de culoare albastru-violet, dispuse in forma unui coif. In perioada infloririi, omagul da nastere la noi tuberi (tuberele fiice) din care vor iesi in anii urmatori alte plante. Acestia se maresc si acumuleaza substantele de rezerva, in timp ce tuberul mama, de care sunt legati printr-un pedicel, se zbarceste si moare odata cu planta. infloreste in luna iulie si pana in septembrie. Creste prin locurile stancoase din regiunea alpina la inaltimi de 1000-1200 m.Omagul, fiind o planta otravitoare, nu se intrebuinteaza decat cu prescriptia medicului. Observatii: Omagul este una din cele mai otravitoare plante. Laterminare lucrului se vor spala bine mainile si fata, iar resturile ramase se vor ingropa sau arde. la manipulare se va purta masca din tifon la nas si gura. Fenomenele de intoxicatie se manifesta prin senzatia de anestezie a gurii si limbii, urmata de o stare de frig in tot corpul, varsaturi, diaree, fenomene de paralizie, tulburari vizuale si auditive.

Osul iepurelui Denumire stiintifica: Ononis Spinosa

Osul iepurelui este o planta ierboasa, perena, fara stoloni, cu tulpina usor brunificata, inalta de 30-60 cm, ramificata si acoperita cu spini tari, avand in pamant o radacina lunga de 25-30 cm, groasa de 0,5-1 cm, cenusie la exterior si alburie la interior. Tulpinile si ramurile sunt prevazute cu peri numai pe o parte, rareori pe doua laturi. Printre acestia se gasesc peri tari glandulosi. Ramurile cu flori sunt prevazute cu spini tari, singuratici sau insotiti de cate 2-3 spini laterali, asezati uneori numai spre varf. Frunzele de la baza tulpinii se aseamana cu cele de trifoi (trifoliate), iar cele superioare au o singura foliola (unifoliate).Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste prin fanete si pasuni uscate, prin locuri nisipoase, maracinisuri si de-a lungul apelor. Se foloseste ca diuretic si expectorant. Intern: adjuvant in afectiuni renale, elimina toxinele din corp.

Paducelul Denumire latina: Crataegus Monogyna

Familia: Rosaceae Partea utilizata: frunzele, florile si fructele Raspandire: Se regaseste la noi, in padurile de ses si de munte, tufisuri, poieni, terenuri aride, coaste insorite. Indicatii terapeutice: hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, alte dereglari cardiovasculare, precum si in cazul nevrozelor cardiace. Are efect in cresterea fluxului de sange oxigenat la inima si creier. Infuziile cu paducel sunt recomandate si in tahicardie, ateroscleroza, stari de labilitate psihica si de emotivitate, fiind indicat si in tulburarile ritmului cardiac (extrasistole). Fructele si frunzele contin compusi cu actiune cardiotonica, vitamina C, acizi organici, ulei mirositor. In fructe se regaseste si vitamina B. Fructele si frunzele din paducel contin substante care au capacitatea de a stimula sistemul de

aparare al organismului. Mod de preparare pentru infuzie: 2 lingurite de planta la o cana de apa. Se beau treptat 2 cani in timpul zilei.

Papadia Denumire stiintifica: Taraxacum officinale

Papadia este o planta erbacee, perena, spontana, pe care o intalnim pe pasuni, fanete, poieni, locuri necultivate, in culturi, pe marginea drumurilor de la campie pana in zona sub-alpina.Partile aeriene ale papadiei contin gliceride ale acizilor oleic, palmitic, stearic, ulei volatil, colina, glucoza, polioze, flobafene, acid tartric, substante proteice, substante antibiotice, alcooli triterpenici, carotenoide, flavoxantine, vitaminele A, B, C, D, saruri de azot, calciu, fosfati etc. Papadia serveste la tratarea tenului iritat, inrosit si contra petelor. Este, de asemenea, foarte utila in tratarea obezitatii, avand o buna actiune diuretica.

Patlagina ingusta Denumire stiintifica: Plantago lanceolata

Patlagina ingusta - Plantago lanceolata este o planta erbacee, perena, spontana si cultivata, comuna in toata tara, prin pajisti aride, pasuni, fanete, marginea drumurilor, de la campie pana in zona montana. Patlagina ingusta mai contine pectine (5-10 %), acizii ferulic, siringic, vanilie, hidroxibenzoic, cumaric, gantisic, clorogenic, neoclorogenic, protocatichic, hidroxifenil-acetic, cafeic, ursolic, vitaminele A, C si K (prin uscare vitamina C dispare), mici cantitati de amidon, mucilagii, saruri minerale cu elementele potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu, fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden, aluminiu. Principiile active din planta au proprietati emoliente, hemostatice, antiseptice. Frunzele si in general toate partile aeriene ale plantei sunt recomandate in tratarea ulcerului varicos, ulceratiilor cutanate, iritatiilor pielii, conjunctivitei, blefaritei(infectii la radacina genelor). Aceeasi utilizare are si patlagina (Plantago media).

Pedicuta Denumire stiintifica: Lycopodium clavatum

Pedicuta este o planta de leac continand radiu. Ea poate fi deosebita usor de celelalte soiuri de muschi datorita vrejurilor lungi, asemanatoare unor sfori si a polenului galben al pistilurilor ei. Creste numai in lizierele padurilor si tn padurile inalte dinspre nord, de la o altitudine de 600 metri in sus. Dupa taierea copacilor (defrisari), planta se usuca si dispare in cele din urma de tot, caci isi pierde puterea de viata sub actiunea directa a soarelui.Pentru reumatici si bolnavii de artrita, chiar si atunci cind prezinta deja modificari ale formelor articulatiilor precum si in caz de constipatie cronica si hemoroizi, este recomandat ceaiul de pedicuta. Persoanele care sufera de diaree trebuie sa intrebuinteze insa ceaiul cu multa precautie, ca sa nu le provoace spasme intestinale. Pedicuta n-are voie sa fie fiarta, ci doar oparita cu apa in clocot. Ceaiul se intrebuinteaza si in toate bolile cailor urinare si ale organelor genitale, la dureri si tumefieri ale testiculelor, la formarea nisipului la rinichi si la colicile renale. In hepatite, la tumori ale tesutului conjunctiv al ficatului, chiar daca sunt deja maligne, pedicuta este indisperisabila. Mod de folosire: Prepararea ceaiului: 1 lingurita rasa de pedicuta se opareste cu 1/4 litru de apa in clocot, apoi se lasa sa stea putin. Se bea numai 1 ceasca pe zi, si anume dimineata pe stomacul gol, 1/2 ora inainte de micul dejun, inghititura cu inghititura. In caz de ciroza hepatica sau de cancer hepatic, se beau zilnic cite 2 cesti. Perna cu pedicuta: Cu pedicuta uscata (in functie de dimensiunea locului cu spasme sau circei se iau 100, 200 sau 300 grame) se umple o perna care se pune noaptea peste respectivele portiuni dureroase. Aceasta perna isi mentine eficacitatea timp de cel mult un an.

Pelinul Denumire stiintifica: Artemisia absinthium L.(Fam.Compositae)

Planta perena, ierboasa, foarte mirositoare, cu tulpina lemnoasa la baza. Frunzele bazale sunt tripenat sectate, iar cele tulpinale se simplifica treptat spre varf fiind de culoare argintie. Florile, foarte mirositoare, sunt galbene, dispuse in mici capitule globuloase, grupate in raceme terminale. Infloreste in iulie-septembrie. Fructul este o achena. Intreaga planta are o nuanta stralucitoare argintie si un gust amar si miros puternic. Indicatii: Anemie, covalescenta, diaree, febra, osiuraza, ascaridoza, tulburari ale menstruatiei.

Podbalul Denumire stiintifica: Tussilago farfara

Datorit proprietilor lor expectorante i antiinflamatorii, le putem folosi cu mare succes la bronit, laringit, faringit, astm bronsic i pleurezie, ba chiar la tuberculoza pulmonar incipient. Cei cu tuse rebel i rgueal chinuitoare ar trebui s bea de mai multe ori pe zi ceai fierbinte de podbal amestecat cu miere. Mai trziu, n luna mai, cnd apar i frunzele linoase, verzi sus i alb-argintii pe partea de jos, le utilizm, din cauza coninutului lor bogat n vitamina C, ca verdea pentru sup i salat de primavar. ntruct frunzele conin mai multe substane active dect florile, sunt culese i pentru a se putea folosi un amestec de flori i frunze la prepararea ceaiului. Picioarele umflate ar trebui scldate mai des ntr-o fiertur preparat din frunze de podbal. Siropul pe care ni-l putem fabrica din frunze de podbal se dovedeste foarte bun n bronite si alte afeciuni pulmonare. n astm, n afeciunile permanente ale bronhiilor i ale fumtorilor sunt de mare folos, primvara, 2-3 lingurie de suc de podbal proaspat stors turnate ntr-o can cu sup limpede de carne sau cu lapte cald. Pentru combaterea flebitelor se poate prepara o masa alifioasa din frunze proaspete zdrobite si smntn proaspt, care se aplic pe poriunile inflamate i se leag uor cu o bucat de crp. Sucul stors proaspt din frunze de podbal i picurat n ureche este eficace n durerile de urechi. Mod de folosire: Prepararea ceaiului: Se folosete 1 linguri (cu vrf) de flori (mai trziu, cnd apar i frunzele, se pun frunze i flori amestecate n pri egale) la 1/4 litru de ap, se oprete doar i se las puin n repaos. Ceai pentru tuse: Dac vrei un ceai expectorant, amestecai flori i frunze de podbal, flori de

lumnric, cuscrior (numit i mierea-ursului sau plumnric) i frunze de ptlagina-ngust n pri egale. Din acest amestec de plante se iau 2 lingurie la 1/4 litru de ap i se opresc! Se beau zilnic, calde, nghiitur cu nghiitur, 3 ceti cu acest ceai ndulcit cu miere. Comprese: Frunzele proaspete se zdrobesc i se freac pn iese un terci care se aplic sub form de comprese. Inhalaie: Se oprete 1 lingur (cu vrf) de flori i frunze i se inhaleaz vaporii sub o crpa. Se repet de mai multe ori pe zi. Bi de picioare: 2 mini pline de frunze de podbal, se fierb ntr-o cantitate de ap corespunzatoare; se las s stea puin. Durata bii - 20 minute. Suc proaspt: Se stoarce sucul din frunzele proaspt splate, cu ajutorul storctorului electric de uz casnic.

Pufulita cu flori mici Denumire stiintifica: Epilobium parviflorum

Pufulita cu flori mici, necunoscuta pana acum ca planta medicinala si nementionata in nicio carte obisnuita despre plante medicinale, a intrat intr-un adevarat mars triumfal ca planta medicinala contra bolilor de prostata.Aceasta planta se caracterizeaza mai ales prin faptul ca ceea ce este considerat la inceput drept o tulpina florala mica si nevinovata este in realitate un ovar de fruct hipogin care, asa cum e normal la un fruct, se umfla sensibil dupa inflorire, se decoloreaza si

creste in lungime. Toamna sunt eliberate apoi seminteie inconjurate in abundenta de bumbac. Pufulita in toate varietatile sale este o planta relativ raspindita. Planta infloreste si rodeste destul de puternic, adica se desfasoara destul de puternic in acest domeniu; frunzele, tulpina si radacina devin in schimb mai putin importante, mai neinteresante in comparatie cu aceasta. Mod de folosire: Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de plante cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin. Numai 2 cesti pe zi - prima, dimineata, pe stomacui gol, iar a doua, seara, 1/2 ora inainte de cina.

Rostopasca Denumire stiintifica: Chelidonium majus

Rostopasca - Chelidonium majus este o planta erbacee, perena, spontana, intalnita prin locuri umbroase din paduri, tufarisuri, gradini, pe langa garduri, ziduri, ruine, in jurul asezarilor omenesti, de la campie pana in zona montana, la altitudini maxime de 800-1000 m, fiind utilizata inca din antichitate in medicina populara.Rostopasca contine alcaloizii chelidonina, homochelidonina, oxichelidonina, mezoxichelidonina, cheleritrina, sanguinarina, coptizina, protopina, alocriptopina, cantitati mici de berberina, sparteina, vitamina C, rezine, ulei volatil, saruri minerale.Rostopasca este folosita in combaterea negilor, bataturilor, cheliei (alopeciei), ca adjuvant in tratarea tuberculozei pielii, tratarea ranilor, fistulelor, psoriazisului si fortifica parul.

Rozmarinul Denumire stiintifica: Rosmarinus officinalis

Rosmarinul este o plant peren, un arbust cu frunze fusiforme i flori albastre sau liliachii, poate s creasc i pn la 90 -150 cm nlime n condiii de cldur i umiditate optim. Rozmarinul este un arbust care crete n toat Europa, dar se simte ca acas n zonele de litoral mediteranean.Rozmarinul are aciune de purificare, antiseptic, antianemetic, antifebril, diuretic (stimuleaz secreia renal i astfel cur corpul de deeuri). Calmeaz febra muscular, calmeaz durerile digestive n cazul indigestiilor provocate de stres. Aceast iarb mbuntete respiraia, stimuleaz circulaia sanguin i sistemul nervos. Se utilizeaz din antichitate datorit multiplelor beneficii, cnd rozmarinul se consuma pentru uurarea durerilor n colici abdominale, rozmarinul fiind un bun tonic digestiv, favoriznd secreia bilei i funcionarea normal a ficatului. Fiind antiseptic si antispasmodic se foloseste cu succes contra infectiilor gastrointestinale, a flatulentei, colicilor. Are efect n atenuarea durerilor menstruale, n gut, icter, insomnie, n cefalee, pentru calmarea nervilor, la prepararea produselor cosmetice, pentru ngrijirea pielii n calitate de astringent sau toner pentru ten, pentru regenerarea firului de pr. Este i un antidepresiv bun, iar uleiul de rozmarin ajut la durerile musculare. Prin proprietile antiseptice i tonice este benefic n cazuri de grip, rceal, tuse, ca i inhalaii, candel, masaj, baie.Consumul de rozmarin este indicat pentru mbuntirea digestiei, n nevroze, n obezitate, gastrit, colesterolemie, pentru profilaxia aterosclerozei (pentru prevenirea ngrorii i rigidizrii pereilor vasculari), n astm bronic, n perioada de convalescen red energia i optimismul, n edeme, n palpitaii ale inimii provocate mai ales de nervozitate, abuz de cafea sau tutun.

Salvia Denumire stiintifica: Salvia officinalis

Ceaiul de salvie, baut mai des, fortiftca intregul organism, ne fereste de atacuri de apoplexie si are un efect foarte favorabil asupra paraliziilor. In combaterea transpiratiei nocturne este singura planta medicinala, in afara levanticii, care vine oamenilor in ajutor; ea vindeca maladia care provoaca aceasta transpiratie in timpul noptii si indeparteaza prin puterile ei invioratoare marea slabiciune care insoteste boala. Multi doctori au recunoscut proprietatile remarcabile ale salviei: ei o administreaza in spasme, afectiuni ale maduvei spinarii, dereglari glandulare si tremurul membrelor cu cele mai bune rezultate. In afectiunile mentionate mai sus, se beau 2 cesti pe parcursul zilei, inghititura cu inghititura. Ceaiul are un efect benefic si asupra ficatului bolnav, inlaturand balonarile si toate indispozitiile legate de dereglarile functionarii ficatului. Are actiune depurativa, elimina mucozitatile prea abundente din aparatul respirator si stomac, stimuleaza pofta de mincare si combate tulburarile intestinale si diareea. Pe intepaturile de insecte se aplica frunze de salvie farimitate cit de marunt. Ceaiul de salvie se recomanda extern in mod deosebit in amigdalite, boli de gat, abcese (focare de puroi) dentare, inflamatii ale faringelui si cavitatii bucale. La multi copii si adulti nu s-ar fi ajuns la operatie de amigdale daca s-ar fi intervenit la timp cu salvie. Daca lipsesc amigdalele, care in calitatea lor de politisti ai organismului opresc substantele otravitoare si le prelucreaza, acestea se indreapta direct catre rinichi. O infuzie de salvie ajuta si dintii care se misca, gingiile care singereaza, desosarile (retragerea gingiei), abcesele dentare. Mod de folosire: Infuzie: Se opareste 1 lingurita de plante cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin. Otet de salvie: Se umple o sticla pina la git (fara a o indesa) cu flori de salvie-de-cimpuri (jale), se toarna deasupra otet natural in asa fel incit sa acopere florile si se lasa sticla sa stea 14 zile la soare sau la caldura. Bai de sezut: Se pun de 2 ori 2 miini pline cu frunze peste noapte in apa rece la macerat. A doua zi, totul se incalzeste pina da in clocot, iar extractul incalzit se adauga la apa de baie.

Splinuta Denumire stiintifica: Solidago virga-aurea

Este numit n limbaj popular i floare-boiereasc, floare-buiac, mnunchi, smeoaic, splinari, varg-de-aur. Aceast plant medicinal se gsete la margini de pduri, n anuri cu ap, pe povrniuri i locuri defriate de pdure. Tulpina, stufoas, presrat cu lujeri cu flori galben-aurii, ajunge la o nlime de cca. 80 centimetri.Florile se pot aduna din iulie pn n octombrie. Se utilizeaz n bolile i hemoragiile intestinale. Splinua este apreciat ns cu predilecie ca plant de leac mpotriva bolilor renale. Florile i frunzele creeaz o senzaie rcoritoare i ntruct planta deshidrateaz, ea este recomandat n afeciunile renale i vezicale. Splinua are efect mpreun cu drgaica i urzica-moart-galben sau alb chiar i n scleroza renal, n irigarea renal i la racordarea la rinichiul artificial, n toate cele trei cazuri am putut obine succese prin tratamentut fitoterapeutic indicat. Mod de folosire: Prepararea ceaiului : Se oprete 1 linguri (cu vrf) de splinu cu 1/4 litru de ap i se las s stea puin. Din amestecul de ceaiuri deja menionat se ia tot 1 linguri (cu vrf) i se pregtete ca mai sus.

Sunatoare Denumire stiintifica: Hyperici herba

Lungimea partilor care se recolteaza este de 20 30 cm, fiind prevazuta cu ramuri cilindrice, cu doua muchii longitudinale, de culoare verde sau roscat-verzuie, cu frunze eliptice, opuse, glabre, verzi, cu mici puncte negre pe marginea intreaga si cu numeroase punctuatii (glande) pe toate suprafata limbului care privit prin transparenta pare perforat.Se utilizeaza in medicina populara ca balsamic antiinflamator al cailor bronsice si genito-urinare, ca antihemoragic, antihemoroidal, antinevralgic, cicatrizant si antiulceros. Poseda actiune hipotensiva si vasodilatatoare, analoga cu cea a musetelului si socului. De asemenea o actiune diuretica. A fost pusa in evidenta si este folosita, pentru actiunea coleretica si colagoga, administrandu-se sub forma de infuzie sau decoct.Mai are si unele proprietati antibiotice, nefiind cunoscut principiul responsabil de aceasta actiune, iar hipericina ii confera proprietati fotosensibilisatoare, datorita unui efect fotodinamic.

Talpa Gastei Denumire stiintifica: Leonurus cardiaca

Talpa gastei este o planta erbacee, perena, comuna in tara, intalnita pe marginea drumurilor si cailor ferate, la marginea padurilor, locuri poienite, pe langa garduri si drumuri.Planta contine alcaloizi reprezentati de leunucardina si stachidrina, heterozizi cardiotonici, glicozide amare, ulei volatil, tanoizi, rezine, acizi organici, vitaminele A, C, E, substante minerale.Talpa gastei Leonurus cardiaca este folosita pentru tratarea contuziilor, ranilor, arsurilor, durerilor reumatice.

Tataneasa Denumire stiintifica: Symphytum officinale

Tataneasa este o planta erbacee, perena, spontana, intalnita la marginea apelor statatoare, marginea paraielor, fanete umede, locuri mlastinoase, zavoaie, lunci, uneori ca buruiana prin culturi, de la campie pana in zona montana inferioara.Rizomii si radacinile contin alantoina (0,60,8 %), consolidina, consolicina, tanin, colina, asparagina, zaharuri, amidon, mucilagii, gumirezine, cantitati mici din alcaloizii simfito-cinoglosina, coniferina, substante minerale. Frunzele contin ulei volatil, mucilagii, colina, consolidina, simfito-cinglosina.Rizomul si radacinile de tataneasa sunt utilizate pentru tratarea ulcerului varicos, abceselor dentare, hemoroizilor, eczemelor, contuziilor, ranilor, cancerului de piele si san, fisurilor sanului.

Tintaura Denumire stiintifica: Centaurium erythraea

Tintaura este o planta erbacee, anuala sau bienala, spontana, intalnita prin fanete, poieni umede, tufarisuri, la marginea padurilor, de la campie pana in zona subalpina.Tintaura contine eritaurina (principiu amar), eritrocenteurina (glicozid), eritricina (alcaloid), rezine, gume, eritrosterina, acid oleanolic, substante minerale.Principiie active din planta intervin extern prin activarea circulatiei sangvine cu determinarea cresterii tonusului capilarelor. Utilizata in mediul satesc pentru combaterea seboreei, matretii, intarirea radacinii firelor de par si regenerarea lui.

Turita-mare Denumire stiintifica: Agrimonia eupatoria

Florile mici, galbene alctuiesc, ca i la lumnric, o inflorescen n form de ciorchine lung. ntreaga plant este acoperit cu peri moi, frunzele mari pot atinge o lungime de 10 centimetri i sunt penate.Turia-mare este culeas n timpul nfloririi, ntre lunile iunie i august.Turia-mare posed un puternic efect curativ pentru toate inflamatiile gtului i ale gurii; deci la ea ar trebui sa ne gindim n caz de angin, faringit, stomatit ulceroas sau alte inflamaii ale mucoasei bucale.Frunzele au un efect excelent in anemie, rni, reumatism lumbago, tulburari digestive, ciroza hepatica, n scderea activitii. Alifia de turi-mare se recomand clduros n varice i ulceratiile gambei si se intrebuinteaza asemanator alifiei de filimica.n bolile hepatice se folosete un amestec de ceaiuri de plante, astfel: 100 grame de turi-mare, 100 grame de drgic i 100 grame de vinari (numit i mama-pdurii). Se bea zilnic dimineaa, pe stomacul gol, cte 1 ceac, iar n restul zilei se beau 2 ceti, ncetul cu ncetul.

Urzica Denumire stiintifica: Urticae herba

Urzica constituita din tulpini tinere recoltate inainte sau in timpul infloririi, avand frunze ovale cu marginea dintata, lungi de 7-14 cm, late de 2-4 cm, petiolate, cu varful ascutit, acoperite cu peri aspri, de culoare verde inchis caracteristica. Mirosul specific, gustul amarui. In medicina traditionala, urzica a fost utilizata pentru proprietatile sale antianemice, hemostatice, antidiabetice, diuretice si colagoge. Mai importanta este insa pentru extractia b-carotenului ca sursa de provitamina A si pentru obtinerea clorofilei. Aceasta din urma se foloseste mai rar ca atare, cat mai ales sub forma produsilor sai de degradare hidrolitica, operatie prin care clorofila este transformata in asa-zisele clorofiline.

Valeriana

Denumire stiintifica: Valeriana officinalis

Tinctura de Valerian conine extract vegetal din rdcina de Valerian. Heterozidele iridoidice pe care le conine uleiului volatil din Valerian au aciune sedativ asupra sistemului neurovegetativ, calmant cardiac i anxiolitic. Acestea acioneaz asupra esuturilor din formaiunea reticulat i determin reducerea anxietii i a agresivitii. La nivelul trectului gastrointestinal relaxeaz musculatura neted.Are urmtoarele indicaii terapeutice: adjuvant n nevroza cardiac i astenic, anxietate, palpitaii (tahicardie, extrasistole), hipertensiune arterial, insomnii, stres, tulburri funcionale ale tractul gastro-intestinal.Tinctura de Valerian reduce intensitatea simptomelor din cadrul abstinenei dup consumul cronic de alcool (anxietate, agitaie, tulburri de somn, halucinaii, hipertensiune arterial, tahicardie). Se administreaz cte 30 de picturi de 2-3 ori pe zi, diluate n puin ap.

Vscul Denumire stiintifica: Viscum album

Vscul este o plant foarte cunoscut care triete ca semiparazit pe foioase i conifere, fixat cu

ajutorul rddcinilor sale sugtoare i mprtiate dar pe care nu o putem totui ndeprta din viaa noastr graie puterii sale tmduitoare. Ea crete sferic pe frunzele plantei gazd.Frunzele i tulpinile micue se taie mrunt pentru a fi uscate, se culeg numai de la nceputul lunii octombrie pn la mijlocul lunii decembrie i n lunile martie i aprilie ntruct se consider c n celelalte luni vscul nu are putere de leac. Cea mai mare for o au plantele culese de pe stejari i plopi.n lunile martie i aprilie vscul nu are bobie. Frunzele i tulpinile de vsc nu sunt otrvitoare dar bobiele administrate intern da. Vscul imflueneaz pozitiv funcionarea ntregului sistem glandular i are efect benefic n stimularea metabolismului.Are efect pozitiv i asupra pancreasului astfel nct curele lungi previn apariia diabetului. n caz de tulburri hormonale sau tulburri cronice metabolice consumul a 2 ceti pe zi de ceai de vsc este extrem de benefic. Vscul este un leac excepional mpotriva arteriosclerozei, previne atacurile de apoplexie. Este folosit ca i mijloc hemostatic (oprete sngerarea). Tras rece pe nas oprete oprete hemoragiile nazale, consumat ca ceai oprete hemoragiile pumonare i intestinale din timpul tifosului sau al dizenteriei. Este stimulant al funciei cardiace i circulatorii, scade tensiunea arterial la hipertensivi i o crete la hipotensivi. Are un efect favorabil asupra menstruaiei, determin ncetarea dereglrilor menstruale, mai ales a metroragiilor precum i a metroragiilor postpartum (de dup natere). Sucul proaspt de vsc poate nltura sterilitatea femeii. Vscul se mai utilizeaz i medicinal ca un mijloc de prevenire i combatere a cancerului. Sub form de alifie se folosete n tratamentul degrturilor. Mod de utilizare: Ceaiul de vsc: se prepar doar ca extract rece. Se pune peste noapte o linguri cu vrf de vsc la macerat cu 1-4 litru de ap, dimineaa se nclzete uor i se filtreaz. Tinctura se poate cumpra de la farmacie. Suc proaspt: frunzele i tulpinile proaspete sunt splate i presate n stare umed cu ajutorul storctorului electric. Alifia: se prepar prin amestecarea la rece a bobielor albe proaspete ale vscului cu untur de porc care se va folosi extern la degerturi.

Ventrilica Denumire stiintifica: Veronica officinalis

Aceast planta medicinal motenit de noi din timpurile strvechi constituie un adaos ndrgit la ceaiurile depurative i este de ajutor, mpreun cu vrfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. La suprtorul prurit senil (mncrimi de btrinee) n-a mai nceta s recomand ventrilic. Persoanele care sunt slbite i sensibile o suport ntruct este un leac bun

pentru stomac, avnd o aciune blnd care stimuleaz i digestia. Ea ndeprteaz secreiile stomacale abundente, precum i tulburrile intestinale. A dori s accentuez mai ales faptul c ventrilica are un efect vindector excelent n combaterea nervozitii care provine din suprasolicitare intelectual. O ceac baut seara, nainte de culcare, face adevrate minuni prin aciunea sa linititoare. Amestecat cu rdcina de elin, nltur debilitile nervoase i strile melancolice. Chiar i n cazul icterului, al nisipului n urin, at durerilor articulare reumatice i artritice, ventrilica d un rezultat grozav. i la bronitele vechi, uscate, ventrilica a produs adevrate minuni.ntruct ventrilica este ludat n crile vechi despre plantele medicinale i ca o plant care vindec rnile, o recomand pentru leziunile inflamate i care se vindec greu, n special n apropierea tibiei (a fluierului piciorului). Rnile sunt cltite mai nti cu o infuzie; apoi se pun n timpul nopii peste rni comprese mbibate n prealabil cu un ceai proaspt preparat i se nvelesc ca s rmn calde. Bolnavii de reumatism i artrit ar trebui s ncerce o dat tinctura de ventrilic, pe care i-o pot prepara uor singuri. Mod de folosire Prepararea ceaiului: A se folosi 1 linguri (cu vrf) la 1/4 litru de ap, a se opri doar, a se lsa s stea puin. Suc proaspt: Se spal inflorescenele proaspete i se preseaz nc umede prin storctorul electric de uz casnic, se toarn sucul n sticle mici i se pstreaz la frigider. Tinctura: 2 mini pline de plante nftorite i tiate mrunt se pun ntr-un litru de rachiu de secar de 3840% i se las 14 zile la soare sau n apropierea mainii de gtit. Amestec de ceaiuri: 1 linguri (cu vrf) la 1/4 litru de ap. Se oprete doar i se las s stea puin.

Volbura Denumire stiintifica: Convolvulus arvensis

Volbura este o planta perena, cu tulpina volubila, intinsa pe pamant sau incolacita de alte plante, cu frunze glabre asezate altern. In pamant are o radacina lunga si subtire de culoare alba. Frunzele sunt ovale sau sagitate, asezate pe un petiol lung. Florile au forma unei palnii, de culoare alba cu dungi roz pe partea exterioara. Ele sunt placut mirositoare. Infloreste incepand

din iunie pana in august. Volbura este o planta comuna ce creste prin terenurile lucrate, gradini si pe langa drumuri. Volbura are proprietati laxative. Impreuna cu volbura se poate recolta si planta numita cupa-vacii (Calystegia sepium). aceasta are portul mult mai mare, florile sunt mari, albe, lipsite de miros. creste pe langa garduri, de care se agata, si la marginea apelor. La infatisare seamana cu volbura. infloreste in lunile iulieseptembrie. Are aceleasi intrebuintari ca si volbura.

Yerba Mate Denumire stiintifica: Ilex paraguarensis

Este o plant tropical sau subtropical care necesit temperaturi nalte, umiditate mare i pn la 1500mm de ploaie anual. n medie se produc cca 300.000 de tone de Mate n fiecare an.n slbticie planta are nevoie de 25 de ani pentru a se dezvolta complet, atingnd o nlime de pn la 15m. Forma frunzelor alterneaz de la cuneiforme la eliptice sau ovale cu marginile uor zimuite. nflorete ntre lunile octombrie i decembrie. Florile sunt mici, poligame cu calice i corola dispuse tetrameric. Fructele seamn cu boabele de piper. Printre numeroase variante, exist trei care sunt mai importante: "angustifolia", "longifolia" i "latifolia". Mate are o arom caracteristic matur care este oarecum dulce, amar, ca frunzele uscate i ca lucerna, similar cu cea obinut din ceai (Camellia sinensis). Din cele 196 de componente volatile identificate n Yerba Mate, 144 sunt identificate i n ceai. Este folosit n medicina naturist i comercializat sub form de preparate din plante pentru efectul su stimulator asupra sistemului nervos central, a efectului diuretic i antireumatic.

Ylang Ylang Denumire stiintifica: Cananga odorata

Originar din Filipine Ylang-ylang este un mic copac tropical cu flori roz, mov sau galbene, ce crete i n Madagascar, Indonezia, Tahiti i pe coasta de vest a Africii. EFECT: Uleiul de Ylang-ylang este un reputat afrodiziac att pentru barbai ct i pentru femei... Utilizarea lui duce la depsirea inhibiiilor i la crearea unei atmosfere speciale, propice relaiilor de cuplu. De asemenea, poate fi ncercat n cazuri de impoten sau frigiditate. Se poate utiliza n candel i mai ales ntr-un masaj exotic, senzual. De asemenea are efect anti-depresiv, antiseptic, euforic, dezinfectant, sedativ, fiind des folosit n aromaterapie. Esenta de Ylang-ylang are un efect sedativ si calmant asupra sistemului nervos, favorizand relaxarea. Reduce strile de agresivitate, anxietate. Induce dragoste, pasiune, atracie, pace. El este util n caz de anxietate, depresie, stres, stri tensionate sub form de bi, masaj sau candele. Are un efect benefic n cazuri de hipertensiune, insomnie, stres, dureri musculare, probleme intestinale. PRECAUTII: Ylang ylang poate cauza iritaii pe pielea sensibil nefiind indicat n caz de dermatite sau alte iritaii iar parfumul su puternic poate provoca cefalee.

Zmeurul Denumire stiintifica: Rubus idaeus

Zmeurul este un arbust tufos, cu lastari taratori, tulpini drepte, spre varf arcuite, cu ghimpi drepti si desi, de forma unor ace, adeseori plasati numai pe partea inferioara. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dintate pe margini, verzi pe fata superioara, albicioase pe cea inferioara. Florile sunt albe, compuse din 5 sepale, 5 petale, numeroase stamine. Fructul este de culoare rosie, cu miros placut si gust acrisor-aromat. Infloreste incepand din mai pana in iulie. Creste prin locuri stancoase, luminisuri de paduri, in regiunea deluroasa si muntoasa. Se foloseste ca astringent in diaree.

Remedii miraculoase

Semine de dovleac pentru inim


Dietologii din Japonia pun seminele de dovleac (bostan) pe primul loc n tabelul produselor alimentare, deoarece ele conin 36-52% grsimi, vitamine, microelemente i, mai ales, zinc. Sunt recomandate n lupta cu prostatita, constipaia i balonarea. Sunt diuretice, ntresc muchiul cardiac i rinichii, ajut la creterea prului, elimin metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afeciuni, se prepar laptele de bostan dintr-un pahar de semine pisate ntr-un vas de lut i trei pahare de ap clocotit. Se strecoar, se stoarce bine terciul i se bea lichidul obinut de trei ori pe zi, cte 1/2 de pahar, nainte de mas. n caz de limbrici (viermi intestinali), se prepar un amestec din 30 g de semine crude de bostan, cu pieli verde, 50-60 ml de ap i o linguri de miere de albine. Se ia pe nemncate, cte o linguri, timp de o or, pn se epuizeaz toat doza, apoi se face o clism. n cosmetic, seminele de dovleac mprospteaz tenul. Seminele crude se piseaz bine, se amestec cu ap clocotit (1:10) i se fierb pn se obine o past omogen, care se aplica pe fa pentru 15-20 minute. Specialitii n medicin naturist ncurajeaz consumul seminelor de dovleac, care desfund vasele de snge, regleaz colesterolul i stimuleaz activitatea rinichilor, dar au i rol adjuvant n cancer, leucemie, scleroz sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomand n alimentaia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor nsrcinate i copiilor.

Seminele care nlocuiesc insulina

Schinduful este o plant ierboas ale crei semine trateaz diabetul de tip insulinodependent. Se face o cur de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cte 2-3 cni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic n timp, care va necesita reducerea gradat a dozelor de insulin. Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia cte o linguri de pulbere de patru ori pe zi, naintea meselor principale. Intervine n metabolismul lipidelor, reducnd aa-numitul colesterol ru, protejnd sistemul cardiovascular de apariia ischemiei cardiace. Seminele sporesc secreia lactat i mbuntesc starea de sntate a mamei. Dou lingurie de pulbere amestecat cu miere, luate cu o or nainte de mas, vindec anorexia. Infuzia de schinduf este de ajutor femeilor aflate la menopauz, prevenind eliminrile masive de calciu i ajutnd la pstrarea forei musculare. Mai vindec i sterilitatea, dar are i efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu semine de schinduf ajut la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu mncrimi. n cosmetic, ntrete unghiile i prul, iar pe femeile prea slabe le ajut s-i rotunjeasc formele, fr a crete esutul adipos.

Nutritie

105 alimente importante pentru o alimentatie corecta si beneficiile acestora

Nutriionitii germani au rspunsul! Cei mai renumii dintre ei au stabilit care sunt cele mai sntoase 105 alimente ce i protejeaz principalele organe. Lista acestora a fost publicat recent n ziarul Bild din Germania i a fcut deja furori n ntreaga lume. n cazul legumelor i fructelor se recomand ca acestea s fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub form de infuzii, comprese sau tincturi. n rndurile de mai jos v prezentm lista acestor alimente.

Piele i pr: Pepenele: Are foarte puine calorii i e un fruct excelent pentru meninerea fermitii pielii. Iaurtul degresat : Are o concentraie ridicat de vitamina A, iar bacteriile sale mbuntesc aspectul pielii. Grul : Are calciu, acizi grai, dioxid de siliciu - provizii de sntate pentru piele, pr i unghii. Orzul : Conine substane bioactive, nfrumuseeaz i revitalizeaz. Cimbrul : Cur organismul i red strlucirea pielii. Hreanul : Regenereaz prul, pielea i unghiile, mulumit substanelor active coninute. Mutarul : Regleaz fluxul sangvin la nivelul pielii.

Rinichi

Sfecla roie : Stimuleaz arderile celulare. Viinele : Conin potasiu, substan pe care rinichii "se lupt" s o elimine din snge, cnd e n exces. Castravetele : Are mult ap i stimuleaz activitatea rinichilor. elina : Protejeaz rinichii de virui. Varza roie: Aminoacizii i proteinele sale acioneaz ca un filtru pentru rinichi. Gulia: Vitamina C protejeaz celulele renale, iar fierul i fosforul energizeaz. Ridichea neagr: Are proprieti de antibiotice naturale. Varza murat: Detoxific ntregul organism. Hrica: E folosit ca produs dietetic n cazul bolilor de rinichi i n diabet. E eficient dac suferii de hipertensiune arterial. Ptrunjelul: Deine combinaia ideal de minerale pentru a cura rinichii.

Oase

Migdalele: Conin magneziu, care ajut oasele s rmn sntoase.

Spanacul: Aduce n organism necesarul de calciu pentru rezistena oaselor i funcionarea muchilor. Meiul: Deosebit de bun pentru copii, crora le ntrete dinii, oasele i le stimuleaz creterea. Secara: Benefic pentru dini, oase i muchi. E o surs ideal de oliglemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier i zinc. Brnza: Este o surs de calciu, contribuind la ntrirea oaselor.

Intestine i stomac

Tinctura de fenicul: Protejeaz mucoasele intestinale. Pstrnacul: Stimuleaz digestia. Mango: Are vitamina A i antioxidani ce apr mucoasa intestinal. Arpacaul: Aduce n organism necesarul de fibre, magneziu i fosfor pentru o digestie sntoas. Mrarul: Amelioreaz indigestia. Soia: Are proprieti anticancerigene. Nucile: Conin o form purificat de Omega 3, care ajut la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

Anghinarea: Are proteine regenerative, iar acidul folic i antioxidanii si previn bolile hepatice. Sucul de ridiche: Stimuleaz secreia bilei. Conopida: Contribuie la protejarea i mbuntirea activitii ficatului. Drojdia de bere: E o important surs de vitamina B, detoxific ficatul. Nsturelul (Nasturtium Officinale): E folosit la producerea mutarului i a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei i al ficatului. Laptele: Apr ficatul de diferite afeciuni frecvente. Menta: Uleiurile sale eseniale stimuleaz secreia biliar i ajut la calmarea crampelor. Carnea de iepure: Degreseaz ficatul. Carnea de vit i de mnzat: Conine vitamina B, fier i proteine de bun calitate.

Creier

Lintea: Conine proteine, glucide i lecitina de care au nevoie celulele creierului. Quinoa: Bogat n fier, ntrete memoria i ncetinete procesul de mbtrnire. Carnea de pasre de curte: Are grsimi i uleiuri care ofer energie celulelor nervoase.

Fasolea: Crete puterea de concentrare. Oul: E o surs grozav de proteine, iar glbenuul conine colin, care ajut la dezvoltarea memoriei. Avocado: E un fruct care combate stresul, nervozitatea i insomnia. Bananele: Conin substane benefice pentru creier.Glucoza, vitaminele i mineralele fructelor l energizeaz. Caisele: Un amestec ideal de minerale ce stimuleaz neuronii. Stafidele: Au mult zahr (75%), resurs energetic pentru creier. Perele: Ajut circulaia sangvin, iar zahrul i substanele asemntoare hormonilor intensific puterea "de lucru" a creierului. Mazrea: E bogat n proteine bune pentru memorie i concentrare. Salata verde: Substanele opiacee calmeaz sistemul nervos.

Ochi

Castanul slbatic: Substanele sale active calmeaz iritaiile i senzaia de usturime. Arnica: Uleiurile eseniale calmeaz inflamaiile oculare. Mesteacnul alb: Vitamina C, potasiul i calciul coninute ntresc imunitatea ochilor.

Limba de miel: Are o mulime de taninuri i saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale. Rostopasca: Este eficient mpotriva viruilor, n special pentru ochii uscai. Gutuia: Cu pectin i calciu, e bun pentru alergii i febra fnului. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis): Calmeaz ochii n cazul persoanele tensionate, care stau mult n fa a calculatorului. Grsimea de gin: mpreun cu iarba de silur, face minuni dac e aplicat ca unguent pe ochi. Strugurii: Aceste fructe ajut cu precdere ochiul n timpul vederii nocturne. Ptlagina: Taninurile sale trateaz infeciile oculare. Cpunele: Ajut ochiul n timpul vederii nocturne. Centaurium minus: Tinctura acestei plante vindec afeciunile oculare. Ananasul: Conine numeroase enzime ce relaxeaz ochii celor care stau mult la calculator. Rozmarin: Purific ochii i protejeaz vasele de snge oculare.

Inim

Varza: Are mult potasiu i fier, necesare inimii i circulaiei sangvine.

Broccoli: Previne ateroscleroza i atacurile de cord, prin coninutul de calciu, fier i caroten. Ridichea: Apr mpotriva atacurilor de inim. Portocalele: Conin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din snge. n plus, au i puine calorii. Morcovul: Acidul folic i bioflavonoidele rdcinoasei protejeaz inima. Petele: Acizii grai Omega 3 apr sistemul vascular de inflamaii i de calcifieri. Ceapa: Scade presiunea sngelui, mbuntete activitatea inimii i circulaia. Usturoiul: Alicina coninut previne accidentele vasculare cerebrale. Usturoiul slbatic: Substanele sale cur sngele de toxine. Sparanghelul: Asparagina cur cordul i vasele mari de snge. Cicoarea: Scade tensiunea arterial i colesterolul, cur sngele cu ajutorul unor minerale specifice. Uleiul de msline: Energizeaz cordul i reduce colesterolul. Somonul: Acest pete e o surs bun de acizi grai Omega 3, care reuesc s scad din nivelul trigliceridelor din snge. Dovleacul: Are efect benefic n cazul hipertensiunii arteriale i n bolile de inim. Cartofii: Protejeaz contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru

sistemul vascular. Paprika: Protejeaz inima i vasele de snge. Roiile: Diuretice eficiente, normalizeaz tensiunea arterial. Mslinele: Reduc colesterolul nociv i tensiunea arterial. Merele: Conin 300 de substane eseniale pentru protecia ntregului sistem vascular. Fasolea neagr: O can din acest aliment furnizeaz ntre 120 i 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne tulburrile de ritm cardiac. Coaczele: Cu cea mai mare concentraie de minerale i de vitamine C, B, D i E, sunt bune pentru circulaia sngelui. Zmeura: Acioneaz ca o aspirin natural, ntrind sistemul imunitar. Murele: Sunt considerate de specialitii germani fructe cardioactive, ajutnd la funcionarea optim a cordului. Socul: mbuntete circulaia sngelui. Piersicile: Au multe vitamine i oligoelemente care protejeaz inima. Cireele: mprospteaz resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor i siliciu. Rubarba: Fortific inima i scade tensiunea arterial. Grepfrutul: Are o enzim special, care previne obstruciile vasculare i tromboza.

Ciuperca Shitake: Reduce colesterolul. Prunele: Previn tromboza. Curmalele: Sunt bogate n fier, calciu i potasiu. Reduc tensiunea arterial, protejeaz mpotriva aterosclerozei. Afinele: Pigmentul lor albastru ajut la elasticitatea vaselor sangvine. Ovzul: Are acizi grai, benefici n bolile cardiovasculare. Porumbul: Are vitamina D i vitamina K. Ardeiul iute: Previne creterea zahrului din snge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii Smochinele: contin vitaminele din grupa B, minerale, potasiu, magneziu, fier, foarte mult calciu, zinc precum si oligoelemente importante: fluor pentru intarirea dentitiei si seleniu pentru intarirea sistemului imunitar. Nuci braziliene: magneziu, fosfor, acid folic, calciu potasiu precum si continut mare de seleniu - care contribuie la reducerea riscului de cancer (mai ales de prostata) si de boli cardiovasculare. Proteinele, aminoacizii eseniali apropie nucile de Brazilia de carne sau pete, tocmai de aceea consumul lor este binevenit n perioadele de post. Caju: Contine acidul oleic care este vestit pentru efectele benefice asupra sistemului cardio-vascular. Este bogat in vitaminele B1 (0,63 mg/100 g), B2 (0,26 mg/100 g), B3 (10,1 mg/100 g) si vitamina E (0,78 mg/100 g), antioxidant benefic sistemului cardiovascular. Magneziul continut de caju (270 mg/100 g) poate diminua intensitatea migrenelor, poate reduce tensiunea arteriala, problemele de respiratie. Fosforul (375 mg/100 g) este important pentru sistemul osos si dinti. Susan: seminte sau halva: continut bogat de cupru, mangan, calciu, magneziu, fier, zinc, fosfor, vitamina B1 si fibre.

Miere de albine: fara comentarii, aceasta fiind un izvor de sanatate nesecat. Sanatate multa, Miracolul Naturii

FICATUL

Puin mai mare dect o carte obinuit, ficatul nostru minunat tie totui s realizeze simultan mai multe operaii i reacii chimice dect ar fi capabile cele mai moderne i mai mari laboratoare, calculatoare sau uzine chimice. Aciunile biologice ale ficatului, ca i participarea sa la manifestrile noastre vitale sunt ceva mai importante chiar dect cele ale inimii. n numai o zecime de secund, el este capabil s efectueze fr greeal cteva sute de transformri chimice simultan. De el depind n mod direct digestia noastr, calitatea sngelui, bogia memoriei i fora muscular. Ficatul are deci un rol foarte important n viaa intim- i total necunoacut de fiina uman obinuit - a corpului nostru fizic care este un microcosmos n miniatur. De aciunile sale complexe depind fr ndoial att sntatea ct i viaa noastr.
Cele 9 proprieti ale ficatului:

1. Ficatul secret zilnic ntre 0,5 i 1l de bil. Acest lichid amar, de culoare galben, ne permite n primul rnd s digerm grsimile ; pe de alt parte, el ne dezinfecteaz intestinele i ne protejeaz mpotriva diareei i constipaiei. Un ficat obosit nu secret n cantitate suficient acest lichid miracol. Consecine: digestia materiilor grase devine mai dificil, insuficient evacuate, substanele nocive stagneaz n intestine, expunnd organismul la pericolele rezultnd din diaree i constipaie.

2. Ficatul transform i umanizeaz toate substanele care intr n corp (el este acela care le face perfect compatibile cu structura noastr, modificndu-le prin trasmutaie i sublimare frecvena de vibraie pentru ca aceasta s fie la unison cu aceea a aurei noastre, numai astfel aceste substane devenind parte integrant din corpul nostru i, ntr-o anumit msur , din noi nine), pentru ca ele s ne poat hrni celulele fr a le agresa. Un ficat slab sau obosit las s treac n ntregul organism substane strine netransformate (prin transmutaie i sublimare) sau insuficient asimilate, care ne vor mbcsi n cel mai scurt timp cu toxine. 3. Ficatul primete totalitatea materiilor digerate i le controleaz riguros el elimin excedentele i reziduurile alimentare, tot el intercepteaz, neutralizeaz i expulzeaz ctre intestin toate substanele toxice, distruge bacteriile, ateapt ca elementele nutritive s fie transformate prin aciunea fermenilor i enzimelor, pentru a le permite numai atunci s treac n snge. Un ficat obosit ne asigur imperfect aprarea i imunitatea corpului. El las s treac n snge substane neverificate, ncrcate nc de toxine i bacterii nocive. Ca urmare a acestui fapt, apar n timp diverse maladii i chiar otrvirea corpului.

4. Ficatul neutralizeaz la fel de eficient otrvurile datorate activitii celulare ct i pe cele provenind din exterior: alcool, tutun, medicamente, carne etc. Un ficat slab sau obosit se afl n incapacitate de a face eforturi suplimentare, tocmai de aceea atunci el va elimina insuficient aceste otrvuri care ne intoxic. Pe de alt parte, un mare numr de celule hepatice sunt distruse n contact cu alcoolul, tutunul, cu anumite medicamente sau cu unele

substane chimice. Dac aceast distrugere este cotidian, ficatul nostru se va micora i se va rigidiza gradat, riscnd s fie atins de ciroz. 5. Ficatul normalizeaz circulaia sanguin n acelai mod n care un baraj dirijeaz cursul unui fluviu. Asemenea unui burete, el reduce congestiile sanguine care ar putea stnjeni funcionarea inimii, putnd absorbi pn la 1,5l de snge pentru a restabili o ciculaie normal. Atunci cnd congestia a fost eliminat, el restituie din nou acest snge organismului. Unui ficat slab sau obosit i lipsete supleea necesar nghiirii temporare a unei asemenea cantiti de snge. Din aceast cauz, atunci organismul pierde un preios normalizator al circulaiei lui sanguine. 6.Ficatul dozeaz totodat armonios cantitatea de hormoni din snge, metabolizeaz grsimile i proteinile, stocheaz vitaminele i zahrul n aa fel nct acestea s fie oricnd gata s fie folosite. Printre altele, el fixeaz materialele de construcie necesare recldirii i consolidrii acelor pri ale corpului care au fost victimile unor leziuni sau ale uzurii. De asemenea, tot el este acela care elimin excesul de colesterol. Un ficat slab sau obosit ne va lsa corpul s mbtrneasc repede fr a-i aduce hormonii care i sunt indispensabili. El nu mai diger atunci grsimile i proteinile de care avem nevoie. Vitaminile i zahrul nu mai ajung s fie stocate, prile afectate sau uzate ale corpului nostru nici nu se mai consolideaz i nici nu se mai reconstruiesc; iar colesterolul ne invadeaz vasele sanguine. 7. Ficatul ne asigur permanena sau constana temperaturii interne. Un ficat slab sau obosit nu-i mai poate ndeplini funcia termic, fcndu-ne astfel s suferim de frig sau de cldur. 8. Ficatul produce un anumit numr de substane eseniale pentru snge printre care amintim:protrombina i fibrina, care i permit sngelui s se coaguleze; heparina care l face fluid i globulina, substan care l protejeaz sau l imunizeaz fa de diverse infecii. Un ficat slab sau obosit se priveaz de substanele necesare coagulrii sngelui, ne expune pericolului de hemoragie i las ca sngele s se ngroae (s devin dens, vscos), n dauna vaselor sanguine i a inimii. El ne abandoneaz astfel, fr aprare, n faa bolilor.

9. Ficatul este de asemenea direct rspunztor de echilibrul sanguin, el normalizeaz procentul de fier coninut de globulele roii.

Un ficat slab sau obosit nu mai poate interveni pentru alinarea suferinelor celulelor noastre, care vor fi nfometate din cauza unui snge dezechilibrat i anemiat. O ntreag carte n-ar fi de ajuns ca s descrie cu precizie toate operaiile, transmutrile, transformrile, reconstituirile, fixrile i sintezele elaborate de ficat, care este un organ nepereche. A-i ptrunde complet misterele tuturor aciunilor sale ar echivala cu nelegerea miracolului vieii. Dimpotriv, enumerarea maladiilor rezultnd direct sau indirect dintr-o dereglare a ficatului poate fi de natur s ne fac mult mai responsabili fa de acest agent esenial al vieii corpului nostru. Printre acestea se numr: -digestie dificil; -constipaie i diaree; -apendicit; -diabet; -obezitate sau slbirea exagerat a corpului, -anamie, -colibaciloz, -inflamare, fermentaii putrede i spasme la nivel intestinal; -demineralizare; -incapacitate de a suporta frigul; -diverse tulburri auditive i vizuale; -boli de piele i tulburri de pigmentare a pielii; -arteroscleroz i reumatism; -hipertensiune arterial; -sinuzit, guturai i bronit cronic;

-astm, boala fnului i alte manifestri alergice; -picioare umflate sau roii; -dezechilibrul glandular; -slbiciune muscular; -platfus; -varice, hemoroizi; -sterilitate i impoten; -celulit, depresii; -tulburri menstruale; -paralizie datorat sclerozei; -tuberculoz; -cancer. Din fericire ns, natura ne furnizeaz ntotdeauna un anumit numr de indicii sau semnale care ne avertizeaz c sntatea ficatului nostru este n pericol i am intrat deja pe panta periculoas. Graie acestor semne, putem fi ntotdeauna capabili s ne decelm o eventual oboseal hepatic. Aceste semne (care pentru yoghin ar trebui s fie nite semnale de alarm) sunt urmtoarele: - limba mai mereu foarte ncrcat i miros urt al respiraiei; - ameeli dese sau chiar senzaii de sfreal; - balonri i gaze de fermentaie n exces; - migrene i dureri de cap; - insomnii, somn agitat; - urin ncrcat sau prea limpede; - culoare galben a pielii i o privire obosit; - nas rou i pete de culoare nchis pe fa. Pentru a evita ca aceste semne de ru augur s se instaleze n organism i pentru a nu ne lsa copleii de aceste infecii, trebuie s acionm ca yoghini din timp, mai nainte ca ficatul, organ vital pentru noi s se degradeze. tiind toate acestea, noi trebuie, cu alte cuvinte, s-i cunoatem prietenii i dumanii, n special printre alimentele pe care noi le consumm zilnic. Astfel, ntr-o alegere contient i pe deplin responsabil, ca yoghini care deja considerm c avem o mai mare voin, ar trebui s spunem cu hotrre: NU: zahrului alb rafinat, produs chimic pur, care ne agreseaz ficatul i

pancreasul prin simpla sa concentraie. Neconinnd nici unul dintre fermenii necesari bunei sale asimilri; el (zahrul) constrnge ficatul s acopere aceast caren cu preul unui efort suplimentar care l face s furnizeze el nsui substanele deficitare. Acest zahr alb ar trebui deci s fie permanent alungat de pe masa noastr, n locul lui putnd fi utilizat ( doar la mare nevoie), mai curnd ca un condiment dect ca un aliment, zahrul rou de trestie. DA: mierii naturale, fructelor proaspete (n special lmile) i fructele uscate dulci, care vor putea nlocui foarte avantajos zahrul alb. Ele alin totodat tulburrile hepatice i favorizeaz funcionarea armonioas a ficatului (n special lmile, care l dreneaz i l stimuleaz n mod deosebit);

NU: srii recristalizate i rafinate, care este un alt produs chimic pur (clorura de sodiu). ntocmai ca i n cazul zahrului i finii albe, rafinarea artificial l priveaz de orice element viu. Din nefericire, acest tip de sare este folosit n exces n alimentaia noastr. DA: srii marine nerafinate, purttoare de via i vehiculatoare a unor subtile fluide benefice; NU: uleiurilor rafinate, margarinei i grsimilor animale, nefaste pentru sntatea noastr. Primele, dup cum se tie, sunt fabricate prin intermediul unor procedee care distrug complet enzimele i vitaminele, lsnd probabil diverse urme de catalizatori i conpui chimici utilizai deja, foarte periculoi pentru ficat. n ceea ce privete grsimile animale, ele sunt acelea care accelereaz necroza celulelor hepatice. DA: uleiurilor obinute prin presare la rece, fr solveni chimici, care lupt eficient mpotriva colesterolului; ndeosebi uleiul de msline care este

ntotdeauna extraordinar pentru ficat i care, fiind emulsionat cu lmie, expulzeaz n timp record calculii biliari. NU: conservelor. Pentru a se pstra fr s se altereze, alimentele trebuie s fie fierte de mai multe ori, adugndu-li-se i anumite substane chimice de sintez (conservani). n urma acestui tratament, ele nu mai au nici o valoare alimentar biologic i ne iau totodat posibilitatea de a utiliza vitaminele coninute n alimentele crude. DA: legumelor i plantelor crude sau fierte numai att ct trebuie: morcovii, sfecla, varza, anghinarea, elina, ppdia, prazul sau usturoiul care fluidific secreiile bilei, vindec hepatita i restabilesc pe cale natural funciile hepatice. NU: pinii albe, pastelor finoase i produselor de patiserie. Diversele lor forme i preparri, adeseori foarte apetisante, ascund n realitate absena substanelor vii i a vitaminelor, aceasta datorndu-se lipsei grului integral i a trei att de pregnant revitalizante. n schimb, aceste produse sunt bogate n colorani, arome chimice i diverse alcooluri. Prezena attor elemente nefaste, combinat cu carena n vitamine, enzime i sruri minerale obosesc rapid ficatul, care nu mai poate asigura digestia i neutralitatea lor.

DA: pastelor alimentare i pinii integrale, care ar trebui s constituie baza

alimentaiei noastre. ntr-adevr, toate vitaminele i aminoacizii pe care i putem gsi n fina necernut protejeaz n mod natural celula hepatic mpotriva agresiunii toxinelor. NU: crnurilor i mezelurilor. S ne reamintim c ele sunt pline de proteine de proast calitate, de mna a doua, cum s-ar spune, fiind deja folosite de animalele din care provin. Aceste proteine sunt nsoite de toxine i deeuri a cror asimilare ne epuizeaz foarte mult organele digestive. n special mezelurile (dar i carnea, aproape la fel de mult) conin diverse substane chimice care ne obosesc i ne mortific ficatul. S nu uitm de asemenea, c tocmai ca i bazele azotate, carnea acidific sngele i c un organism acidifiat devine un teren propice dezvoltrii unor maladii grave, cum ar fi chiar cancerul. DA: cerealelor complete (cum ar fi soia), ciupercilor, legumelor uscate, brnzeturilor naturale i oulelor, care n viitor vor nlocui cu succes crnurile i mezelurile, proteinele lor pure sunt de prim calitate, ele i permit ficatului s se refac fr s-l polueze cu toxine. NU: alimentelor sintetizate chimic, medicamentelor alopate (numai atunci cnd le putem nlocui cu remedii naturiste, total nenocive), tutunului i alcoolului. n contact cu aceste veritabile otrvuri, un mare numr de celule hepatice mor, iar vasele sanguine se rigidizeaz, devenind mai fragile i peirznd i o parte din capacitatea lor circulatorie. Insuficient energizat, oxigenat i hrnit, ficatul sufer i se sclerozeaz. El nu mai are suficient for vital pentru a reface celulele deteriorate, pentru a elimina colesterolul n exces, pentru a elabora anumite vitamine i a filtra substanele nocive. ncetul cu ncetul, se instaleaz astfel o intoxicaie general. DA: alimentelor naturale care ne ajut s ne dezintoxicm. Dac vom nlocui otrvurile alimentare cu elementele de construcie coninute n alimentaia biologic, ficatul se va reconstitui i va funciona din nou la parametrii si normali.

NU: surmenajului i sedentarismului, suprasolicitrii fizice i intelectuale, angoasei i fricii, care constituie tot attea otrvuri ce ne intoxic celulele corpului. Lipsa micrii sau exerciiului fizic (cum ar fi gimnastica sau posturile (asana-ele) Yoga) este parial rspunztoare de apariia constipaiei, ca i de insuficienele respiratorii. n aceste condiii, ficatul nu mai ajunge s elimine din organism o cantitate suficient de mare de deeuri. Acumularea lor ne poate afecta mduva spinrii, durificnd-o, aceasta conducnd la paralizie. DA: relaxrii profunde i exerciiilor fizice n aer liber (cel mai bine ar fi la mare sau la munte), sau practicii Yoga, care ne vor salva din acest pericol. Atunci cnd ficatul dispune de timpul necesar eliminrii substanelor nefaste, organismul se dezintoxic mult mai uor. Aceste tehnici corporale ne aprofundeaz i capacitatea respiratorie, prin intermediul creia ne putem debarasa de aerul viciat, rezidual din plmni. Ele sunt deci foarte necesare purificrii corpului i ficatului. Unele dintre aceste reguli sau principii de baz ne pot prea prea severe i limitative. Trebuie ns s realizm c ele constituie baza unei cunoateri care ne este vital. Este o prostie cras s neglijm aceste reguli pline de bun sim sub pretextul c suntem interesai n primul rnd de spirit i mai puin de trup (aa cum, din nenelegere i lips de maturitate au tendina s fac i unii yoghini nceptori), pentru c un trup bolnav se va aeza

implacabil de-a curmeziul spiritualizrii noastre forate. S nu uitm acel nelept dicton latin MENS SANA IN CORPORE SANO (Minte sntoas n corp sntos); bolile ne handicapeaz, frnndu-ne dezvoltarea sau ascensiunea spiritual i concentrndu-ne uneori foarte eficient realizarea aspiraiilor i idealurilor noastre nalte. De fapt, orice boal trdeaz un anumit dezechilibru n fiin. Cunoaterea mecanismelor prin care sntatea noastr se poate deregla ne permite s nvtm i s folosim nenumrate metode pentru a o restabili. La fel cum un bun meteugar lucreaz cu instrumente foarte bune, i noi trebuie s ne ameliorm starea principalului nostru instrument: corpul. Redobndindu-ne sau pstrndu-ne nealterat starea de sntate, eliberm forele binefctoare care erau ascunse n noi nine, putnd de acum nainte s folosim inteligent aceste fore pentru realizarea ideilor noastre creatoare. Instrumentul este deci corpul, iar o pies esenial a acestuia este ficatul, care ndeplinete att funcia degar de triaj ct i cele de centru distribuitor, uzin chimic i centru anti-otrvuri n organismul nostru.Trebuie deci s-l protejm cu deosebit grij i s reinem foarte bine urmtoarele 10 precepte de aur care, dac vor fi cu adevrat respectate, ne vor menine mereu ficatul ntr-o condiie excelent.

1) Nu ne vom obosi niciodat ficatul aducndu-i o alimentaie plin de deeuri i toxine; 2) Nu ne vom otrvi ficatul lipsindu-l de alimentele bogate n celuloz, care accelereaz evacuarea deseurilor; 3) Nu ne vom deteriora sau agresa niciodat ficatul cu alcool sau cu tutun; 4) Nu ne vom slbi puterea de aprare a ficatului consumnd numai alimente acide i azotate;

5) Nu ne vom distruge ficatul cu alimente denaturate sau printr-un abuz de medicamente chimice. 6) Nu ne vom surmena niciodat ficatul printr-un exces de hran; 7) Nu vom cere niciodat ficatului eforturi suplimentare administrndu-i alimente greu digerabile; 8) Nu ne vom usca ficatul pritr-o circulaie sanguin deficitar care nu-i aduce snge proaspt; 9) Nu ne vom sufoca niciodat ficatul privndu-l de oxigen; 10) Nu ne vom congestiona niciodat ficatul refuzndu-i o diet hidric care i-ar permite s respire i s se odihneasc.

Bai contra racelii


La primele semne ale racelii, actionati prin metoda traditionala si eficienta de terapie a bailor. Aceasta ajuta la stoparea debutului infectiilor cailor respiratorii. Terapia bailor de picioare cu temperatura progresiva - intr-un lighean cu apa calda (35-40 grade C), adaugand progresiv apa fierbinte, cat suporta fiecare.

Durata baii este de aproximativ 10-15 minute. Picioarele se sterg si se incalta sosete groase. Baia progresiva poate fi facuta zilnic. Bai complete cu ace de pin (sau esenta) - temperatura din baie sa fie de 18-21 grade C, iar temperatura apei din cada de 35-38 grade C. Durata baii sa nu depaseasca 20 de minute. Se adauga 150 g de ace de pin oparite intr-un saculet pe baie de aburi sau 10 picaturi de ulei de pin (se gaseste la Plafar). Dupa baie, obligatoriu, urmeaza odihna la caldura in pat, vreme de o ora. (Nu faceti niciodata baie cu stomacul plin. Evitati baile calde daca suferiti de varice, iritatii si infectii ale pielii, tulburari de ritm cardiac.)

Beneficiile lmiei

Lmia este un produs miraculos pentru uciderea celulelor canceroase.


Ea este de 10.000 de ori mai puternic dect chimioterapia !!! De ce nu suntem noi la curent cu asta? Pentru c exist laboratoare interesate n fabricarea unei versiuni sintetice, care le-ar aduce imense beneficii.

Gustul ei este agreabil i el nu produce efectele oribile ale chimioterapiei. Dac avei posibilitatea, plantai un lmi n spaiul sau n gradina voastr. Cte persoane mor n timp ce acest secret este pstrat cu invidie, pentru a nu fi afectate beneficiile multimilionare ale marilor corporaii? Cum tii, lmiul nu ocup mult loc i este cunoscut pentru varietaile sale de lmi i lime. Putei s consumai fructul n diverse moduri : putei s mncai pulpa, s facei suc, s facei buturi, erbet etc. I se atribuie multe virtuii, dar cea mai interesant este efectul produs asupra chisturilor si tumorilor. Aceast plant este un remediu probat contra cancerului de toate tipurile. Unii afirma c este de mare utilitate n toate tipurile de cancer. Se considera, de asemeni, c este un agent antimicrobian cu spectru larg, care controleaz infeciile bacteriene i cu ciuperci, eficace contra paraziilor interni si a viermilor, regularizeaz tensiunea arterial crescut i este antidepresiv, combate stress-ul i bolile nervoase. Sursa acestei informaii este fascinant; ea provine de la unul din cei mai mari fabricani de medicamente din lume, care afirm c dup mai mult de 20 de experimente efectuate n laborator dup 1970, rezultatele au relevat c sucul de lmie distruge celulele maligne din 12 tipuri de cancer, nelegand aici cel de colon, de sn, de prostat, de

plmn, de pancreas... Componentele acestui arbore au demonstrat c acioneaz de 10.000 de ori mai bine dect produsul Adriamycin, un produs chimioterapeutic utilizat uzual n lume pentru ncetinirea creterii celulelor canceroase. i ce este nc foarte uimitor este c acest tip de terapie cu extract de lmie distruge numai celulele maligne canceroase i nu afecteaz celulele sntoase !