VOLBURA, SAU ROCHIA-RNDUNICII, (Convolvulus arvensis) este o specie de plante, nativ Europei i Asiei.

Este o plant peren, erbacee, crtoare sau trtoare, care poate crete pn la 2 m. Frunzele sunt dispuse n spiral, de form variat, lungi de 2-5 cm, cu un peiol de 1-3 cm. Florile au form de trompet, cu diametrul de 1-2,5 cm, albe sau roz pal, cu cinci dungi radiale mai nchise la culoare.

Floare cu acarieni roii Exist dou varieti: Convolvulus arvensis var. arvensis - frunze late. Convolvulus arvensis var. linearifolius - frunze nguste Dei produce flori atractive, deseori este considerat a fi o buruian din cauza creterii rapide i sufocrii plantelor cultivate. A fost introdus n America de Nord, unde, pe alocuri, este o specie invaziv. Covoarele formate invadeaz culturile i scad recolta; se estimeaz c pierderile cauzate de aceast plant n SUA depesc 377 milioane de dolari doar n 1998e. [1] MATASEA BROASTEI Mtasea-broastei = denumire dat unor alge verzi, filamentoase, care formeaz mase plutitoare la suprafaa apelor dulci stttoare;

GURA LEULUI Denumirea populara a plantei vine de la forma florilor, daca acestea sunt presate in lateral se deschid ca o gura. Denumire stiintific: Antirrhinum spp. Denumire populara: Gura leului Gabarit: Tulpina este inalta, 20-90 cm, ramificata de la baza si insotita de frunze intregi. Lumina si temperatura: Locuri insorite Flori, frunze, fructe: Este o planta decorativa prin flori bilabiate, nepintenate, mari de 3,5-4 cm lungime, scurt pedicelate, de culoare rosie purpurie, roz sau albe, dispuse in spice terminale, compacte sau laxe. Inflorirea este bogata si de lunga durata, din iunie pana toamna tarziu. Frunzele inferioare sunt lunguiete lanceolate, petiolate, opuse, iar cele superioare sunt aproape liniare, sesile si dispuse alternativ. Solul: Fertil, bogat in humus si afanat Udarea: Fara exces de umiditate Inmultire: Ca planta anuala, semanatul se face in luna martie-aprilie in rasadnita. In conditiile unei temperaturi de 18-20 grade, rasare in 14-20 de zile de la semanat. Pentru soiurile cu talie inalta si mijlocie sunt necesare 1-2 repicari. Plantatul in teren deschis se face dupa ce a trecut pericolul brumelor, asigurandu-se distanta de plantare de 20-50 cm intre plante, in functie de talia soiului. Ca planta bienala, se seamana in august-septembrie pe brazde in pepiniera. In faza de cateva frunze se repica in rasadnite reci unde ierneaza, iar in primavara, prin luna aprilie se planteaza la loc definitiv. Ca planta perena, rezista mai multi ani, fiind plantate in locuri protejate. Ingrijiri: Pentru soiurile cu talie inalta se recomanda ciupitul. Specii si varietati: Antirrhinum majus nanum Antirrhinum majus pumila Antirrhinum majus Geants Antirrhinum majus supergeants

COADA CALULUI SAU BARBA URSULUI Descriere . Coada calului mai este cunoscuta sub denumirile populare: barba ursului, bradisor, nodatica, opintici, parul porcului sau siruslita. Are aspectul unui bradut. Apare primavara timpurie. Plantele cele mai bune pentru consumul intern, ceaiuri sau tincturi, sunt cele care se gasesc in zonele argiloase, sau in paduri. Cele gasite in zonele umede sunt bune pentru consumul extern: comprese si bai. Se foloseste toata planta, dar fara radacina. In jurul nodurilor, tulpinile sterile au frunzulite solzoase, brune, in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei, dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri, ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. In pamant, are un rizom ce creste oblic, purtand la noduri radacini subtiri, precum niste tubercule. De pe rizom se dezvolt dou tipuri de tulpini aeriene: tulpinile fertile apar primvara, au 5-15 cm nlime, sunt neramificate, brune, neasimilatoare, purtnd la noduri frunze verticilate, unite ntr-o teac ce are marginea dinat. n vrf este situat spicul sporifer.

tulpinile sterile apar mai trziu (cam la mijlocul primverii), sunt nalte de 20-50 cm, verzi, asimilatoare. La noduri exist frunze uninerve, verticilate, unite ntr-o teac, precum i ramuri verticilate ce au aceeai morfologie ca i tulpinile, dnd aspect de coad de cal. Tulpinile sterile produc substane de rezerv care se vor depozita n rizomi i vor hrni viitoarea tulpin fertil.

Utilizri n medicina naturist Coada-calului este cunoscut si folosit nc din antichitate n medicina tradiional ca i surs de acid salicilic (substan activ coninut n Aspirina modern). Dioscoride, medic, farmacolog i botanist al Greciei antice, laud proprietile hemostatice ale acestei plante. Plinius cel Btrn pretinde chiar c proprietile hemostatice ale plantei ar fi att de mari, nct ar fi suficient ca aceasta s fie inut n mn pentru a beneficia de proprietile sale vindectoare. Substane active: oxid salicic (5-7%), gluteolin, nicotin, palustrin i palustridin, fitosterin, betasitosterol, acid malic, acid oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil sulfone, vitamina C, urme de ulei volatil, sruri de potasiu. Sporii contin acizii cu lant lung alfa, omega-dicarboxilici, prezeni n fraciunea lipidic (sursa: v. legturi externe). Principiile active din coada-calului au aciune antimicrobian, antiseptic, antiinflamatoare, mresc rezistena esutului conjunctiv, activeaz circulaia local. Planta este indicat pentru uzul intern, sub form de ceai cu aciune diuretic, sau extern, sub form de comprese i bi. [modific]ntrebuinri Coada-calului este folosita pentru vindecarea contuziilor (umflturi, vnti), cicatrizarea rnilor, ulcerului varicos, bubelor, edemelor la picioare att de frecvente in climacterium, degerturilor, eczemelor, neurodermitelor, combaterea transpiraiei excesive a picioarelor. Deasemenea, datorit aciunii diuretice a ceaiului, acesta este indicat n prevenirea calculozei renale (spal rinichii i cile urinare). Medicul german Sebastian Kneipp, care a readus aceast plant n medicina naturist n Germania secolului XIX, recomand

aceast plant i n tratamentul artrozei sub form de ceai/elixir. n zilele noastre, aceast plant se regsete n diverse preparate (nu doar marca dr. Kneipp) de tip ceai pentru tratamentul reumatismului, tusei, rinichilor i purificare a sngelui. Prepararea ceaiului/decoctului: 1 lingur de plant uscat la 250ml ap se fierbe timp de 10-15min. Se va consuma zilnic o ceac. Prepararea bii: Un pumn de plante se pune la macerat n 10L ap timp de 6h. Dup aceea, se strecoar lichidul n van iar peste plantele rmase se toarn iari 10L de ap i se fierbe cca. 10min. Decoctul obinut se strecoar i el n van, se adaug ap cald ct s acopere corpul i se st cca. 2025 min n baia obinut. Dup aceast baie nu se face du. [modific]Recoltare i depozitare Tulpinile sterile se vor recolta n lunile iunie-septembrie, pe vreme frumoasa, dupa ce s-a ridicat roua. Se va folosi partea superioar a plantei, cca. 2/3 din tulpin. Se usuc la umbr, n strat subire, n locuri bine aerisite i lipsite de umezeal. Se intorc zilnic. Uscarea artificial la 40 C. Se pstreaz n saci de hrtie sau din material textil. A se culege doar de persoane iniiate, deoarece exist plante asemntoare din aceeai familie, care sunt otrvitoare!