Retete bio,insecticide,fungicide pentru o gradina de vis

http://gradinahobby.blogspot.ro/p/blog-page_9296.html
Am avut un pic de ragaz si am mai bananait pe bloguri de gradinarit si ce gasesc pe unul din blogurile mele
de capatai in gradinareala Hobbygradina
o nebunie de retete,,licori,farmece,o adevarata vrajitorie in arta combaterii raufacatorilor din gradina,insecte
ori ciuperci.
Asa ca Svetlana,alias Phlox ne da de lucru ,sa studiem,sa notam,sa bagam la cap,sa adunam cele
trebuincioase pentru licori si sa ne apucam de facut vrajitoriile prin gradina,livada,eventual pe la vecini.
Eu postez prima parte ,restul il luati de pe Hobbygradina

Doctorul de pomi: retete [1/3]

Era o vreme, la nceputuri de grdinrit, cnd pomii i arbutii mei, e drept, puini la numr, aveau mare
nevoie de un doctor. Unii m sftuiau s dau cu nuce otrav, alii cu verde-de-paris!. Este clar, mi-am spus,
oamenii acetia sunt defeci.
Nu sunt un priceput in ale pomiculturii. A zice c, dimpotriv.
Sunt un grdinar de ocazie, fr pretenii de omniscient, dar, cruia i place mult s afle lucruri folositoare,
neduntoare ambientului. Nu puteam lsa buntate de furitori de fructe s moar npdii de insecte
pgubitoare. Aa c, am cutat n negura aducerilor aminte, n reviste vetuste, dar cu multe lucruri ce trezesc
interes, am ntrebat i gsit sfaturi i rspunsuri la oameni pricepui i nelepi. i, ca s nu mi se tearg din
memorie, le-am nsemnat n catastiful meu de lucruri bune de reinut. Nu mi-a fost de ajuns. Am inut mori
s vd cum i dac funcioneaz aceste povee.
Drept este c nu sunt putini cei care cred ca am devenit un fel de Don Qijote de Brebu, in fuste.
Sau, cu alte cuvinte, c lupta mea cu pgubnicii grdinii mele, cic ar fi dusa in van. Nimic mai neadevrat.
De acea vin eu, cu oarece semeie, definit de sentimentul de mulumire cauzat de reuita mea s dau peste
nas scepticilor cu rezultatele reetelor nvate.
Este drept, c sunt doar cteva din multitudinea de remedii la ndemna partizanilor luptei drepte i adversari
ai armelor chimice.
Fluiera de soc mult zice cu foc! parc aa-i zice cntecelu. E foarte aproape de adevr.

Socul
Nimic mai minunat dect un soc pe lng casa omului.
Rupei cteva crengi i punei-le in recipiente cu ap, printre arbutii fructiferi. Gngniilor n-o s le plac
deloc.
V necjesc narii, moliile, tupeitii de gndaci i oarecii ireverenioi, plimbndu-se ca Vod prin lobod
n casele si cminele voastre? Apelm la aceleai crengi i frunzi de soc. Crengile n cauz le pitim pe la
coluri de odi i dedesubturi de dulapuri i cufere. Ce mai surpriz vor avea urciunile, cnd vor da cu nasul
de aa mtrgun.
Sau, poate avei musafiri nepoftii n persoana Domnului Crti. Nu v impacientai. Socul e colea si,
ramurile sale, din nou, ne sunt la ndemn s-l punem la respect pe sptorul de serviciu. nfigem, n locurile
pe care obinuiete s le strbat, crengi de soc, decojite n prealabil, ca s nu ne trezim cu ditamai plantaia
de soc n bttur. Restul vine de la sine. Mirosul neptor, amintind de dumanul su natural, pisica, l va
face s renune, n scurt timp, s excaveze prin ograda noastr. La mine a funcionat cu succes aceast
metod simpl i util.
Apoi, mai sunt florile, dar i fructele, din care se poate plmdi o infuzie numai bun de pus pe goan
insectele iubitoare de frunze i seva lor.
Trecem la urmtorii oportuniti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coaczului i agriului, dumani
lacomi i strictori de rod i tufiuri dragi. E, n acest caz este vorba de un pic mai mult. Mai nainte de toate
trebuie s mnuim o agrotehnic de calitate. S avem grij ca umiditatea s-o cumpnim, lumina, ce intr la

lstari, s fie i ea drmuit cu rezon. Hrana, s fie de calitate, din verdeuri culese de prin toate ungherele
ogrzii, numai bune de infuzat i mpestriat laolalt cu alte bunti. Din aa minune de tratarisire, arbutii
sunt viguroi i mult mai rezisteni la atacurile perfide ale duntorilor i beteugurilor de tot felul. Din
nefericire, se mai ntmpl ca aceste goange nimicitoare s jinduiasc la lstari i frunze fragede. n acest caz,
le pregtim un tain pe msura lcomiei lor.
Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l ap, inute cam o sptmn, cu varianta 2 kg de ace oprite cu 8 l
ap fiart, inute vreme de 5-7 zile la ntuneric, dar, diluat apoi, adic 1 l de substan n 10 litri de ap de
ploaie sau izvor) i stropim cnd doar ncepe a lega rodul, i este cat o gmlie de ac, imediat dup ce a
desflorit.

Usturoiul
Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii,
ci i cletarul coaczului, pduchii verzi i galbeni ai agriului, i ei un fel de vampiriti de plante, si nc
muli ali duntori zburtori, trtori sau sltrei.
Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat n 5 l de ap, vreo 24 de ore, pe care, diluat, sau nu, o
aplicm prin stropire nu numai la coacz i agri, ci i la pomii fructiferi sau la culturile de legume.
Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa. Lsm cam 1 ora.
Strecuram, stoarcem bine pulpa, dup care o amestecm, din nou, cu o cantitate mica de apa (300 ml.).
Repetm operaia, apoi, cele dou lichide obinute le amestecm i adugam ap pn la 2 l. Pentru stropiri se
folosesc 250-300 ml din acest extract la 10 l de ap(o gleat). Firete, nu stric s adugm spun de cas,
ras 40 gr, sau lichid 2 linguri. Acest extract ne ajut mpotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg
de insecte sugtoare si defoliatoare. Se stropete seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Aciunea
acestui extract este valabil atta timp ct nu plou, altminteri va trebui s repetm operaia imediat dup
ploaie.
Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l ap. Se amesteca bine, pre de 10 minute. Suspensia
se utilizeaz proaspt preparat mpotriva cletarului coaczului. 10 l de suspensie este suficient pentru o
suprafa de 100-150 mp. Repetam stropirea dup 5-6 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250
ap clie se toarn ntr-un recipient de culoare nchis (sticl, borcan), se astup i se las 1-1,2 sptmni la
ntuneric i cald (cmar, dulap de buctrie). Acest concentrat se poate pstra timp ndelungat la ntuneric i
temperatur constant. Pentru stropiri, la 10 l de ap se iau ntre 20 i 70 ml, n funcie de intensitatea
atacului. Pentru o aderare mai sigur se adaug, dup cum deja tii, spun de cas (40 gr.) sau lichid (2
linguri). Eu mai pun i un cu de cenu. Nu stric, dimpotriv. Cu aceast minune luptm i mpotriva
putregaiului cenuiu, ptrii frunzelor, rapnului, ruginii, phytophtorei (man) dar i a fluturelui verzei,
urechelniei, afidelor i puricilor, narilor, musculiei albe, plonielor, omizilor. S nu uitm c usturoiul
este un antibiotic, antifungic i antiseptic desvrit, druit de Natura nsi. i nu am terminat lunga list de
reete din aceast minune. Cu alt ocazie. Cu certitudine.

Citricele
V plac citricele? Grozave i pe deasupra i foarte sntoase. tiai c zeama de portocal topete grsimile?
Divaghez, tiu. Alt dat o s povestesc despre acest aspect. Acum o s destinui cteva reete ce vor ajuta n
lupta cu duntorii din livezi i grdini. Reeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, c-s portocale,
lmi, grapefruit sau mandarine, nu conteaz. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate
laolalt. Le uscm i le pstram n pungi din hrtie sau cutii din carton. In momentul n care ne trebuie n
hara cu bzdganiile rutcioase le luam i facem licori veninoase pentru mnealor.
Reeta 1 Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maina de tocat (mixer), le punem ntr-un borcan sau bidon
de 3-5 l, i, pe care le acoperim cu 3 l de ap. Astupm recipientul i-l punem la ntuneric, unde-l inem vreo
5 zile. Lichidul adstat l strecurm, resturile se vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice estur mai rru.
Licoarea obinut o pstrm n sticle, dac se poate, nchise la culoare, bine astupate. n ajunul ncierrii
lum o gleat de 10 l cu ap n care adugm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaa,pn la rsrit sau
dup ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii i arbutii fructiferi, culturile de legume,
oriunde s-au ncumetat invadatorii.

Reeta 2 100 gr coji de citrice uscate se acoper cu 1 l de ap cald i inem mocneala la ntuneric pre de 3
zile, s se iueasc. Apoi se amestec cu ndrjire i se stropete de purici i afide.
Reeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. l adugm la 10 l ap i lsm la plmdit o zi
i o noapte. Dimineaa punem la fiert cam un sfert de or. Rcim, strecurm i stropim.

Tutunul i cenua
Scoatem din raft reeta cu praf de tutun i cenu: o parte tutun la doua pri de cenu, amestec cu care
pudrm, subirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauz de 1 sptmn.
Firete c, nainte de a pomda, stropim, astfel ca pulberea s adere ca lumea. Isprava o svrim la fapt de
sear, dup ce ntreaga populaie zburtoare folositoare se retrage la odihn. n felul acesta, cei ce au de
suferit sunt armia de sltrei: purici, tripi, acarieni, dar i cele zburdalnice i naripate, care nu mai tiu ce
s nepe ca s-i depun oule.
Foile de ceap, sunt i ele de mare ajutor n decimarea populaiei zglobii puricoase i acarienoase: Iat cum
procedm: punem ntr-o cldare 200 gr. foi uscate de ceap, pe care le oprim cu ap fiart. Lsm o zi ca si revin, dup care strecuram, ndoim cu ap jumtate-jumtate i stropim. mpotriva acarianului rou, se fac
vreo 2-3 stropiri la rstimp de 5 zile.
Cenua una dintre cele mai bune prietene ale grdinii, ne ajut i n acest impas. Pentru aceasta se iau 10 l
de ap n care se adaug 2 pahare de cenu, se amestec i se las la ostoit o zi. Apoi, se pune oleac de
spun de cas (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo dou linguri), i stropim. Nu v-am spus eu c-i
grozav-n toate cele?!
Tomatele. Minunat cultur! Sntate pe araci. Sntate pentru noi. Sntate pentru prietenii notri roditori.
mpotriva diverilor duntori sub form de omizi, larve, acarieni, afide, purici, pduchi, molii si omizi ale
fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate Dup ce am copilit roiile, nu aruncm
verziturile rmase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat i le pstrm n cutii de carton sau pungi de
hrtie, la loc ferit de umezeal. Vom avea nevoie de puterea lor veninoas, care nu e pe voia duntorilor
atacatori de frunze i flori ale pomilor si arbutilor fructiferi, dar i ale legumelor. Aadar, verdeaa tomatelor
(planta este musai s fie sntoas, firete) fie ca e uscata fie ca e crud, va fi tocat i folosit astfel: 4 kg de
plant verde sau 0,5 kg de plant uscat se va fierbe n 10 l de ap timp de jumtate de or la foc molcom. Se
las la rcit, se strecoar i folosim o msur de lichid ucigtor la trei msuri de ap, la care adugm nite
spun de cas sau detergent de vase, considernd 40 gr de spun sau 2 linguri de detergent la 10 l de fiertur
Sau: 4 kg de plant verde sau 400 gr plant uscat, o vom lsa n ap clie pre de o zi i-o noapte, apoi o
punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurm, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le
mprtiem pe sub arbutii, pomii fructiferi, sau printre rndurile brazdelor pe care le avem. Soluia obinut
se dilueaz 1:3 (o parte de soluie in trei pri ap) la care se adaug 40 gr spun de cas sau o lingur de
detergent lichid de vase + un pahar de cenu.
La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coaczi i agrii, gonind de la ei viespile galben i
neagr, care le vatm. La urma urmelor de ce nu am mbina plcutul cu utilul?!
Lstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanele nmagazinate n seva lor ajut s pstrm
gradina de legume i livada curate i sntoase. Dup ce culegem buntate de barabule i le adpostim la loc
de cinste n mruntaiele beciurilor nu vom lsa de izbelite buntate de vreji. Singura grij va fi aceea, ca
aceti vreji, lstari, s fie sntoi, neatacai de vreo ciuperc sau vtmtori neprietenoi. i vom pune la
uscat, i vom mruni i pune la pstrare n cutii de carton sau pungi din hrtie i-i scoatem la iveal, s-i
fac treaba, n primvar. Cum procedm: 1,2 kg. de mas verde sau 600-800 gr. uscat, se las la infuzat
pre de 3-4 ore n 10 l de ap cldu. Apoi se strecoar, se adaug spun de cas sau lichid i, opional , un
pahar de cenu. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor.
Este o arm puternic n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiei albe.
Pentru partea a doua, va astept maine!
Doctorul de pomi: retete impotriva finrii (coacz, agri,etc.) [2/3]
Doctorul de pomi: curse si momeli [3/3]

Un alt gradinar iscusit in experiente a mesterit o licoare cu plante aflate la indemana cu rezultate grozave.
Am sa o las pe Brandusa sa ne spuna experienta reusita impotriva musculitei albe si a altor lighioane nefaste
din gradina:

Insecticid bio
Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de insecticid.
M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu ce sa dau. Am inceput cu
macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai dat cu solutie de ardei iute si sapun si tot
asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata cu ceva. Vorbind cu oameni dragi sufletului meu si
care sunt interesati de tot ce e nou, m-am hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt
antiparazitare si care contin uleiuri volatile.
Maceratul contine :
Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care au efecte antifungice si
insecticide.
Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei volatil cu continut
ridicat de estragol, cineol, linalol.
Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de litiu.
Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 3-6%. Uleiul volatil este format in
proportie de 40-60% din carvona. Mararul este bogat in potasiu,sulf,sodiu,vit.A, B,C.
Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.
Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare.
Din aceste plante am pus:
7-8 FRUNZE DE ROSI
150 GR DE CIMBRU
5 INFLORESCENTE DE MARAR
50 DE GRAME DE BUSUIOC
40 DE FRUNZE DE NUC
40 DE FRUNZE DE CRAITE
Le-am maruntit si le-am bagat pe toate intr-un bidon de 10 l. Am pus 6 l de apa peste am pus dopul sticlei si
am lasat sticla la soare 4 zile.
Am guliile puse in doua parcele diferite si duminica am stropit doar o parcela si le-am pudrat cu cenusa. Luni
mare mirare pe parcela nestropita se desfatau doamnele nu aveau nici o problema dar parcela stropita era
curata si guliile se desfatau la soare. Pana in aceasta dimineata nu au aparut musculite si sper sa nu mai apara,
dar azi o sa reiau stropirea.
Daca cineva o sa-l folosesca, daca vrea si poate sa lase un feedback la aceasta postare despre el.
P.S. Acest insecticid este si ingrasamant foliar, in cateva zile guliile si-au dublat frunzele.:)
Daca aveti vreo licoare utila in gradina ar fi grozav sa o impartasiti cu noi gradinari impatimiti in gradinaritul
ecologic.
Spor la treaba si succes in tot ceea ce faceti!