1.

Consideraii generale
Veninul de albin sau apitoxina este veninul secretat de lucrtoarele mai
multor specii de albine. Apitoxina este substana care rmne dup ce partea
volatil a veninului de albine dispare n contact cu aerul. Apitoxina este folosit ca
mijloc de aprare mpotriva prdtorilor i n luptele interne din roi.
Veninul de albin este o substan complex. Elementul cel mai activ este o
substan alcalin format dintr-un amestec de proteine: polipeptid citotoxic
melitina(formula chimic:C131H229N39O31).
La recoltarea veninului prin diferite metode se folosesc si utilaje diverse, dar
in toate se va adopta acelasi principiu si anume : excitarea albinelor si lasarea lor sa
intepe diverse materiale speciale in mod intentionat. Pentru excitare se pot folosi :
presiunea mecanica, aerul cald, vapori de eter, de alcool, cloroform, curentul
electric etc.
Cea mai simpla metoda de recoltare a veninului consta in prinderea albinelor
cu 2 degete sau cu o penseta de aripi sau de torace, iar cind albina va scoate acul si
in virful lui apare o picatura de venin aceasta se va absorbi cu :
un tub capilar ;
cu o hirtie de filtru ;
picatura de venin se va atinge de suprafaja apei distilate dintr-o eprubeta,
obtininidu-se o solute apoasa ;
acul sa atinga un geam de ceas sau lama de microscop pe care picatura de
venin se cristalizeaza.
Zoologul german Bek a obtinut venin procedind in felul urmator : intr-un vas
de sticla inalt de 3 cm si cu diametrul de 610 cm, a pus apa si 1-a legat la gura cu
o membrana de origine animala (scrotum de berbec, vezica de pore), pe care
albinele se asaza si fiind formate sa in-fepe, veninul va curge direct in apa. Prin
evaporarea apei se obtincristale de venin. Metoda prezinta avantajul ca se obtine
mult venin in stare curata, dar si un mare dezavantaj ca albinele sint sacrificate.
Profesorul Fluri, tot din Germania, a obtinut venin folosind hirtia de filtru
inmuiata, pe care albinele o intepau, iar veninul se imbiba in ea, din care apoi se
poate extrage cu diferiti solventi. Hirtia fiind insa fibroasa, retine acul albinelor si
acestea mor.
Veninul se poate obtine si prin narcotizarea albinelor, folosind un borcan mare
in care se introduc albinele, apoi acoperind borcanul cu
o hirtie de filtru imbibata cu eter sulfuric, care le irita si inainte de a cadea in starea
de narcoza, ele elimina veninul. Acesta se prelinge pe peretii vasului cit si pe
corpul albinelor. Pentru obtinerea lui se spala vasul si albinele cu apa, obtinind o
solutie de venin puternic murdarita de escremente, cu resturi de miere si alte

impuritati. Veninul obtinut este tulbure, de culoare galbena si cu reactie acida.

Procedeul este greoi, iar productia de venin mica. De la cca. 1 000 de albine se
obtin 5075 mg venin substanta uscata si foarte impur. Albinele din borcan uscate
la soare isi revin.
Un grup de oameni de stiinta de la Cornell University din S.U.A. au obtinut
veninul de albine folosind pinza de nylon. Se obtine un gram de venin de la 10000
albine. Prin acest procedeu se pastreaza si viata albinelor, ele nu mor.
Cele mai bune rezultate pentru recoltarea veninului de albine s-a obtinut prin
folosirea socului electric.
Astfel, PALMER a intrebuintat niste coli de hirtie pe care le-a acoperit cu gel
de agar (masa gelatinoasa), care este un bun conducator de electricitate. Albinele
asezate pe aceste hirtii prin care trece un curent electric vor elimina, datorita
socului produs, veninul. Agarul a fost inlocuit ulterior cu silicon, substanta mai
putin sensibila si care pastreaza mai bine calitatile biologice ale veninului. Albinele
isi pot scoate acul fara a suferi vreo vatamare. Veninul se acumuleaza in partea
inferioara a stratului de silicon sub forma de globule mici care se cristalizeaza dupa
circa 20 minute. Palmer a observat ca albinele de la care s-a recoltat venin se
napustesc imediat asupra rezervelor de hrana, consumind mari cantitati.
Aparatul electric de recoltat venin, realizat de Institutul de cercetari pentru
apicultura Bucuresti, foloseste pentru producerea unui soc electric curentul de joasa
tensiune. El se instaleaza la urdinisul stupului si este format dintr-o retea de sirma
prin care circula curentul electric. Albinele fiind obligate sa treaca peste reteaua de
fire electrice, dispuse la circa 3,2 mm distanta, si prin atingerea a 2 fire, realizeaza
inchiderea circuitului, provocind astfel socul electric. Datorita acestui soc, albinele
elimina veninul prin miscari specifice de intepare, intr-o tesatura fina de material
plastic, asezata sub reteaua de sirme. Sub aceasta tesatura se afla o placa de sticla
pe care ramine picatura de venin, care in contact cu aerul se cristalizeaza, putind fi
apoi recoltat prin razuire.
Folosind procedeul de recoltare cu aparatul electric, R. A. MORSE si A.
BENTON au obtinut de la 20 familii de albine in timp de 5 minute 1 g de venin
pur, Albinele devin insa foarte irascibile si timp de 67 zile, uneori chiar pina la 2
saptamini, trebuie luate masuri de protectie contra intepaturilor.
De aceea se recomanda ca stupinele in care se recolteaza venin sa fie mai
indepartate de accesul publicului, pentru a evita pericolul intepaturilor. Metoda se
poate aplica in mod deosebit la familiile de albine puternice obtinindu-se cantitati
importante de venin.
2. Utilizrile veninului de albine

Veninul de albin se folosete n medicin ( apiterapie sau apitoxoterapie) ca

tratament complementar sau alternativ n durerile reumatice sau altor afec iuni
articulare datorit efectului antiinfecios al peptinei 401 ce intr n compozi ia sa i
al melitinei care acioneaz asupra sistemului imunitar corectnd atacuri ale
anticorpilor asupra articulaiei i mielinei.
Dup ce ajunge n organism, veninul de albine stimuleaz hipofiza s secrete
ACTH, care la rndul lui stimuleaz cortexul glandelor suprarenale s secrete
cortizol. Prin urmare, veninul de albine stimuleaz secreia intern de cortizol. De
asemenea, veninul este i un important imunostimulant pentru organismul uman.
Veninul de albin mai trateaz i afeciunile coloanei vertebrale (spondiloze,
discopatii, sindromul spastis paravertebral, dorsalgii, lombalgii, sindromul
isciaticus). Este foarte eficient i n afeciunile sistemului nervos (depresii,
insomnii, cefalee i nevroze), n sindromul psihosomatic (bronsit, colecist, colite,
hepatite) sau n sindromul hipertensiv.
Tratamentul prin nepturi de albin, sau infiltraii cu apitoxin, cum le spun
specialitii din zilele noaste, sunt cunoscute nc din Antichitate pentru virtuile lor
terapeutice.
2.1.Apipunctura
Apipunctura este terapia care se bazeaza pe utilizarea veninului de
albine provenit fie direct din acul albinei fie din fiole sterilizate anterior
pregatite. Veninul albinelor contine mai mult de 18 substante active dintre care
unele sunt antiinflamatoare mai puternice decat hidrocortizonul, altele
functioneaza precum analgezicele.
Indicatii
scleroza multipla;
poliartrita reumatoida si alte boli articulare degenerative;
sciatica;
hernie de disc;
artrita;
nevralgii;
colite ulceroase;
astm;
leziuni acute si cronice;
rani si cicatrici;
hipertensiune arteriala;

Contraindicatii
tuberculoza;
hepatite;
boli venerice;
boli psihice;
insuficienta cardiovasculara;
diabet;
graviditate;
Efecte secundare
inflamarea zonei de contact;
durerea corelata unui ac de albina sau ac de seringa;
alergii;
Proceduri
1.
albina este luata cu penseta din habitatul ei;
albina este plasata pe zona cu afectiuni medicale;
acul albinei va actiona involuntar ei, intepand derma si eliberand veninul in
organism;
2.
administrare analgezic local;
injectarea unei fiole cu venin in zona indicata

2.1.1.Antireumatic natural
"S-a dovedit c veninul albinelor are proprieti antireumatice puternice.
Aciunea terapeutic a veninului se datoreaz coninutului de melitin, o substan
cu proprieti antiinflamatoare. Melitina stimuleaz secreia de ctre organism a
unui hormon antiinflamator, cortizolul", precizeaz dr Cristina Pavel, medic
specialist medicin de familie, cu competen in apifitoterapie i homeopatie. In
acelai timp, melitina are proprieti antibacteriene, stimuleaz producerea de
anticorpi i imunitatea organismului, imbuntete microcirculaia. Tratamentul
cu venin de albine este eficient in afeciunile osteoarticulare, att in formele acute
(artrite, osteoartrite), ct i in formele degenerative (artroze).

2.1.2 Leziuni acute si cronice

Inflamarea tendoanelor si ranile care apar in alte zone raspund foarte bine la
terapia cu venin de albine. In acest caz , efectul este probabil unul antiinflamator, la
nivel local, implicind necesitatea unui raspuns al celulelor, la nivel imunitar, la
actiunea proteinelor straine. Durerile cronice de spate si git pot raspunde foarte
bine la acest tip de tratament.
2.1.3 Scleroza multipla poate fi tratata cu venin de albine
Utilizarea veninului albinelor in aceste cazuri este insuficient cunoscuta si
necesita inca studii viitoare. Specialistii americani in imunologie studiaza efectele
extrasului de venin de albine pe pacientii care sufera de scleroze multiple.
2.2. Proprietile terapeutice
Veninul de albine are nsuirea de a mobiliza forele de aprare ale
organismului uman. El stimuleaz funcia hipofizei i a glandei suprarenale.
Stimularea suprarenalei de a elibera acest hormon cu aciune antiinflamatoare,
antialergic, antitoxic, este un mijloc eficient n lupta contra reumatismului.
Stimularea prin venin intensific i activitatea secretoare a zonei centrale a
suprarenalei care conduce la elaborarea de adrenalin cu rol deosebit n stimularea
activitii inimii, bronhodilataii i unele efecte metabolice, intensificnd totodat
i elaborarea unor hormoni steroizi i sexoizi.
3. Contraindicaii la aplicarea veninului de albine
Veninul de albine are potenialul cel mai periculos dintre toate produsele
apicole. Veninul de albine nu poate fi folosit n cazul apariiei alergiei la veninul de
albine. n cazul apariiei lor lecuirea prin apipunctura sau cu ajutorul diferitor
medicamente trebuie ncetat.
Nu exist vaccin mpotriva veninului de albine. n afara utilizrii sale
intenionate i supravegheate medical, veninul de albine trebuie evitat.