Remedii naturiste / Terapii complementare

Ce poi trata cu venin de albine

tiai c veninul de albine poate deveni arma ta mpotriva unor boli grave, greu de nvins? Afl mai multe n cele ce urmeaz.

Veninul de albine este o substan organic foarte complex. n aparen, este un lichid clar i apos, dar pe lng ap (88%) conine glucoz, fructoz, proteine toxice, lipide, sruri minerale i acizi organici. Medicina modern a pus la punct metode diferite de folosire a veninului de albine: de la injectarea lui, dup ce a fost purificat, pn la aplicarea lui sub form de unguente. Iat i cteva dintre afeciunile tratate cu succes de acest leac! Reumatismul Cu ajutorul veninului sunt stopate multe din neplcerile cauzate de artrit, sciatic, spondiloz. Administrarea se face strict sub control medical prin injecii sau prin unguente. Odat cu veninul sunt eliberate n organism aproape 18 substane active printre care se numr i melitina, un antiinflamator de 100 de ori mai puternic dect hidrocortizonul. Fa de alte medicamente de sintez, el stimuleaz organismul s produc singur cortizolul, un hormon cu efect antireumatic. Migrenele Durerile de cap, dar i afeciunile neurologice precum nevralgiile i nevritele pot fi tratate cu ajutorul veninului de albine. Durerile trec ca prin minune n urma unui tratament pe baza acestui medicament natural, iar explicaia const tot n efectul lui antiinflamator. La baza aciunii sale st adolapinul, care se comport ca un analgezic. Arterita i hipertensiunea

Iat nc dou dintre bolile cardiovasculare pe care le poate ine sub control veninul de albine. Pentru c are efect anticoagulant, hipotensiv i dilatator al vaselor de snge, poate trata varicele i tromboza, ameliornd circulaia periferic. n plus, veninul de albine este i un bun stimulator cardiac i apr inima mpotriva aritmiilor.

Afeciunile dermatologice Rnile care se vindec mai greu, eczemele, micozele, negii, dermatita seboreic, psoriazisul, toate sunt boli pentru care veninul de albine face minuni. n ceea ce privete rnile, veninul le nchide rapid i fr s lase urme. De altfel, leacul albinelor are i efect de ntinerire a pielii pentru c mbuntete circulaia sngelui de la nivelul dermului.

Atenie! Veninul de albine e contraindicat celor care au: - hipersensibilitate alergic - diabet - nefrit - tuberculoz - hepatit

Veninul de albine este antiinflamator i analgezic

Produsele stupului, mierea, lptiorul de matc, ceara, propolisul, sunt recunoscute pentru beneficiile lor terapeutice. Mai puin cunoscute sunt calitile veninului de albine, un medicament complex.
Specialitii afirm c veninul de albine stimuleaz sistemul imunitar i sistemul endocrin i detoxific organismul prin creterea circulaiei n zona de aplicare. Teste de laborator au artat c veninul de albine conine 18 substane active, printre care i melitina, un antiinflamator de 100 de ori mai puternic dect hidrocortizonul, care stimuleaz reacia antiinflamatoare a organismului. Cum se ntrebuineaz? Veninul se poate injecta n puncte de acupunctur. Terapia const n 10-15 injecii cu venin pe punctele de acupunctur. nainte de a recurge la o astfel de metod de tratament, este cazul s faci un test pentru a vedea dac eti alergic sau nu la veninul de albin. Sub aceast

form, veninul de albine este indicat pentru combaterea bursitei (inflamaia dureroas a bursei, sac nchis plin cu lichid ce se gsete n zonele articulare supuse friciunii), tendinitei, sclerozei multiple, reumatismului, sciaticii i spondilozei.
nepturi aproape de ncheieturi Tot pentru combaterea acestor afeciuni, veninul de albin poate fi injectat direct de albine. n acest caz, specialitii aaz n acelai timp mai multe albine pe pielea pacientului cu ajutorul unei pensete. Albinele sunt poziionate foarte aproape de ncheieturi, de muchi sau de orice zon care necesit tratament. Este bine de tiut c, indiferent dac alegi un tratament pe baz de venin de albine prin injectare sau prin neptur, la nivel local pot aprea inflamare, ntrire a zonei, durere sau furnicturi. Veninul de albine este contraindicat celor care prezint hipersensibilitate alergic, diabet, nefrit, tuberculoz sau hepatit. Veninul de albine intr i n compoziia unor unguente ce sunt indicate n caz de reumatism acut i cronic, de lumbago, de sciatic, dar i de dureri reumatismale, musculare i articulare. Unguentele se aplic la nivelul zonelor dureroase sau n apropierea lor. Distruge celulele canceroase

Un studiu aprut n publicaia Journal of Clinical Investigation" i efectuat de Serviciul de Sntate Britanic arat c, prin injectarea unor miniparticule care conineau melitin animalelor de laborator, tumorile canceroase mamare i de la nivelul pielii s-au redus cu 25 la sut. Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie competen n apifitoterapie reflexoterapeut Veninul de albine este un medicament natural excelent, avnd proprieti antibiotice, care combat stafilococul auriu, bacteriile E. coli i Salmonella. Are efect antiinflamator de aproximativ 100 de ori mai puternic dect hidrocortizonul. La nivelul aparatului cardiovascular, regleaz ritmul cardiac, determin vasodilataie la nivel cerebral i coronarian, scade tensiunea, are efect anticoagulant, reduce vscozitatea sanguin. n plus, veninul de albine reduce durerea i inflamaia, stimuleaz eliberarea de histamine i de cortizol, are efect citostatic i protejeaz organismul mpotriva razelor X. Veninul se administreaz fie prin intermediul nepturii directe a albinei, fie prin folosirea unei soluii de venin de albine, administrat prin injecii. Se poate aplica local i sub form de unguente i de alifii. Avantaj Veninul de albine combate migrenele datorit adolapinului, care are efect analgezic.

Apireven-unguent cu venin de albine

Apireven-unguent cu venin de albine Producator: COMPLEX APICOL

descriere Apireven-unguent cu venin de albine

Compozitie: Venin de albine, nicotinat de metil, camfor, extract capsici, extract pro oleum hyosciami intr-o baza de unguent usor penetrabila. Actiune terapeutica: Veninul de albine este utilizat cu bune rezultate in tratamentul reumatismului acut si cronic, a durerilor reumatismale, musculare si articulare. Alaturi de celelalte componente cu actiune revulsiva, veninul de albine produce o crestere a temperaturii cutanate, intensifica irigatia sanguina pana in profunzimea muschiului corectand lipsa de oxigen din zona dureroasa si avand in acelasi timp si o importanta actiune antiinflamatoare. Produsele algogene ale metabolismului sunt eliminate si ca urmare, durerile dispar rapid. Indicatii: Dureri reumatismale, articulare si musculare, Lumbago, sciatica, degeraturi,etc. Se poate folosi si pentru masajul sportivilor. Mod de administrare: Unguentul APIREVEN se aplica pe zonele dureroase, articulatiile bolnave sau in apropierea acestora. In functie de suprafata care trebuie tratata, se aplica 1-3 cm de unguent, care se intinde si se lasa in repaus 2-5 minute. Dupa aceea zona se frectioneaza bine si se acopera zona afectata pentru a pastra caldura. Frictionarea se repeta seara, cu aceiasi cantitate de unguent. In ziua urmatoare se dubleaza cantitatea de unguent si se repeta frictionarea de 1-2 ori pe zi. Dupa fiecare tratament se recomanda spalarea

mainilor cu apa si sapun pentru a se evita aparitia iritatiilor la nivelul ochilor si al mucoaselor. Dupa 4 zile de tratament se recomanda o pauza de o zi. Prezentare: Tuburi continand 40g de unguent.

Tratamente cu venin de albine

Unguente pe baza de venin de albine
Aceste tipuri de unguente sunt extraordinare pentru sportivi, pentru persoanele care practica activitati ce solicita muschi, articulatiile, ligamentele dar si pentru diverse dureri, rani si dureri artritice. Unguentele pe baza de venin sunt de 100 de ori mai eficiente decat cortizonul. Veninul de albine contine trei peptide majore, care ajuta corpul sa produca cortizon un steroid natural si anti-inflamator. Veninul de albine are capacitatea de a trata cu succes nevralgiile, migrenele, reumatismul, artrita, lombago, scleroza multipla, etc.

Veninul de albine si diverse dureri articulare

Pacienti suferinzi de flebita si tromboflebita au observat o crestere a temperaturii corpului si o modificare a circulatie sangvine ca urmare a administrarii de venin de albine.

Veninul de albine si poliartrita reumatica

Veninul de albine esre foarte eficiente in tratarea poliartritei reumatice. Rezultatele sunt excelente mai ales in combinatie cu administrarea de vitamine pe cale orala. Pacientii care sufera de aceasta afectiune trebuie sa isi aplice veninul de albine timp de 4-5 zile, apoi sa face o puza de 2-3 zile; tratamentul se reia dupa perioada de pauza.

Solutie pe baza de venin de albine

Una dintre cele mai simple metode de preparare a solutiei pe baza de venin de albine consta in dizolvarea veninului in solutie salina izotonica calda care in prealabil a fost sterilizata si trecuta printr-un filtru. Dezavantajul acestei metode este acela ca solutia salina calda poate distruge o parte din componentele active ale veninului. Din aceasta cauza, capacitatea sa de vindecare nu poate fi comparata cu cea a veninului provenit direct din acul albinei. O alta metoda este aceea de preparare a solutiei la rece sau prin utilizarea de venin uscat si inghetat.

Tratament pentru ten pe baza de venin

La ora actuala veninul de albine este utilizat din ce in ce mai mult pentru indepartarea ridurilor si intinerirea tenului. Aplicarea de venin de albine pe intreaga suprafata a tenului, determina hidradarea si calmarea iritatiilor.

Veninul de albine si activitatea cerebrala

Conform cercetarilor realizate in ultima perioada, veninul de albine are capacitatea de a imbunatatii activitatea cerebrala. Conform Journal of Biological Chemistry o toxina peptidica extrasa din veninul de albine, numita apamin, este o neurotoxina care blocheaza anumite canale ale sistemului nervos central. Apamin poate cauza o hiperexcitabilitate a creierului ce duce la convulsii si paralizie respiratorie dar poate imbunatati capacitatea de invatare si memorare. Acest lucru ii ajuta pe cercetatori sa inteleaga mai bine modul in care apamina actioneaza asupra activitatii cerebrale. Astfel ei vor putea sa produca medicamente cu efecte similare apaminei.

Veninul de albine si glucozamina

Aceasta reprezinta o combinatie excelenta pentru tratarea articulatiilor dureroase. Veninul de albine contine 18 substante naturale ce nu se pot reproduse in laborator. Una dintre aceste substante este Melitina, care s-a dovedit ca are capacitatea de a stimula glanda hipofiza atat la oameni cat si la animale, eliberand un hormon care determina glandele suprarenale sa produca cortizon, unul din principalii agenti anti-inflamatori ai corpului uman. Melitina este de 100 de ori mai puternica decat hidrocortizonul. Glucozamina este o substanta naturala ce provine din carapacea scoicilor si a crabilor, fiind importanta pentru intarirea cartilajelor incheieturilor si a tesuturilor conexe. Glucozamina se gaseste si in corpul uman si ajuta la formarea tendoanelor, ligamentelor, a tesuturilor conexe si a cartilajului incheieturilor. Combinatia de venin si glucozamina ajuta la tratarea articulatiilor dureroase.

VENINUL DE ALBINA, UN ADEVARAT MEDICAMENT PENTRU REUMATISM Cea mai eficienta cura se face numai in cadrul unei stupine deoarece veninul activ isi pierde rapid proprietatile in contact cu aerul sau apa. Veninul de albina este un lichid special secretat de niste glande speciale ale albinei, aflate in partea inferioara a insectei. Veninul secretat este depozitat intr-o vezica de venin care este apoi eliminat in momentul intepaturii prin ac. Tratamentele cu venin de albina sint cunoscute din vremuri foarte indepartate, poate mai vechi si mai faimoase decit cele pe baza de miere. Multe documente vechi atesta utilizarea albinelor pentru intepaturi in tratarea unor boli. Pina acum rezultatele tratamentelor cu acest lichid in vindecarea unor boli reumatismale, si nu numai, au fost remarcabile. Fiind un lichid organic extrem de complex veninul a fost printre putinele substante studiate atit de bine. La analiza lui s-a descoperit ca acesta contine proteine toxice, lipide, acizi organici, uleiuri minerale, apa si saruri minerale. In contact cu aerul se solidica in aproximativ 20 de minute de aceea trebuie utilizat direct in stupina. Veninul de albine produce distrugerea globulelor rosii si iesirea singelui prin vase producind si blocarea nervilor. Astazi veninul de albina este folosit in tratarea astmului bronsic, migrenelor, reumatismului etc. De asemenea s-au obtinut rezultate foarte bune in tratarea bolilor neurologice de tipul nevralgiilor. Veninul de albina nu are antidot chiar daca este foarte toxic neproducind fenomene de aparare ale corpului atunci cind intra in contact cu aceasta substanta. Desi este excelent in rezolvarea unor afectiuni poate fi extrem de periculos pentru cei alergici. De asemenea veninul de albina este contraindicat in tuberculoza, maladiile infectioase acute, anumite boli psihice, nefrite, boli venerice, diabet, stari de epuizare ale organismului. Cea mai eficienta cura se face numai in cadrul unei stupine deoarece veninul activ isi pierde rapid proprietatile in contact cu aerul sau apa. Insa trebuie stiut ca toate tratamentele de acest fel trebuie facute sub directa indrumarea unui specialist in domeniu.

Tratamente cu miere, propolis si venin

Apiterapia sau terapia cu ajutorul produselor apicole se bazeaza pe folosirea in scopuri terapeutice a produselor obtinute de pe urma albinelor. (Termenul provine din latina apis, care inseamna albina.) Produsele apicole - mierea, polenul, mierea bruta, laptisorul de matca, ceara, propolisul si veninul de albine - au fost intotdeauna considerate ca avind efecte curative. Aceste produse sint cunoscute a fi eficiente pentru o gama larga de afectiuni, de la artrita si dureri cronice, pina la scleroza in placi si cancer, desi sint inca destul de putine studii stiintifice care le-au demonstrat efectele benefice.

Produsele apicole - leacuri naturale extrem de benefice pentru tratarea a numeroase disfunctii Cele mai populare produse apicole sint folosite in diferite feluri pentru a trata disfunctii si tulburari cit mai variate: Mierea Este bine cunoscut faptul ca mierea are un efect antimicrobian datorita: continutului sau bogat in zahar si redus de apa, (multe microorganisme necesita apa pentru a se dezvolta); sare; prezentei peroxidului de hidrogen, un factor antibacterian major. Eficacitatea mierii depinde de anumiti factori:

 Tipul de bacterii: anumite tipuri de bacterii supravietuiesc fara apa, asa ca efectul continutului bogat in zahar si sarac in apa depinde de speciile de bacterii. Aciditate: efectul aciditatii care inhiba majoritatea microorganismelor se aplica numai mierii nediluate. O data ce este diluata de fluidele corpului, pH-ul sau va creste si poate sa nu mai fie la fel de eficace. Peroxidul de hidrogen: enzimele care produc peroxid de hidrogen sint prezente numai la maturarea mierii si vor deveni active numai in mierea diluata de fluidele corpului. In afara de efectele sale benefice energetice si nutritive, mierea are numeroase alte calitati terapeutice pentru tratarea diferitelor afectiuni cum ar fi: astenie de toate gradele (stare manifestata prin oboseala intensa si slabiciune, lipsa de putere fizica si psihica); anorexie (lipsa apetitului); tulburari de asimilare si probleme digestive; pierderi in greutate si stari de subnutritie de toate tipurile (mai ales in cazul copiilor); stari provenind din diferite deficiente (deficiente de crestere sau subponderabilitate). Substantele antibacteriene pe care le contine o fac sa fie indicata pentru anumite afectiuni otorinolaringologice (laringite, tuse) si boli intestinale sau de rinichi. Mierea bruta Mierea bruta este o sursa rapida de energie (intocmai ca zaharul) si un depozit natural de complexul de vitamine B si alte minerale. Are proprietati antibacteriale si antibiotice si ajuta la alinarea durerilor de git. Cei care o folosesc sint de parere ca mierea bruta care nu a fost filtrata, supusa la caldura, sau procesata in vreun fel este mult mai sanatoasa decit mierea procesata in vreun fel anume. In anumite cazuri, mierea bruta a fost folosita pentru a stopa dezvoltarea bacteriilor, in mod particular pe ranile deschise. Polenul Polenul este comercializat ca un supliment nutritiv ce ofera organismului o energie sporita. Acest produs contine vitamine, minerale si proteine, dar nu in cantitate mai mare decit alte produse alimentare obisnuite. El ajuta la reglarea functiilor intestinale si are un efect antianemic si de echilibrare asupra sistemului nervos. Este eficient in principal asupra sistemului digestiv, al celui nervos (actiune stimulanta si

antidepresiva) si a metabolismului in general (regulator de crestere, actiune de antiimbatrinire si in stari de subnutritie). Unii dintre adeptii sai sint de parere ca tratamentul pe baza de polen este un tratament benefic pentru numeroase alergii de sezon, deoarece ingerarea unor mici cantitati de polen duce la sporirea imunitatii fata de acesta. Totusi, numeroasele afirmatii conform carora polenul ii ajuta pe atleti in obtinerea unor performante mai bune sau ca incetineste procesul de imbatrinire nu sint inca sustinute de dovezi stiintifice puternice. Laptisorul de matca Laptisorul de matca este o substanta alba, laptoasa produsa in glandele salivare ale albinelor lucratoare. Ea constituie o sursa de hrana pentru regina si este un produs care ii prelungeste viata acesteia si ii mareste capacitatea de fertilitate. Laptisorul de matca este o substanta bogata in aminoacizi, oligoelemente si vitamine. Stimuleaza producerea de globule rosii (are actiune benefica asupra anemiei), are o actiune puternica antibiotica, actioneaza in domeniul neuropsihic (neurastenie, stari de anxietate, stari depresive minore), in domeniul dermatologic si asupra sistemelor cardiovascular si circulator (anemii, tensiune arteriala scazuta, arteroscleroza.) Exista de asemenea si alte numeroase efecte benefice ale laptisorului de matca pentru multe afectiuni medicale, cum ar fi: extenuare, infertilitate, astm, lipsa poftei de mincare etc. Este interesant cum totusi studiile efectuate pe animale si oameni au demonstrat ca laptisorul de matca contine ingrediente capabile sa diminueze nivelul de colesterol din singe. Bazat pe efectul sau asupra reginei albinelor, acest produs apare si ca ingredient folosit in produsele cosmetice destinate infrumusetarii femeilor, in special in componenta cremelor antirid. Propolisul Propolisul este o rasina naturala lipicioasa care se prelinge din mugurii anumitor copaci (albinele prefera plopul) sau iese la iveala din scoarta altor copaci (in principal conifere). Albinele lucratoare il string, ii adauga secretiile lor de saliva si il folosesc pentru a captusi interiorul stupului lor. Multe experimente au demonstrat proprietatile bactericide, antifungice, anestezice si tamaduitoare ale propolisului. S-a demonstrat ca propolisul contine compusi antibacterieni si este astfel folosit ca un supliment antibiotic pentru ca inhiba cresterea bacteriana. In dermatologie efectele curative ale preparatelor pe baza de propolis asupra ranilor si regenerarii tesuturilor sint cunoscute de foarte multa vreme (arsuri de gradul doi, eczeme, rani si vinatai).

Este de asemenea o sursa de flavonoizi, niste antioxidanti puternici care previn distrugerea celulelor, cauzata de radicalii liberi. Astfel, calitatile sale antioxidante si actiunea asupra radicalilor liberi responsabili pentru procesul de imbatrinire celulara sint exploatate in cosmetica. A fost demonstrata actiunea sa impotriva efectelor anumitor infectii virale (herpes) si este folosit impotriva cariilor dentare si paradontopatiilor (datorita proprietatilor antibacteriene si anestezice). Veninul de albine Veninul de albine este administrat cu ajutorul acului sau chiar prin intepatura propriu-zisa a albinei. Analiza chimica arata ca veninul contine un numar de substante antiinflamatorii si imunostimulatoare puternice, inclusiv fermentii de tipul adolapinului si melitinului. Pretins a fi de sute de ori mai puternic decit hidrocortizonul, melitinul stimuleaza productia de cortizol (hormon principal al corticosuprarenalei, secretat numai la nivelul straturilor interne), care are de asemenea si o actiune antiinflamatorie. Desi veninul de albine poate cauza reactii dureroase sau chiar alergii, este folosit cu succes ca medicament in tratarea bolilor care implica inflamatii, cum ar fi osteoartrita (afectiune inflamatorie a unui os si a articulatiei sale), impotriva durerilor reumatismale (reumatism muscular, lumbago, torticolis - reumatism localizat la muschii cefei, care face ca miscarile gitului sa devina prea anevoioase si dureroase), nevralgie reumatica (sciatica), artrita reumatica. Datorita proprietatilor sale antiinflamatorii, veninul de albine este folosit de asemenea in mod curent in tratarea bolilor precum artrita, bursita, tendinita. Este de asemenea folosit pentru a inlatura durerile cronice de spate si git. Unii terapeuti considera ca veninul de albine este extrem de benefic si in tratarea depresiilor, pentru cicatrizarea ranilor si diminuarea cicatricelor. In sprijinul acestei teorii vine faptul ca veninul de albine contine enzime puternice care pot patrunde prin tesutul cicatrizat. S-a constatat ca terapia pe baza de venin de albine duce la diminuarea spasmelor si a extenuarii pacientilor care sufera de scleroza in placi si conduce la cresterea gradului de stabilitate al pacientului. Terapia pe baza de venin de albine Terapia pe baza de venin de albine este cea mai complexa dintre toate tipurile de apiterapie. Trebuie sa faceti intotdeauna un test alergic inainte de a incepe un astfel de tratament si trebuie neaparat sa consultati un specialist avizat. Deoarece veninul de albine nu este inrudit cu cel al viespilor sau al altor specii, o alergie la acestea din urma nu elimina neaparat posibilitatea de a urma o terapie bazata pe venin de albine. Totusi, este indicata o testare si o stricta supraveghere in toate cazurile. (In cele din urma, veti invata cum sa urmati tratamentul acasa, fie indrumati de o alta persoana, fie de unul singur.) In ce consta tehnica propriu-zisa a folosirii terapiei pe baza de venin de albine

In cadrul terapiei pe baza de venin de albine, veninul este administrat prin injectare, fie cu acul sau prin intepatura albinei. Desi unii specialisti injecteaza veninul cu un ac hipodermic, exista si terapeuti care prefera sa plaseze in acelasi timp mai multe albine pe pielea pacientului cu ajutorul unei pensete si sa le permita sa il intepe. Albinele sint plasate foarte aproape de incheieturi, de muschi sau o alta parte a corpului care necesita tratament. In mod evident, intepatura de albina poate fi un pic dureroasa, dar acest lucru nu trebuie sa va nelinisteasca sau sa va sperie. De fapt, intepatura de albina este mult mai putin dureroasa decit cea de viespe. Gradul de disconfort se bazeaza de fapt pe gradul de sensibilitate la durere. Prima intepatura este intotdeauna mai dureroasa si greu de suportat, pentru ca persoana in cauza nu stie la ce sa se astepte. O data ce pacientul experimenteaza durerea respectiva, tratamentul devine mult mai usor de suportat. Indiferent daca efectuati un tratament pe baza de venin de albine prin injectare sau prin intepatura, puteti sa va asteptati sa simtiti un disconfort local - inflamare, intarire a zonei, durere sau furnicaturi. Insa terapeutul dvs. va plasa pe locul respectiv afectat un saculet cu gheata pentru a reduce aceste simptome cit de repede posibil. Durata tratamentului In cazul disfunctiilor mai simple, sint necesare doua sau trei sedinte cu doua pina la zece intepaturi pe sedinta. In cazul bolilor complexe, cum ar fi scleroza in placi, puteti avea nevoie de mai mult de trei sedinte pe saptamina (cu doua pina la trei intepaturi pe sedinta) timp de sase luni sau mai mult. Folosirea si a celorlalte tipuri de apiterapie Pentru a beneficia si de celelalte tipuri de apiterapie, nu este necesar sa consultati un terapeut. Polenul si laptisorul de matca sint disponibile in farmacii sub forma de capsule, pudre, creme si lotiuni pentru administrare orala sau uz extern. Mierea bruta si propolisul se gasesc in magazinele cu produse naturiste. Deoarece in cazul produselor apicole este intotdeauna posibil sa apara reactii alergice, trebuie sa actionati cu grija in cazul in care nu stiti sigur daca suferiti de o posibila alergie sau nu. Precautii Adeptii tipului de terapie pe baza de venin sint de parere ca majoritatea reactiilor alergice atribuite veninului de albine sint de fapt reactii adverse la veninul de viespe. Totusi, daca sinteti alergic la veninul de albine trebuie sa aveti foarte mare grija daca doriti sa va expuneti acestui tip de terapie si este necesar sa consultati un specialist avizat. Sucurile de fructe contin de cele mai multe ori polen de albine sau alte produse apicole, pe post de indulcitori. Daca sinteti alergici, aceste bauturi va pot cauza reactii extrem de periculoase pentru organism. Trebuie sa stiti ce ingrediente contine bautura dvs. inainte de a o consuma.

 Daca suferiti de boli de inima, hipertensiune, tuberculoza sau diabet evitati sa va expuneti unui astfel de tip de terapie. Copiii care au mai putin de un an nu trebuie sa consume nici un fel de tip de produse apicole, deoarece contin bacterii ce le pot fi daunatoare organismului lor inca fragil. Persoanele care intimpina probleme in ceea ce priveste sistemul imunitar trebuie sa fie precaute cind consuma miere bruta, pentru ca aceasta contine ciuperci cauzatoare de infectii. Nu s-a stabilit inca un anumit nivel de dozaj pentru produsele apicole, de aceea trebuie avuta grija in ce cantitati le consumam. Argumente pro si contra Oamenii de stiinta de azi pun in balanta argumentele pro si contra folosirii miraculoaselor produse apicole. Cercetarile stiintifice care au inceput cu citeva decenii in urma si experimentele recente din spitalele din Europa, Statele Unite si in special Orientul indepartat si China au scos la iveala efecte terapeutice incontestabile care deschid drumuri catre noile cercetari din domeniul medical si confera apiterapiei un loc important printre celelalte terapii alternative aparute in peisajul medicinii moderne.

Veninul de albine este un produs biologic propriu albinei si nu intra n categoria principiilor active transmise de plante asa cum sunt mierea, polenul sau propolisul. El este depozitat ntr-o vezicula speciala a albinelor si reprezinta un produs de secretie glandulara, care este eliminat pentru protectie n caz de pericol, fiind un act reflex de autoaparare.
Cantitatea de venin pe care o poate elimina la o ntepatura o albina cu glanda de venin normal dezvoltata este de circa 0,3 mg venin lichid, corespunznd la circa 0,1 mg substanta uscata. Cantitatea de venin este determinata de vrsta albinelor, de hrana si de sezon. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele n vrsta de 15-20 de zile, dupa care glandele secretoare degenereaza treptat. n general se afirma ca odata folosita rezerva de venin nu se mai reface. Totusi unele cercetari mentioneaza ca dupa eliminarea prin ntepare rezerva de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat sa nu fie deteriorata.

Proprietati fizice
Veninul de albine n stare naturala este un lichid dens, incolor, cu miros specific, ntepator, gust amarui acid, astringent, arzator. n contact cu aerul la temperatura ambientala, componentii volatili se evapora, restul cristalizeaza sub forma de cristale alb cenusii cu miros specific si gust astrigent. Proprietatile terapeutice se mentin o lunga perioada de timp n conditii de temperatura sub 0 grade.

Componentele majore si efectele fiziologice ale acestora:

Veninul de albine are o compozitie complexa att n substante organice ct si anorganice dizolvate ntr-un mediu usor volatil. Compozitia si efectele fiziologice ale veninului ca produs de secretie al albinei si cel utilizat n terapie nu sunt echivalente. Diferenta este data de componenta volatila. Pentru cuantificarea efectelor veninului de albine asupra unor tesuturi sau organe, se folosesc numeroase variante experimentale care presupun administrarea prin diferite modalitati a veninului pur integral, a veninului cristalizat si resuspendat n seruri. 1. Melitina: o polipeptida ce contine 26 de aminoacizi si reprezinta 40-60% din compozitia veninului. Este cel mai toxic component si este responsabil de efectele dureroase ale ntepaturii. Actiuni si efecte: - antibacteriana si antifungica; - antitumorala; - inhibitor la nivel de sistem nervos central, produce contractia musculaturii netede si striate; - produce eliberarea de histamina; - proprietati radio-protectoare; - creste permeabilitatea vasculara, produce hemoliza directa; - scade tensiunea arteriala; - puternice proprietati antiinflamatoare. 2. Fosfolipazele (A2 si B): reprezinta un grup de enzime foarte raspndita n lumea vie. Este alergenul major al veninului de albine. Actioneaza direct asupra membranelor biologice. Actiuni si efecte: - actiune radio-protectoare; - este mastocitolitica; - determina eliberarea de histamina; - scade presiunea arteriala; - are proprietati antigenice; - prezinta efecte antagoniste fata de alpha- toxina stafilococica si toxina tetanica; - actiune antitumorala. 3. Apamina: este cel mai mic polipeptid neurotoxic cunoscut ( contine 18 aminoacizi) si singurul capabil sa strabata bariera hematoencefalica.

Actiuni si efecte: - este antigena; - proprietati antiinflamatorii. 4. Hilauronidaza: este principalul factor responsabil pentru raspndirea celorlalte molecule ale veninului de albine n tesutul atacat. Actiuni si efecte: - creste permeabilitatea capilara; - prezinta proprietati legate de raspunsul imunitar; - este antigenic si anafilactogen. 5. MCDP: este un peptid cu efect degranulatoriu al mastocitelor. Actiuni si efecte: are efecte mult mai mari dect hidrocortizonul n suprimarea evolutiei artritei adjuvante induse (este de 100 de ori mai eficient dect hidrocortizonul. 6. Cardiopep: - creste forta de contractie (beta-adrenergica) a inimii; - creste ritmul cardiac; - efecte reduse asupra circulatiei coronariene; - proprietati antiaritmice. 7. Minimina: actioneaza asupra larvelor de insecte, ntrziind dezvoltarea acestora. 8. Adolapina: este un neuro transmitator cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. 9. Histamina: - mareste diametrul si permeabilitatea capilarelor; - actioneaza asupra musculaturii netede din vasele mari, provocnd dilatarea lor si implicit scaderea tensiunii arteriale; - declanseaza senzatia de mncarime a pielii n zona ntepaturii. 10. Dopamina: stimuleaza activitatile motorii.

Actiuni farmacologice
Doctorul Langer (chimist german) a descris n 1897 urmatoarele trei actiuni ale veninului de albine: hemolitica (produce distrugerea globulelor rosii); hemoragica (produce iesirea sngelui din vas); neurotoxica (produce blocarea nervilor).

Indicatii terapeutice
Tratamentul cu venin de albine este poate chiar mai vechi si mai faimos dect tratamentul cu miere. In bolile reumatismale (poliartritele infectioase si de alta origine, spondiloza, poliartrita deformanta, nevrite, radiculo-nevrite, nevralgii rebele, sciatica, ulcere trofice ale pielii, plagi atone), maladii chirurgicale ale vaselor periferice (flebite nesupurate, endarterite), infiltratii inflamatorii nepurulente, astm bronsic, boala hipertonica vasculara n stadiile I si II (hipertensiune arteriala), irite, iridociclite, tireotoxicozele in stadiile I si II (hipertiroidiile fara visceralizare, fara complicatii cardiace). Cele mai bune rezultate se obtin nsa in tratamentul bolilor neurologice (nevrite, nevralgii, miozite). Mai putem observa rezultatele interesante pentru tratamentul nevrozelor climacteriale (de menopauza), n boli infectioase la ochi (trahom, ulceratii corneene sau panus).

Contraindicatii
Profesor Dr. N. M. Artemov a stabilit n practica sa de peste 20 de ani urmatoarele contraindicatii ale apitoxinoterapiei: hipersensibilitatea alergica individuala la veninul de albine, tuberculoza, maladiile infectioase acute, hepatitele, nefritele, bolile venerice, anumite boli psihice, infectiile purulente acute, insuficientele cardiovasculare, starile de epuizare a organismului, diabetul zaharat si starea de

graviditate.

Terapia cu venin de albine - aplicaiile veninului de albine

n mod tradiional, veninul de albine este administrat prin: nepturi directe cu albine care sunt stimulate s nepe n zona afectat, puncte int sau puncte de acupunctura. In funcie de natura bolii, veninul de albine standardizat poate fi folo sit n creme, linimente, unguente sau sub form injectabil. Cel mai eficient este veninul provenit din neptura direct a albinelor de la sfritul primverii pn la nceputul sezonului de toamn, respectiv perioada n care albinele se hrnesc cu polen de bun calitate pentru a produce un venin puternic. In timpul iernii, veninul este mai puin eficient. soluie injectabil de venin de albine - metod care este considerat ca standard pentru administrarea veninului. Soluia de venin este preparat din venin de albine pur (Apis Venenum Purum] i este un preparat homeopatic. Acest preparat se administreaz intradermic, chiar ntre straturile subcutanate sau subcutanat, sub piele, pentru a imita efectul nepturii de albine. Fiecare injecie este echivalentul aproximativ al coninutului mediu al unui sac de venin (sau ceva mai puin dect acesta). Metoda electroforetic (iontoforez) i metoda ultrasonoforetic (fonoforez) se practic mai ales n Europa i China. Terapia cu venin de albine este practicat de asistenii de sntate i de apiterapeui. Exist protocoale de tratament ce pot fi urmate, n general, tratamentul ncepe cu determinarea strii pacientului, dac acesta este alergic sau nu, prin administrarea intradermic a unei cantiti mici de venin. Dac nu se produce nici o reacie alergic, tratamentul va fi continuat prin administrarea uneia sau a dou nepturi de albine sau inj ecii. Tratamentul se face la intervalde 2 zile (o zi, da; o zi, nu), respectiv de 3 ori pe sptmn, prin creterea treptat a numrului de nepturi sau injecii. Durata tratamentului depinde de tipul de afeciune i de gradul acesteia. Cum se face tratamentul: o albin este scoas dintr -un recipient sau din stup cu ajutorul unei pensete i este inut deasupra zonei vizate a corpului, pe care albina o neap. Numrul, locurile i frecvena nepturilor depind de pacient i de afeciunea de care acesta sufer. Spre exemplu: pentru o simpl tendinit, se pot aplica doar cteva nepturi - poate 2-3 la o edin, ntr-un numr total de 2-5 edine. O problem cronic, cum este cazul artritei, necesit 2-3 edine sptmnale, cu mai multe nepturi pentru fiecare edin, iar durata total a tratamentului poate varia ntre l i 3 luni.

Aplicarea de unguente i creme pe baz de venin de albine

La noi n ar au fost puse la punct, la nceputul anilor 1980, dou formule ale produsului APIREVEN (unguent i liniment), care au fost utilizate n tratamentul poliartritei Rezultatele aplicrii locale au condus la reducerea durerilor musculare, durerilor sciatice, neuromialgiilor i durerilor nervilor intercostali i bronici. Cazuri de flebite i tromboflebite tratate cu venin de albine n aplicaii locale au nregistrat o cretere a temperaturii pielii, cu o modificare a circulaiei sanguine. Rezultate foarte bune se pot obine n toate cazurile de afectarea nervului sciatic i n cele cu dureri de origine nervoas sau muscular. In afeciunile cronice de inflamare a nervilor, veninul de albine ofer rezultate foarte bune, care se manifest prin ncetarea durerilor i printr-o recuperare parial a micrii.Combinarea terapiei cu venin de albine cu o

terapie oral vitaminic conduce la obinerea unor efecte analgezice la pacienii dependeni de cort izon ce sufer de poliartrit reumatoid. Veninul de albine, sub form de unguent, se aplic timp de 4 -5 zile, dup care se face o pauz de 2-3 zile. Apoi, tratamentul este reluat. Veninul de albine este un exemplu clasic al principiului homeopatic care spune c o substan care produce simptomele unei boli este un medicament (leac) pentru respectiva boal. Bolile reumatice au ca rezultat edemul, durerea si inflamaia. O neptur de albin produce aceleai simptome. Veninul de albine stimuleaz sistemul imunitar pe axul hipotalamus -hipofiz-glande suprarenale. Efectul terapeutic este stimulant i nu de supresie, total contrar efectelor multor altor medicamente.

Tratamente directe cu venin de albine

api-acupunctura este un procedeu, n cazul terapiei cu venin de albine, n care nepturile se n punctele specifice de acupunctur, n funcie de afeciune. iontoforeza (electroforeza), definit foarte simplu, const ntr-un proces de transportare a unor molecule ionice n esuturi folosind o polaritate adecvat a electrozilor. Administrarea unui medicament prin iontoforez a devenit o metod terapeutic acceptat, care ctig din ce n ce mai mult popularitate, mai ales pentru tratamentul durerilor. Aceast tehnic ofer un mijloc de administrare sistemic non-invaziv a unor cantiti mici de medicament prin derm, tehnic ce este deosebit de util pentru pacienii ce au nevoie de o medicatie pe termen lung, cum este cazul persoanelor cu dureri cronice, diabeticilor, hipertensivilor, reumaticilor etc. Prin aceast tehnic se elimin necesitatea utilizrii acelor (cu durerea i anxietatea asociate acestora) i se reduc la minim traumele i riscul infeciilor asociate. Acest mod de administrare medicamentoas este simplu, eficient, uor de aplicat, sigur i poate fi adaptat necesitilor individuale ale pacienilor. aplic Din punct de vedere al aplicaiilor biomedicale, iontoforez se aplic n dermatologie, oftalmologie, stri alergice i chiar n cazuri neurologice i cardiologice. Marele su avantaj const n transportul medicamentelor de natur peptidic sau proteic, foarte greu transportabile intradermic din cauza dimensiunilor mari ale moleculelor, precum i din cauza hidrofilicitii acestora. Este cazul veninului de albine, a crui compoziie este predominant peptidic i enzimatic. n tratamentul sclerodermiei, de exemplu, se aplic metoda iontoforezei pentru administrarea hialuronidazei.

Afeciuni i metode terapeutice cu venin de albine

Veninul de albine, componentele majore si efectele fiziologice ale acestora

Afeciunea neptur direct sau apipunctur Injecie Electro Crem, unguent, (iontoforez) i liniment ultrasono (fonoforez)

Artrit Alergie la venin Degerturi Eczeme Escare Fibromialgie Gut Afeciuni imune Afeciuni inflamatorii Inflamaii articulare Lumbago, nevralgii Crampe menstruale Scleroz multipl Dureri musculare i articulare Tulburri vasculare periferice Nevralgie post herpetic Sindrom premenstrual Psoriazis Reumatism Boala Raymond Sciatic Probleme sportive Cot de tenisman

x x

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x