Pastura

Origine si tipuri
Pastura este polenul prelucrat de albine in interiorul stupului. Pasture
are o compozitie diferita de a polenului de albine sau/si de a polenului
florar.
Granulele de polen recoltate de catre albinele lucratoare este depus in
celulele fagurilor, fiind usor acoperite cu laptisor de matca si cu secretia
glandular a albinelor ce adera la masa polenului depozitat. Acest polen
depozitat se numeste pastura. Deoarece in aceasta depozitare sunt
amestecate tipuri diferite de polen, celulele sunt stratificate. Polenul
depozitat nu mai este viabil dupa 1-8 zile. In functie de specia plante.
Probabil ca substantele secretate de catre albine pentru umezirea
polenului in timpul depozitarii in faguri sunt responsabile de pierderea
rapida a capacitatii germinative. Glandele mandubulare ale albinelor
produc de asemenea un factor ce inhiba germinarea. Polenul depozitat
sufera o serie de transformari biochimice ce sunt responsabile de
cresterea stabilitatii acestui produs sau de cresterea digestibilitatii si a
valorii nutritive pentru albine.
De ce albinele prelucreaza polenul recoltat:

Granulele de polen sunt hrana vegetala vie. Din moment ce in

interiorul fiecarui stup este o umezeala mare , veti intelege ca
fiecare dintre milioanele de celule de polen (micro-granule) poate
theoretic sa germineze, astfel distrugand structura fagurilor.
Fiecare granula de polen este asemanatoare cu o nuca, cu un invelis
exterior foarte tare; sa manance intreaga nuca nu este foarte placut
nici chiar pentru albine
Prelucrarea speciala din stup are drept obiective principale:
a. Inhibarea germinarii
b. Sa faca mult mai usor disponibili nutrient din aceste micro-nuci;
aceasta hrana procesata trebuie sa fie foarte usor de digerta de
catre toti membrii coloniei, inclusive de catre copii lor, larvele

O alta informative foarte importanta se afla in urmatoarea propozitie:

-

deoarece in aceasta depozitare sunt amestecate tipuri diferite de

polen, celulele sunt stratificate.

Fiecare granula de polen are o compozitie biochimica diferita, chiar in

interiorul aceluiasi tip de polen, in functie de conditiile solului pe care
1

planta a crescut. Cu alte cuvinte, prin amestecarea granulelor de polen,

albinele produc o hrana complete ce are in mod obisnuit toate elementele
nutritive necesare pentru toti membrii coloniei.
Oamenii de stiinta au descoperit ca unele sortimente de polen au
cantitati mai mari de substante nutritive decat altele; astfel albinele se vor
simti mai bine (vor trai mai mult) cu anumite diete de polen decat altele.
Exista o clasificare1 a duratei de viata a albinelor legata de administrarea
artificial a polenului (de catre cercetatori):
-

Prima clasa de polen: salcia, pomii fructiferi, rapita, mustar, iarba

neagra (supravietuire 40-45 de zile).
A doua clasa de polen: alun, artar (supravetuire 28-32 zile).
A treia clasa de polen: papadia (supravietuire 20-24 zile).
A patra clasa de polen: iarba, porumb, pin (supravietuire 18-20
zile).

Albinele stiu foarte bine ca diferite tipuri de polen au compozitie

diferita si afectele legate de dieta. Din acest motive le amesteca diferitele
granule de polen avand culori diferite, in polenul din interiorul celulelor
(pastura).
Un alt sfat important pe care albinele ni-l dau () este de a manca in
principal granule de polen avand culori diferite si nu numai polen monocolor, daca vrem sa ne mentinem sanatatea. Mai tarziu vom vedea ca
exista o exceptie de la aceasta regula putem da cuiva o asemenea dieta
cu polen medical mono-color, daca acea persoana are o anumita boala
ce poate fi ameliorate de catre un anumit tip de polen, din moment ce
contine o cantitate mai mare de substante active folositoare.
Tipuri de pastura
Exista doua tipuri principale de pasture:
- De albine (tipul natural)
- De om (tipul artificial)
Dupa ce au descoperit ca pasture este un aliment excelent, oamenii au
incercat si nu au reusit sa imite bio-tehnologia albinelor, pentru a obtine
mai usor un produs similar.
Pasture este greu de extras din faguri si in plus, este aproape o crima sa
iei mancarea copiilor.

Berndt Dany, polen-sammeln heute, Ehrenwirth Verlag, Munich 1983.

Noi colectam polenul de albine obisnuit (in colectoare speciale), apoi il

procesam in conditii similar cu cele pe care le au albinele in interiorul
stupului (o temperature relative ridicata 35-37C, umiditate ridicata,
intuneric).

Compozitia pasture
Pastura, avand ca origine principal de albine, are bineinteles o
compozitie similara cu acesta.
Totusi, exista cateva diferente cauzate de:
-

O miere suplimentara pusa de catre albine deasupra fiecarei celule

cu polen (pastura).

Prezenta temperaturii si umiditatii ridicate in interiorul stupului ce

favorizeaza multiplicarea diferitelor bacteria si a drojdiei in interiorul
ficarei celule de pasture. Aceste microorganisme2 vor dezintegra
granulele de polen, permitand astfel nutrientilor sa fie mai usor
digerati de catre larve sau adulti.

in fiecare celula albinele amesteca diferite tipuri de polen, de obicei

de la flori diferite.

Pasture contine mai multa vitamina K si acid folic decat polenul de

albine.

Datorita acestei micro-dezintegrari ce are loc inauntrul fiecarei celule de

pasture, pasture este mai buna din punct de vedere al digestibilitatii decat
polenul de albine.
Daca aceasta dezintegrare nu apare, granulele de polen vor fi aproape
complet nefolositoare pentru larve, care nu pot desface cu usurinta aceste
micro-nuci de cocos.

Aceste bacteria si drojdii sunt unele prietenoase cu albinele. Altele sunt uzual distruse in
mod direct de catre polenul insusi, de catre mierea sau nectarul adaugat sau de urmele
de propolis de pe peretii celulelor fagurilor.

Indicatiile pasturei
Deoarece pasture este obtinuta din polen are, bineinteles, aproape
aceleasi indicatii.
Totusi, deoarece pasture este un polen pre-digerat, utilizat pentru
hranirea intregii colonii de albine, dar mai ales a copiilor lor (larvelor),
putem accepta ca acest extraordinar produs apicol complex poate fi
administrat copiilor nostril.
O alta indicatie principal a pasture este in cazul acelor persoane ce
sufera de una sau de mai multe boli grave din zona tubului digestive
(ulcere, tumori, ciroza etc) si ca rezultat nu pot digera corespunzator
polenul.
Pasture are un gust mai acru datorita fermentatiei specific care are loc
in fagurii cu polen; este mai buna decat polenul in toate bolile legate de
ficat si de functionarea lui.
In Medicina Traditionala Chineza, dupa cum vom vedea in Nivelul 3 sau
mai bine in Nivelul 4 (apiterapia pentru experti), gustul acru stimuleaza
energia (Qi) a elementului Lemn, care ajuta functionarea urmatoarelor
elemente fizice si psihice:

Ficat
Vezicula biliara
Muschi (netezi, striate, cardiac) si tendoane
Ochi
Imaginatia, creativitatea
Energii de regenerare

Deci, ca o concluzie generala, se observa ca pasture are indicatii mai

bune decat polenul. Totusi, pentru a obtine in cantitati mari, utilizand
tehnologia albinelor, este necesara multa energie, timp si bani.

Pastura
Proprietati farmacologice, efecte, actiuni
Pasture, avand ca si component majora polenul, are, desigur, proprietati
asemanatoare acestuia.
Totusi, deoarece pasture contine si mici cantitati de miere si mai ales
pentru ca marea majoritate a granulelor de polen sunt deschise,
digestibilitatea pasture este mai mare decat polenul.
Din aceasta cauza, din punct de vedere nutritive, pasture este mai buna
decat polenul.
Cum polenul este considerat un nutrient major, putem conclude ca in
cele mai multe cazuri pasture este superioara polenului.
Pasture continand mai multa vitamina K decat polenul, are un efect mai
bun antihemoragic.

Pastura
Contraindicatii si limite
5

Cu totii stim ca pasture este sora polenului, sau mai bines pus,
copilul polenului.
Ca rezultat, contraindicatiile si limitele sunt aproape identice.
Totusi, datorita transformarilor suferite in stup (sub actiunea bacteriilor
specializate), pasture are unele contraindicatii si limite diferite de ale
polenului.
Pastura este mai neteda decat asprul polenul deoarece este
intotdeauna deschisa. Fiind deschisa, irita mai putin mucoasa tractului
digestiv in procesele de digestive si de absorbtie. Ca rezultat, tolerant
tractului digestive este crescuta.
Totusi, deoarece pastura poate contine mici cantitati de polen nedeschis,
poate prezenta, in unele cazuri, aceleasi problem ca si polenul, in special
cele legate de alergii.
Pentru a diminua problemele mentionate mai sus (alergii+intoleranta)
este intotdeauna o buna ide ca pasture sa fie amestecata cu miere (la
inceput sa zicem in raport de 1:10, apoi 1:8, 1:6, 1:4, 1:2, 1:1).
Apoi se amesteca ambele cu cantitati SUFICIENTE de lichide (ceaiuri de
plante, sucuri de fructe, apa, iaurt etc).
Diluarea pasture conduce la diluarea polenului, astfel posibilele reactii
adverse vor fi considerabil diminuante. Un alt truc este sa va sfatuiti
pacientii sa foloseasca separate extract moale de propolis sau tincture de
propolis sau apa de propolis extrasa direct care are foarte bune proprietati
antiinflamatorii si antialergice.
Astfel, putem enunta legile urmatoare:

Nu permiteti ca pastura, in cantitati normale, sa ajunga la nivelul

nasului pacientilor (prin ceai+miere+pasture in inhalatii, de
exemplu), daca pacientul are o alergie respiratorie la polen.
Nu permiteti ca pastura, in cantitati normale, sa ajunga la nivelul
stomacului pacientilor, daca pacientul are o alergie digestive la
polen.
Nu administrati cantitati mari de pastura celor suferinzi de diabet.
Nu administrati cantitati mari de pastura, cel putin initial,
persoanelor suferinde de afectiuni severe ale tractului digestive.
Tratati sau ameliorati aceste boli mai intai cu propolis, miere, laptisor
de matca+ ceaiuri de plante, apoi adaugati pasture in dieta lor.
Limite
6

Pastura nu poate vindeca un tesut, un organ sau tot corpul mult

prea slabit pentru a putea sa prelucreze prin mecanisme specific
(digestive si absorbtia energiei in general).

Pastura nu poate vindeca celulele sau tesuturile indepartate daca nu

poate ajunge in aceste zone; de exemplu: vitaminele, enzimele,
energia pasture nu pot ajunge la celulele cardiac blocate prin infarct
miocardic.

Toate contraindicatiile si limitele de mai sus sunt mai mult sau mai putin
relatice, si trebuie judecate in mod specific in relatie cu starea reala a
paientului, o stare care poate fi diferita de la o zi la alta.
Este recomandat sa aveti o relatie de buna intelegere cu alergologul
local.

Administrarea pasturei
Dupa cum stim deja, pastura este polenul deschis si transformat
biochimic. Polenul are acelas tip de relatie cu pasture ca laptele cu zerul
sau laptele cu iaurtul.
7

Deci vorbind in general, pastura este mai nutritive decat polenul si mai
usor de absorbit de catre celulele noastre.
Administrarea ei este foarte asemanatoare cu cea a polenului.
Singura diferenta este cea mai legata de dozaj. Pentru efecte similar,
pasture este administrate in doze mai mici decat polenul.
Metode de administrare:
Intern:
Pe gura, prin inghitirea pasturei neprelucrate sau amestecarea
ei cu miere sau cu alte alimente ca iaurtul, cereal, paine etc.
Sublingual (amintiti-va cazurile chirurgicale sau legale de
tumori).
Prin alimentative chirurgicala sau artificial, cand pastura,
polenul, mierea, laptisorul de matca, propolisul si alte alimente
usor de digerat pot fi administrate, scurt-circuitand gura, direct
in stomac sau in intestinal subtire.
Supozitoarele rectal, in cazul pacientilor cu adenoma de
prostate.
Supozitoare vaginale, in diferite actiuni genital la femei.
Extern:
In masti cosmetic, combinat cu miere si/sau laptisor de matca,
extracte florale etc.
In dermatologie, ca adjuvant nutritional pentru celulele pielii.
Reguli:
Testarea alergiei la inceput
Inceperea cu mici cantitati
Fara caldura
Fara lumina
Fara umiditate excesiva
Fara aer, daca este posibil (vacuum)
Sa fie refrigerat, dar numai in mici recipient (maximum 100g)
Inainte de a fi deschis, recipientul trebuie tinut la temperature
camerei pentru 30-60 de minute pentru a evita evaporarea vaporilor
de apa condensati
Pastrati pasture (bruta sau combinata) cat mai mult posibil sub
limba, inainte de a o inghiti.

Preparate cu pastura
Preparatele cu pasture sunt oarecum similar cu preparatele cu polen.
Dar cum putem sa obtinem pasture?
8

O metoda foarte simpla in principal, de a o colecta direct din stup, in

special de la coloniile puternice, primavera tarziu sau la inceputul verii.
Aceasta este de departe ce mai buna metoda, deoarece putem obtine
adevarata pastura, asa cum este ea facuta de catre albine.
O metoda, convenabila scopurilor comerciale, este de a incerca sa facem
chiar noi pastura, pornind de la polenul de albine.
Deci, trebuie sa imitam cat mai exact posibil procedura urmata de
albine, pentru a incerca sa le imitam produsul.
Iata principalele conditii tehnice:

Introduceti granulele de polen proaspat, de culori diferite, intr-un vas

inchis la culoare; presarati-l pentru a elimina aerul prezent intre
granulele de polen.
Asigurati o temperature de aproximativ 30-35C.
Adaugati un stat de miere deasupra polenului deja bine preset;
Asigurati (ideal) o umiditate ridicata a aerului (in jur de 90-95%),
asemanatoare cu cea din interiorul stupului.

Deja stim ca albinele adauga granule de polen si saliva nectarului

colectat de la flori. Saliva albinelor contine enzyme care reduc puterea
germinativa3 a polenului.
Adaugarea la nectar si, mai tarziu, in celulele fagurilor, a unui strat
subtire de miere (dupa eliminarea aerului din celule) are ca scopuri
principale:
Sa conserve mai bine polenul si mai tarziu pastura.
Sa atraga bacteriile speciale anaerobe (in prima faza).
Sa atraga bacteriile speciale aerobe (in a doua faza).
Sa inceapa procesul de fermentatie.
Sa creasca aciditatea in amestec.
Sa distruga peretii exterior ai polenului (exine).
Deci, noi oamenii, trebuie sa imita cat mai exact posibil procedurile
utilizate de albine in timpul procedului de fabricare a pasturei.
Totusi este dificil pentru noi sa obtinem pastura, asa cum o obtin
albinele.
Ca rezultat al acestei dificultati, cei mai multi oameni folosesc metode
diferite:
Introduceti polenul de albine proaspat (uscat usor initial pe o bucata
de hartie alba) intr-un vas de culoare inchisa: 1 parte.
Adaugati mierea fluida: 2-5parti.
3

Va puteti imagina ce se poate intampla cu fagurii din stup, daca sunt plini cu miliarde de
granule de polen ce germineaza?

Adaugati aproximativ acid lactic 2% amestecului de mai sus. Acidul

lactic poate fi obtinut natural dup ace laptele integral brut
fermenteaza (obisnuit dupa o zi de stat la temperatura camerei).
Laptele brut se separa in doua parti: o parte branzoasa, alba,
deasupra si o parte apoasa, la fund (aproximativ 15-20% din
cantitatea totala). Acest acid va creste viteza cu care se va desface
polenul, astfel pastura va fi gata de folosit mai rapid.
Rasturnati vasul la fiecare 4-6-8 ore.

Produsul final, pastura va avea caracteristici si proprietati

asemanatoare ca acelea ale produsului preparat de albine.
Este important sa nu folositi caldura, nici sa expuneti preparatul luminii,
sis a aveti rabdare pana cand intregul amestec devine omogen.
Acest preparat, pasture facuta de om, poate fi folosit singur sau in sute
de combinatii cu alte produse apicole (in special cu laptisorul de matca sau
cu apilarnil) si/sau cu remedii din plante.

10