Sunteți pe pagina 1din 13

APITERAPIE

Def: Terapie cu produse apicole, adica produse provenite din apicultura (productie apicola). Prin contopirea cuvintelor Api(col) si terapie. APICULTR s. f. (tiin care se ocup cu) creterea i ngrijirea raional a albinelor, n scopul folosirii produselor lor; albinrit, priscrit, stuprit. Din fr. apiculture. Se spune c Dumnezeu a lsat pe pmnt cte o plant pentru fiecare boal, iar albinele culeg substanele nutritive din fiecare floare, dnd natere produselor apicole. Mierea este singurul produs din lume ce nu a putut fi obinut n mod artificial n niciun laborator. Exista binenteles stiinte inrudite si derivate din apiterapie, cum sunt apicultura, apiprofilaxia si apifitoterapia. Apiprofilaxia Def: Profilaxia cu produse apicole, Prin cotopirea cuvintelor api(col) si profilaxie. Profilaxie: -Ansamblu de aciuni medico-sanitare care se iau n scopul prevenirii aparitiei bolilor. Astazi se pune din ce in ce mai multa baza pe profilaxie in special cu produse naturale (binenteles si apicole). Apifitoterapia Def:Are ca obiect de activitate prevenirea i tratarea bolilor cu ajutorul plantelor i produselor stupului Apifitoterapie tiina cunoaterii virtuilor vindectore ale plantelor (fitoterapia) i a produselor stupului (apiterapia) poate fi considerat una din cele mai vechi nvturi ale omenirii. Din cele mai ndeprtate timpuri omul a tiut s foloseasc n scop terapeutic plantele care l nconjurau arborii, arbutii,

ierburile. Mai trziu cnd albina ia devenit un prieten a nceput s foloseasc i produsele stubului pentru a-i trata anumite suferine. Proprietile curative ale plantelor erau stabilte empiric sau prin observaii ndelungate, aceste cunotine fiind transmise pe cale oral din generaie n generaie. Cu trecerea timpului, odat cu dezvoltarea tiinelor moderne valoarea terapeutic a plantelor a fost confirmat prin identificarea substanelor bioactive din plante care au o anume aciune asupra organismului uman. n prezent fitoterapia modern cunoate peste 3000 de plante medicinale dintre care activ sunt folosite aproxmativ 500. Sunt folosite toate parile plantei (rdcin, tulpin, scoar, frunze, flori, muguri, mldie, germeni etc). Toate i au rolul i locul lor n tratamentul anumitor suferine. Formele de administrare sunt i ele diferite ceaiurile, decocturile, tincturile, maceratele, planta uscat, planta verde, extractele, uleiurile volatile etc. n prezent exist domenii separate care se ocup de tratamentul cu anumite pri ale plantei cum ar fi : Gemoterapia tratamentul cu extracte obinute din prile tinere ale plantelor (muguri, mladie, scor, rdcin etc) Terapia cu germeni (plante ncolite) gru, ovz, orz, hric, soia, nut etc Aromoterapia tratamentul cu uleiuri volatile din plante. Bineneles c fitoterapia i are posibilitile i limitele sale i deatta trebuie menionat locul fitoterapiei n cadrul medicinei moderne: - Rol preventiv n stimularea unor funcii ale organismului ( prevenirea infeciilor respiratorii, creterea rezistenei la efort fizic, prevenirea agravrii bolilor cronice, vitaminizarea organismului, stimularea circulaiei periferice) - Tratamentul unor boli uoare far complicaii (infecii respiratorii, infecii a cilor urinare, parazitoze intestinale, - Tratament adjuvant n cazul unor boli cronice ( afeciuni ale aparatului respirator, afeciuni gastro-intestinale, hepato-biliare, afeciuni reumatismale) - Tratament preventiv n cazul unor boli tumorale.

APITERAPIA Tratamentul unor afeciuni cu ajutorul produselor apicole - apiterapia, se nscrie azi, n lumea civilizat, pe coordonatele activitilor medicale fundamentate tiinific, avnd o eficien recunoscut clinic. Din pcate, pentru Romnia, apiterapia a rmas o tiin empiric, pana recent complet exclus din mediul universitar medical sau farmaceutic. Apiterapia folosete, nc din zorii istoriei, produsele stupului (miere, polen, cear, propolis, lptior de matc, etc.), n tratarea unei game largi de afeciuni, care vizeaz ntregul corp. Beneficiile tratamentelor bazate pe materiile colectate i prelucrate de ctre albine, au trecut din medicina empiric n cea tiinific, care a confirmat valoarea de necontestat ale produselor stupului, n tmduirea a numeroase boli. Pe lng apiterapie, astzi se pune din ce n ce mai mult baz pe profilaxia (prevenirea) bolilor cu ajutorul produselor apicole, aceast tendin lund numele de apiprofilaxie. Istoric Produsele stupului au fost cunoscute i folosite de om din cele mai vechi timpuri. La nceput ele erau procurate din cuiburile de albine slbatice, iar mai trziu prin creterea albinelor, care a devenit o ocupaie larg rspndit. Pe lng calitile alimentare (vezi mierea ca aliment), omul a descoperit n miere, dar i n celelalte produse elaborate de ctre albine i virtui tmduitoare. Dovezile practicii apiterapiei se pierd n negura timpurilor. S-au gsit imagini pictate n peteri (Bicorp, Spania), din perioada epocii de piatr, care nfieaz extragerea de ctre om a mierii din scorburi. Din antichitate, se pstreaz papirusuri din Egipt, cu indicaii terapeutice ale mierii, ndeosebi asupra pielii rnite sau arse, dar i cu privire la tratamentul bolilor de stomac. De asemenea, papirusurile vechiului Egipt, relev faptul c ceara de albine se folosea curent n practica tmduirii. n vechea Indie, n Vede, apar texte cu privire la efectele spirituale i tmduitoare ale produselor apicole. n scrierile antice greceti, ct i n cele indiene, mierea este descris ca un produs care prelungete viaa. Tablele de argil mesopotanice, datate din anii 2700 Hr., menioneaz, de asemenea, mierea ca medicament. La celi, greci i iudei, mierea era asociat cu beatitudinea spiritual, fiind un element de legtur cu mierea cereasc, care curge n ruri, alturi de lapte, pe toate Pmnturile Fgduinei (Chevalier, Gheerbrant). Dovezile arheologice atest faptul c n jurul anului 1500 Hr., n Egipt, apiterapia era bine cunoscut, ea utiliznd n scopuri medicinale, pe lng

miere i alte produse apicole, ca propolisul sau ceara. Cele trei produse ale stupului, n Grecia lui Aristotel, erau de asemenea foarte preuite din punct de vedere terapeutic. Dioscoride (44-90 dHr), n opera sa n 5 volume De Materia Medica, citeaz n mod frecvent mierea, dar i alte preparate rezultate din activitatea albinelor. n opera sa, medicul i botanistul grec, recomand pentru diferite afeciuni, combinarea plantelor medicinale cu mierea. Dovezile arheologice atest fapul c Geto-daci apreciau mierea i alte produse ale stupului, ocupndu-se intens cu creterea albinelor. Se crede c turtele dulci din fin de mei i miere, reprezentau desertul favorit al dacilor. n evul mediu, produsele apicole erau considerate a fi leacuri de baz n tratamentul afeciunilor. Exist mii de scrieri pstrate din perioada medieval, care dau indicaii terapeutice pe baza produselor stupului, ncepnd cu lucrrile lui Avicena ( 980 -1037), filosof i medic iranian, care consider mierea a fi, un remediu eficace pentru afeciunile cardiace. n secolul al XIV-lea, sub titlul de "Medicina Profetului", n lumea arab, circulau o serie de texte care ludau efectele binefctoare ale mierii (Bojor O., Popescu O). Dimitrie Cantemir (2673-1723), domn al Moldovei i mare crturar, n lucrarea sa "Istoria ieroglific", consider mierea a fi; "o butur de doftorie" (Fnic Voinea Ene). n farmacie medieval i de la nceputul epocii moderne, ceara de albine era de nenlocuit, fiind o baz de prim importan pentru elaborarea unguentelor i cataplasmelor (Dumitru R, Dumitru E). ncepnd cu secolul al XX-lea, se bun bazele tiinifice ale apiterapiei. Astfel apar centre, instituii i clinici specializate n acest domeniu. La noi n ar, n 1965, apicultura organizat se reunete familiei internaionale "Apimondia" (Federaia Internaional a Asociaiilor de Apicultori). n cadrul acestei instituii, n Romnia, funciona un sector medical de apiterapie, care, din pcate, astzi nu mai exist. Apiterapia, odat cu trecerea timpului, nu a intrat nicio clip n vreun con de umbr, rmnnd, cu o mare continuitate, un aliat de ndejde pentru sntatea omului.

Produsele apicole folosite in apiterapie sunt: - Mierea deflori si mierea de mana

- Nectarul - Polenul si pastura - Ceara - Propolisul - Laptisorul de matca - Veninul de albine Mierea de flori i mierea de man Mierea de flori (mierea intrafloral) Mierea de albine, rezult din nectarul florilor, prin adugarea unor secreii glandulare. Astfel, siropul aromat colectat din glandele nectarifere ale florilor de ctre albine, sufer transformri sub aciunea enzimelor din gua i din intestinul acestor insecte, rezultnd mierea. Pentru a elabora 1 kg de miere, albinele trebuie s viziteze ntre 2 i 7 milioane de flori. Mierea de man (mierea extrafloral) Albinele prepar, pe lng mierea interfloral (miere de flori), i o miere extrafloral. Acesta din urm, albinele nu o colecteaz n mod direct, ele culegnd de fapt, nite mici picturi de nectar, care provin din secreia unor insecte mici din categoria afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor i lachnidelor. Aceste insecte mici se hrnesc cu sucurile plantelor, ajutndu-se de un stilet (prelungire ascuit a aparatului bucal), cu care strpung esuturile vegetale. Ele rein n corpul lor, numai substanele azotate eliminnd, nc nainte de digestie, zaharurile, de care nu au trebuin, sub forma unor picturi mici. Albinele colecteaz aceast man, aducnd-o n stup. Mierea de man provine de la unele specii de plante, mai ales de arbori ca: bradul, molidul, pinul, zada, ienuprul, ararul, stejarul, frasinul, mojdreanul, etc.. Unele specii arboricole, printre care se evideniaz salcmul, asigur att miere de flori ct i miere de man. Mierea de man provenit de la speciile rinoase mai este cunoscut sub denumirea generic de "miere de brad" sau

"miere de munte". Nectarul Nectarul este un produs de secretie al glandelor nectarifere a disferitelor plante.Contine numeroase zaharuri (zaharoza,glucoza,fructoza etc) si cantitati mici de acizi grasi , acizi aminati etc.Compozitia biochimica a nectarului variaza in functie de speciile de plante melifere, fiind influentata chiar la acceasi specie de conditiile de clima. Nectarul este recoltat de albine din corolla florala cu ajutorul aparatului bucal, special adaptat pentru supt si lins, acumulat in gusa si transportat in stup.

Polenul i pstura Polenul: Polenul la plante se prezint ca o pulbere fin cuprinznd gruncioare foarte mici, care nu pot fi vzute cu ochiul liber. Din punct de vedere fiziologic, polenul reprezint partea reproductoare masculin, care se formeaz pe anterele staminelor unei flori, semnnd - doar ca funcie reproductiv, cu spermatozoidul regnului animal. Polenul care se rspndete cu ajutorul vntului, aa cum este acela de plop sau de salcie, poart numele de polen anemofil. Tipul anemofil de polen este responsabil de apariia majoritii alergiilor, numite "febr" sau "guturai" de "fn". Polenul care se transmite prin vectori, de obicei prin insecte, poart numele de polen entomofil. Acest polen, doar n mod excepional este responsabil de apariia alergiilor, ba mai mult, el se comport ca desensibilizant al reaciilor alergice provocate de tipul anemofil. Albinele recolteaz exclusiv polen entomofil. Aceasta, se prezint sub forma unor "ghemotoace", ceea ce reprezint mari aglomerri de gruncioare (peste 300.000 la un singur transport). Dup recoltare, acest material valoros, este transportat la stup n couleele de la picioarele posterioare ale albinelor, aa cum se poate vedea n imaginea de mai jos.

Pstura Polenul proaspt (crud), n stup, prin activitatea albinelor prelucrtoare, este transformat n pstur. Transformarea are loc n urma unor procese care constau din: - Impregnarea cu acid lactic, substan care este sintetizat de ctre bacteriile lactice din gua albinelor prelucrtoare, avnd rolul de a mpiedica dezvoltarea microorganismelor duntoare; - adugarea unui principiu antibiotic din secreia faringian, n acelai scop; - btucirea polenului cu capul, pentru eliminarea aerului, n scopul prevenirii degradrilor aerobe (nsilozarea polenului). Pstura este mai valoroas dect polenul prin faptul c are n compoziie polenuri diferite, conine mai mult vitamina K, este bogat n enzime, etc. Pstura numit i "pinea albinelor" este un produs apicol mai greu de procurat. Recoltarea ei de ctre apicultori se poate face doar prin distrugerea fagurelui. Dup cum i spune i numele, acest produs are consistena pstoas. Valoarea nutriional, dar i cea dietetic i curativ a psturii, este asemntoare polenului, fiind, ns, cu mult mai ridicat.

Ceara de albine Un valoros produs apicol, ntrebuinat de om de milenii, este ceara de albine. Fa de miere i de polen, ceara de albine este un produs preponderent secretat de glandele insectelor (glande cerifere), astfel nct, compuii bio de origine vegetal gsindu-se n cantitate mic. Cu toate acestea, prezena pigmenilor vegetali determin culoarea cerii (ceara albinelor care viziteaz florile de salcm este alb, ceara albinelor aflate ntr-un lan de floarea soarelui este galben, ceara produs n stupurile aflate pe pajiti este roiatic, etc.). Dup o complex prelucrare n glandele insectelor (albinele posed 8 glande interne n care prelucreaz ceara), urmnd apoi excreia produsului final. Ceara, ca produs glandular al albinelor, este excretat n stare lichid, ntrindu-se la contactul cu aerul. Ceara de albine are o compoziie complex, coninnd, pe lng ceride i alte substane, ca: pigmeni, vitamina A, vitamina D, substane antibiotice, uleiuri

volatile, substane antioxidante . Prin prezena ceridelor, ceara de albine, ca i alte ceruri aa cum este de pild lanolina, este foarte stabil i nu rncezete. Graie acestei compoziii, pe lng celelate ntrebuinri (lumnri, cear de parchet, etc.), ceara de albine se utilizeaz n cosmetic i apiterapie.

Propolisul Propolisul, numit i clei de albine sau penicilin ruseasc, este un produs apicol extrem de preios. Const dintr-un amestec de substane rinoase, lipicioase, de culoare verde-brun sau cafenie, cu arom plcut de rin i balsamuri. Propolisul este prelucrat de albinele lucrtoare, dup colectarea unor produse biologice din cel puin 20 de specii de arbori care produc secreii rinoase i anume din mugurii unor copaci (plop, mesteacn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad), tulpini i ramuri tinere, peiolul frunzelor i scoar (salcie, prun). La aceast materie rinoas, albina adaug secreiile glandelor salivare care conin enzime, cear i ali compui biochimici. Att culoarea, ct i aroma i compoziia chimic a propolisului difer n funcie de speciile vegetale de pe care s-au colectat materiile prime. n Grecia, filosoful Aristotel considera c propolisul este o purificare a cerii i l recomanda ca remediu pentru contuzii i plgi supurnde. Este o substanta cleioasa, puternic aromata, de diferite culori, foarte complexa, sare se prezinta sub diferite forme fizice, chimice si biologice. Propolisul are diferite functii in diferite locuri in stup - el este facut de albine pentru a apara viata coloniei sub raport fizic, chimic si biologic. De altfel, cuvntul propolis deriv din limba greac i nseamn partea din afara cetii, legat de faptul c aceast substan are rol de pavz mpotriva agresorilor din afar, stupul fiind asemuit cu o adevrat cetate Propolisul, asa cum il intalnim in stupul albinelor, este un extraordinar complex de substante organice. In cercetarile oamenilor de stiinta, el este clasificat atat dupa utilizarile sale in stup, cat si dupa compozitia si folosirea in apiterapie. Laptisor de matca

Laptisorul de matca este o substanta gelatinoasa, albicioasa, pe care o secreta glandele faringiene ale albinelor doici pentru a hrani larvele de matca si pe matca insasi. Datorita acestei substante, matca poate depune 1.0001.500 de oua zilnic si, spre deosebire de albinele lucratoare, care traiesc doar cateva saptamani, supravietuieste chiar 3-5 ani. Din punct de vedere chimic, laptisorul de matca este o emulsie compusa din proteine, zaharuri, lipide si alte substante. Cercetarile asupra efectelor benefice ale laptisorului de matca inca mai continua si in zilele noastre. In cele ce urmeaza, dorim sa atragem atentia asupra unor rezultate mai putin cunoscute. Multa vreme, oamenii care nu erau familiarizati cu produsele albinelor credeau ca laptisorul de matca este faurit de matca stupului. Adevarul este pe dos: laptisorul este facut de albine pentru regina lor. Cele mai tinere zburatoare din stup, cele mai pure, numite si doici, il produc in glandele lor hipo-faringiene. Este ca si laptele de mama pentru sugar.

Veninul de albine Veninul de albine contine un amestec complex de enzime, proteine si aminoacizi. Este un lichid limpede si incolor, cu gust dulce si usor amarui. Este solubil in apa, insolubil in alcool, iar cand vine in contact cu aerul formeaza cristale gri-albe. Veninul de albine este un lichid produs de albine n glande speciale i depozitat n punga de venin lichid pe care l elimin cu acul cu vezic cu tot cnd sunt n pericol. Este posibil s existe diferene n privina calitii veninului n funcie de alimentaie, vrst, sezon, ras. Veninul de albine este folosit in terapie inca din antichitate si introdus in terapia moderna de medicul austriac F. Terc in 1888 pe baza unor recomandari curative pentru guta si reumatism, publicate in reviste pentru apicultori. Este sintetizat de albinele lucratoare, in mai mica masura de regine si folosit ca principal mijloc de aparare, datorita capacitatii de a produce durere si diverse efecte farmacologice si biochimice.

Rolul acestor produse pentru familia de albine

Mierea- pine, polenul- aliment secundar Mncarea albinelor este miere i polen. Mierea, care conine aproape numai zaharuri transformabile n energie este alimentul de baz, n timp ce polenul coninnd proteine, vitamine i minerale este precum restul felurilor de mncare. Lptiorul de matc este un fel special de mncare la care au acces numai matca i larvele candidate la titlul de matc.

Delicioasa miere matur Nectarul strns de albine nu este nc miere. El se preface n miere numai n urma maturrii i condensrii sale de ctre albinele din stup. Mai nti, albinele lucrtoare aduc nectarul n sacii de miere aflai lng stomac i l transmit din gur n gur albinelor lucrtoare care le ateapt n stup. Cu aceast ocazie, datorit efectului enzimelor din corpul albinelor, zaharoza din nectar e transformat n glucoz i fructoz. In continuare albinele care au receptat mierea o transport n niste cmrue unde o aerisesc btnd din aripi pentru a evapora apa din ea. Temperatura de 34 de grade din stup ajut si ea la maturarea i condensarea mierii.Astfel preparata miere este nmagazinat i acoperit cu cpcele de cear, devenind aliment conservat. Glute de polen, pine de albin Ori de cte ori se bag albinele n interiorul florilor pentru a sorbi mierea din ele, polenul se prinde pe periorii de pe corpul lor. Odat supt nectarul, albinele i umezesc picioruele ca nite perii cu o parte din el, dup care i iau zborul i se freac pe trup cu picioruele, rotunjind polenul n bulgri pe care i pun n courile de polen aflate pe picioruele din spate. Bulgrii sunt fcui n jurul unui perior mai lung, care ine loc de melesteu. Glutele de polen aduse n stup sunt zdrobite de ctre albinele lucrtoare de aici i ndesate n fundul alveolelor. La umplerea unei alveole, se unge miere pe deasupra: amestecul conservat astfel se numete pinea albinei.

Lptiorul de matc, aliment special Albinele lucrtoare nsrcinate cu ngrijirea larvelor mnnc mult din polenul nmagazinat n alveole. Acest polen este resintetizat n interiorul glandelor parotide i sublaringeale, fiind secretat ca lptior de matc de culoare alb lptos. Adevrat lapte de mam fcut de ctre albine, lptiorul de matc conine un amestec bine echilibrat de proteine, vitamine i minerale, fiind destinat numai mtcii i larvelor candidate la titlul de matc. Lptiorul de matc este cel care le face pe mtci s creasc mari i capabile de a depune ou. Propolisul si veninul de albine cu rol in apararea stupului. Albinele si stupul- generalitati Def. albina: Insect din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt i lins, iar cu picioarele posterioare pentru strngerea polenului, cu abdomenul prevzut cu un ac veninos, i care triete n familii Def.stup: Totalitatea albinelor dintr-un stup; familie de albine De cate feluri sunt albinele? Matca este "regina" stupului. Ca dimensiuni, ea este cea mai mare albina. Este cea care depune ouale in faguri. Lucratoarele indeplinesc mai multe munci, functie de vrsta pe care o au si anume: - curatarea celulelor - Este prima munca oficiala a lor.Imediat dupa ce au iesit din celula se spala; in acest timp i se usuca aripioarele. Munca de a curata celulele este grea si de aceea, inainte de a se apuca de curatat, ele iau un strop de miere pentru a avea energie si putin polen pentru a i se intari muschii. Munca in celule dureaza vreo trei zile, dupa care albina trebuie sa indeplineasca o alta si anume aceea de doica; - albinele doici - Ele hranesc si ingrijesc larvele pana acestea ies din celule. Tot ele le asigura lpuilor de albine si caldura necesara.La inceput, dupa trei zile de incubatie, ele dau larvelor laptisor de matca la fiecare 4 - 5 minute timp de 3 zile. Apoi le ofera un amestec de miere si apa numit "nectar". De asemenea puii de albine primesc polen. O albina munceste ca doica timp de 1 - 2 saptamani, dupa care va indeplini functia de constructor ai fagurilor de miere.

- albinele constructori - Pentru a construi, mai intai albinele se hranesc si stau impreuna o zi intreaga. Asa cum stau ele atarnate, 8 glande de sub stomacul lor produc fulgi micuti de ceara. Mai tarziu, albinele vor mesteca acesti fulgi de ceara dandu-le forma corespunzatoare formand astfel peretii fagurelui. Constructia fagurelui duraza aproximativ 5 zile. - albinele curatitoare. Acesta este o munca mai putin placuta si consta in curatarea stupului si cararea afara a gunoiului. - albinele paznici - Albinele studiaza cu mare grija pe cei care vor sa vina in cetatea lor. Orice musafir nepoftit este tratat ca dusman si atacat. Ele asigura paza la urdinis oprind intrarea oricarui intrus; - albinele ventilatoare - Albina ia parte la functionarea sistemului de aer conditionat al stupului. Aceasta munca este de o importanta cruciala, pentru ca atunci cand afara este foarte cald, larvele ar putea muri. - albinele mesagere - Ele au rolul de a cauta sursele de hrana si a da de veste celorlalte lucratoare despre distanta la care se gasesc si calitatea noilor surse de hrana; - albinele culegatoare strang nectarul, polenul si propolisul; Trantorii asigura perpetuarea speciei, imperechind matca.

Cum muncesc albinele? Inca de la primele flori de primavara, de la ghiocelul cel alb, de la canepa codrului cea albastra, de la untisorul cel galben, de la podbal si de la alte flori albinele aduna sucul dulce al florii, nectarul. Cu trompa nectarul este absorbit si depozitat in gusa albinei unde este transportat pana la depunerea lui in fagure. Aici are loc transformarea nectarului in miere. Ca mierea sa nu fermenteze datorita nivelului mare de umiditate, albinele ventileaza intens mierea, dupa care ele capacesc celulele cu ceara. In cosuletul (corbicula) ultimei perechi de piciorise ele strang polen sau propolis, o materie rasinoasa, cu care isi astupa crapaturile sau in care invelesc oaspetii nepoftiti, ucisi cu acele veninoase si care sunt prea mari pentru a fi carati afara din stup.

Cum comunica albinele? Lucratoarele mesagere pot transmite prin anumite "dansuri" albinelor culegatoare informatii precise despre noile surse de hrana. Printr-un complex de vibratii sonore si miscari ale corpului, ele exprima atat distanta, directia cat si concentratia de zahar a nectarului si timpul pe care il vor parcurge culegatoarele pana acolo. Matca tanara anunta printr-un "cantec" iesirea ei din celula. Ea transmite tuturor albinelor stupului anumite trasaturi genetice personale.