APITERAPIE

MODULUL III

Numar ore: 120 din care: 54 ore instruire teoretica (3 ore teorie, pe
saptamina)
66 ore instruire practica
In semestrul I anul III

Competentele modulului - C 1. Precizeaza rolul produselor apicole in

apiterapie

- C 2. Descrie principalele produse apicole

- C 3. Explica efectele terapeutice ale
principalelor produse apicole.

Continuturi ( capitole). - C 1. Precizeaza rolul produselor apicole in

Apiterapie

- Produsele apicole definitie; caractere

generale
- Apiterapia definitie, ramuri inrudite:
Apicultura, Apifitoterapia, Apiprofilaxia

- C 2 Descrie principalele produse apicole

- Produse apicole mierea, nectarul, mana,

polenul, pastura, laptisorul de matca,
propolisul, ceara, veninul si rolul lor in
viata albinelor.
- Originea si compozitia chimica a produselor
apicole.

- C 3 - Explica efectele terapeutice ale

principalelor produse apicole.

1
- Proprietatile produselor apicole ( ex: sursa
de energie, proprietati nutritive,
biostimulatoare, antibacteriene )
- Principalele utilizari medicale, farmaceutice
si cosmetice ale produselor apicole.

2
 BIBLIOGRAFIE

* Constantin Neacsu, - Compendiu de Apiterapie, editura Tehnica Bucuresti

2002
* Tamara Paunescu, Ion Maftei, Traian Hossu, Tatiana Mosteanu, -
Apifitoterapie, Edit. Apimondia 1988 Bucuresti
* D. C. Jarvis Mierea si alte produse naturale Edit. Apimondia 1976.
* Vasile Andritoiu, - Apiterapia e biomedicina viitorului
* Neacsu C. Apiterapia in Romania, Bucuresti, Apimondia, 1994.
* Neacsu C. Informatia biologica , Bucuresti, Editura Stiintifica, 1982.
* Iliesu N. Apilarnilul, Bucuresti, Apimondia, 1991.

3
 COMPETENTA 1

C 1. Precizeaza rolul produselor apicole in Apiterapie

PRODUSE APICOLE DEFINITIE

- CARACTERE GENERALE

APITERAPIA - DEFINITIE
- RAMURI INRUDITE: * APIFITOTERAPIA
* APICULTURA
* APIPROFILAXIA

"Apiterapia e biomedicina viitorului",

"Apiterapia este un pretios adjuvant al medicinei alopate"
.
Se spune ca Dumnezeu a creat pe pamint cite o planta pentru fiecare boala,
iar albinele culeg substantele nutritive din fiecare floare, dind nastere
produselor apicole.

APITERAPIA este terapia traditionala care foloseste mierea, polenul,

ceara, laptisorul de matca, propolisul, veninul albinelor si alte produse ce tin
de complexa alchimie a stupului, in vederea mentinerii sanatatii corpului
omenesc.
APITERAPIA inseamna tratarea celor mai diverse afectiuni cu produse
apicole naturale fara nici o prelucrare cu extracte sau combinatii ale acestora
ori cu medicamente apiterapice standardizate.
APITERAPIE, APICULTURA, APIFITOTERAPIE,
APIPROFILAXIA - cuvintele vin de la cuvintul APIS = ALBINA si sunt
ramuri in domeniul cresterii albinelor.
Desi s-a facut un mare pas inainte prin recunoasterea apiterapiei in rindul
competentelor medicale, ea este departe de a fi fundamentata ca teorie
stiintifica, nu numai in Romania ci si pe plan international.
Romaniei ii revine meritul de a fi facut pioneratul in acest domeniu, de a fi
pus bazele apiterapiei stiintifice si de a fi creat primul centru medical din
lume.
Tot la noi au fost avizate ca medicamente produsele stupului.

4
Proprietatile mierii, atit de bine cunoscute, o fac atit de necesara in
alimentatia adultilor si copiilor
Mierea este singurul produs din lume ce nu a putut fi obtinut in mod
artificial in laboratoare

Exista variate sorturi de miere, tipuri caracteristice pentru o anumita

regiune sau continent.
In prezent exista miere preparata in amestec cu propolis, cu catina, cu polen,
cu plante medicinale, cu nuci, cu alune, produse de tipul
APIVITAS,APIVITAS FORTE, HERCULES.
Apiterapia este pe cale sa devina o ramura a stiintelor si practicii medicale.
Apiterapia poate fi asimilata terapiilor naturiste, deoarece pentru sanatate,
produsele apicole naturale si suplimentele alimentare care nu au suferit
transformari termice sau industrializate care sa le transforme substantele
bioactive.
Prin aplicarea unor metode folosite de sute de ani si anume prin combinarea
produselor apicole cu plante medicinale, a dus la aparitia unui domeniu nou,

APIFITOTERAPIEI, care evidentiaza numeroase Remedii

Apifitoterapeutice, cu mare valoare terapeutica.
Ambele fiind naturale, celula umana le cupleaza foarte bine.
Administrare de medicamente de sinteza, nu este incompatibila cu
administrarea de produse apifitoterapeutice.
Produsele apifitoterapeutice au rolul de a elimina partea toxica a
medicamentelor de sinteza, prin reglarea tranzitului intestinal, refacerea
sistemului imunitar si a activitatii metabolice

APIPROFILAXIA actioneaza dupa principiul " este mai usor sa previi

decit sa tratezi, este mai ieftin sa previi decit sa tratezi ".
Apiprofilaxia, ar trebui sa devina tinta oricarui sistem sanitar national.
Profilactic, daca oamenii ar consuma obisnuit miere ( 1-3 g\ kg de masa
corporala ), polen si pastura in cure de o luna, cu pauze de 2-3 luni,
imunitatea ar creste si unele boli nu ne-ar mai invada cu usurinta.
O cura cu laptisor de matca, facuta in mod calificat, previne anemia.
Hrana creerului este glucoza, ori mierea contine 32 g de glucoza direct
asimilabila pentru fiecare 100 g consumate.
In produsele apicole se gasesc enzime, antioxidanti, surse de calciu si
magneziu, minerale.
Apiprofilaxia este benefica tuturor virstelor.

5
APICULTURA este o ramura a zootehniei, care studiaza biologia si
tehnologia cresterii si exploatarii albinelor, in scopul obtinerii de productii
apicole ridicate si a sporirii productiei de seminte la plantele agricole
entomofile.
Albinele furnizeaza omului numeroase produse apicole, iar prin actiunea de
polenizare incrucisata a plantelor entomofile asigura importante sporuri de
produse agricole.

ISTORIA APITERAPIEI, APICULTURII, APIFITOTERAPIEI

Albina a aparut pe pamint inainte omului.

Arata ce o larva si se hranea cu ferigi. Apoi cind flora s-a dezvoltat, albinei
i-au crescut aripi si a inceput sa zboare pe flori, sa adune nectar.

Produsele apicole sunt cunoscute din vremuri stravechi ale istoriei umane.
In cea mai veche carte din India, RIG-VEDA, scrisa intre anii 3000-2000
i.H., atit mierea cit si albinele sunt amintite de mai multe ori.
In civilizatia egipteana, albina reprezinta simbolul regelui.
Civilizatia elena, a considerat ca mierea reprezinta un aliment, dar si un
remediu.
Cel mai vechi stramos al albinei, dateaza de 50 milioane de ani, descoperit in
conul unui vulcan.
Apicultura in insula Creta, este cunoscuta din timpuri stravechi 3500 i.
Hr., datorita conditiilor climatice si florei specifice.
Mitologia arata ca Zeus s-a nascut in Creta, a fost hranit cu nectar.
In insula Rhodos au fost descoperite vase de lut destinate pastrarii mierii.
Hipocrate recomanda utilizarea mierii atit bolnavilor, cit si celor sanatosi.
In Orient mierea este utilizata ca medicament si ca aliment, in scopuri
terapeutice si farmacologice.
In Japonia, in prezent mierea este inclusa in farmacopeea japoneza.
Studiile farmacologice moderne despre miere au aratat ca anemia si diareea
provocata la copii alimentati cu biberon, se poate vindeca, adaugind laptelui
de vaca sau de capra o cantitata de miere.
Se crede ca mierea apartine unui grup de medicamente care nu produc
modificari nedorite
Pe teritoriul Tarilor Romane, s-a practicat cresterea albinelor,
( APICULTURA ), din cele mai vechi timpuri.

6
Vestigiile despre albine sau cu albine de pe amforele existente in muzeele de
arheologie romaneasca, sunt marturii ale preocuparilor dacilor pentru
albinarit.

Progresul apiculturii l-a constituit:

- imbogatirea cunostintelor practice si teoretice despre albine;
- imbunatatirea stupilor, modernizarea lor;
- imbunatatirea tehnologiei apiculturii;
Preocuparea pentru o activitate organizata a dus la aparitia in 1957 a
ASOCIATIEI CRESCATORILOR de ALBINE din ROMANIA.
Exista o varietate foarte mare de plante melifere pe teritoriul tarii noastre si
un climat favorabil dezvoltarii apiculturii.
Stupii pitrificati descoperiti in Ardeal si conservati la Turda, placile din
ceara utilizate de catre romani, descoperite intr-o veche mina de la Rosia
Montana, sunt marturii ale acestei preocupari la stramosii nostri.

- Regulament privind organizarea stuparitului in Romania

Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele

semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere,
ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si
ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;

b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul,

ceara, propolisul, veninul de albine;

c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata
familii de albine;

d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada
de crestere si exploatare;

e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si
care este adapostita intr-un stup/container standardizat;

f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele,

unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;

g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;

7
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele
ierneaza;

i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere

pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;

j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante
cultivate;

k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea

plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;

l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al

albinelor;

m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie

apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui
an;

n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie

apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;

o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de

numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite
particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona
respectiva;

p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura,

care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;

q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de

evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;

r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in

care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de
rasa pura, din stupina de elita;

s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare

complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

8
 Stupina specializata

Faguri salbatici

Colectarea de miere din cuiburi salbatice se efectuiaza si in prezent, mai ales

in regiunile unde nu s-a dezvoltat apicultura.
Erau vinate cuiburile de albine melifere ( Apis ) si speciile mari de albine
care nu inteapa ( Meliponine ).
Si o serie de animale vinau cuiburile de albine cum ar fi cimpanzeii care isi
foloseau miinile sau bete pe care le introduceau in cuib pentru a scoate
miere.
Cea mai veche dovada arheologica asupra vinatului albinelor melifere ( Apis
melifera ) este un desen de pe o piatra din epoca mezolitica din Spania acum
6000 i. Hr. Desenul a fost simbolul celui de-al 18-lea Congres International
de Apicultura de la Madrid din 1961.

9
Desenul reprezinta o femeie, care ia miere dintr-o grota situata in fata unei
stinci. Nu exista dovezi asupra existentei unei surse de fum sau a unei
imbracaminti de protectie.
In Africa de Sud si Zimbabwe existau albine Apis mellifera, iar intr-o
pictura descoperita in Zimbabwe se observa ca fumul era deja folosit.
In Asia existau albine Apis dorsata ale caror cuiburi au fost descrise intr-o
pictura indiana, descoperita in 1984.
In mormintele egiptene, exista scene in care mierea curge din faguri si apar
si stupii cilindrici.
In cimpiile Anatoliei au fost gasite tablite de lut, pe care se gasesc
inscriptionate un cod de legi care reglementau amenzile pe care trebuia sa le
plateasca un hot care fura stupii. In Anatolia si acum s-au pastrat stupii
cilindrici orizontali.
Grecii au adus putine imbunatatiri stupilor. S-au pastrat stupii orizontali,
cilindrici,alungiti, din lut, lemn, nuiele si arbore de pluta.
In nordul muntilor Alpi si in Caucaz erau utilizati busteni asezati vertical,
avind si o usa laterala. In cazul stupilor verticali care nu aveau prevazuta o
usa laterala, albinele erau asfixiate prin afumare cu sulf, pentru a putea fi
recoltata mierea.
In apicultura traditionala erau utilizati stupii fixi in care albinele construiau
fagurii de sus in jos si ii fixau cu ceara si pe partile laterale.
Astfel un fagure putea fi scos, doar daca era taiat.
In Anglia s-a inventat stupul din cutii stratificate, fara rame.
Numeroase incercari de forme de stupi au existat de-a lungul timpului, care
au condus la stupul cu rame mobile, originar din Grecia, folosit si astazi.
Stupul grecesc, avea forma unui vas mare, in care albinele isi construiau
fagurii de la niste rame asezate pe vas, nelipite pe marginile laterale, pentru a
fi scoase cite una.
Astfel cind albinele lucratoare se aflau la cules, se putea controla roitul, se
divizau familiile de albine, se recolta mierea fara sa se distruga ramele cu
puiet si se asigurau ca albinele au hrana suficienta pentru iarna.
In multe tari au aparut reviste de specialitate ( apicole ), iar apicultoriiau
infiintat primele societati apicole.
In 1857 s-au folosit foile de ceara artificiala ( care erau insirmate ), mai
rezistente la extractorul centrifugal, inventat de un italian in 1865.

TIPURI de ALBINE

Albinele europene ( APIS MELLIFERA ), traiau in Europa, Asia si

Africa. Ele au fost duse din Anglia in America de Nord, apoi din Florida in

10
Cuba. Din Spania si Portugalia, albinele au fost transportate in America de
Sud ( Brazilia, Peru ). Au fost duse apoi in Australia si Noua Zeelanda pe la
1839.
Albinele melifere europene s-au dovedit mult mai productive decit albinele
din rasele native si au fost importate de Israel si Egipt.
La fel s-a intimplat si in Japonia, China si Tailanda care aveau albine din
specia APIS CERANA
Albinele africanizate s-au format prin hibridizarea albinelor din Africa
tropicala cu albinele din America de sud. Ele s-au raspindit in toata America
de Sud.
In Asia exista specia APIS FLOREA si in Asia de sud-est si SUA, specia
APIS DORSATA.

ORGANIZAREA FAMILIEI de ALBINE

Matca

Familia de albine

11
Lucratoare Trintori Lucratoare

Lucratoare Trintori

12
Familia de albine pe fagure Plante melifere

13
 Albine lucratoare

Albina face parte din ordinul Hymenoptera

Familia de albine este compusa din:
- matca;
- albine lucratoare;
- trintori.

Albinele lucratoare reprezinta modelul perfect de lucratoare sau de paznici

ai stupului;
Matca este mama si regina perfecta;
Trintorul este tatal albinelor

MATCA este femela capabila de reproductie, de imperechere cu trintorii,

si sa depuna oua fecundate, din care vor iesi matci sau lucratoare sau oua
nefecundate din care vor iesi trintori.
Matca este o albina cu corpul mai lung, cap mic si poate trai pina la 8 ani,
putind depune pina la 3000 de oua in 24 de ore in luna iunie.

14
ALBINELE LUCRATOARE sunt mai mici, incapabile de reproductie.
Capul este triunghiular, limba este adaptata pentru cules, picioarele sunt
prevazute cu panerase destinate colectarii si transportului polenului.
Aceste albine au dezvoltate glandele faringiene pentru hranirea puietului,
pentru producerea cerii ( au glande cerifere ), pentru apararea cuibului, au ac
si sunt adaptate pentru supravietuirea pe timpul iernii. Ele traiesc unele 40 de
zile, altele traiesc 6-9 luni, depinzind de gradul de uzura ca urmare a
activitatilor intense desfasurate.
Numarul lor este variabil intre 10000- 40000, functie de sezon.

TRINTORII sunt masculii familiei, eclozionati din oua nefecundate.

Au corpul mare, capul rotunjit, ochi bine dezvoltati, miros sensibil, trompa
scurta care nu le permite sa culeaga nectarul.
Traiesc intre 2-8 saptamini
Ei emit un feromon care actioneaza ca un liant in timpul zborului de
imperechere si care atrage regina.
Trintorii nu au ac, glande cerifere si nici nu au piesele armaturii bucale
pentru recoltarea polenului.
Ei nu culeg nectar, nu participa la organizarea sau apararea familiei, nu
contribuie la producerea hranei pentru colonie si nici la polenizare.
Rolul principal al trintorilor este de a imperechea matcile, astfel asigurind
perpetuarea speciei.
Catre toamna trintorii sunt izgoniti din stup de catre albinele lucratoare.
Ei se aduna pe fundul stupului, infometati, trintorii vor muri .

STUPUL

Stup cu rame

15
Albine lucratoare si miere maturizata buna de extras

Fagure cu camarute Stup modern

16
 Roirea albinelor Fagure, albine lucratoare, matca in
centru ( ceva mai mare )

In stare naturala, salbatica, albinele isi construiesc cuibul in scorburile

copacilor, sub streasina caselor, in paduri, in crapaturile stincilor.
Interiorul unui stup populat, se gasesc faguri din ceara secretata de glandele
cerifere ale albinelor lucratoare. Fiecare fagure este alcatuit din mii de celule
de forma hexagonala, asezate pe ambele fete ale fagurelui.
Fagurii in stup sunt asezati verticali, paralel, avind 12 mm distanta intre ei,
albi-galbui la inceput, apoi devin bruni, negri datorita tegumentelor larvelor
care adera la fagure.
La stupii sistematici fagurii sunt prinsi pe rame si mierea poate fi extrasa
fara ca fagurii sa fie distrusi.
Pe faguri sunt mai multe tipuri de celule:
- celule de lucratoare pentru cresterea puietului albinelor lucratoare
si pentru depozitarea rezervelor de hrana ( miere si polen ).
- celule de trintori pentru cresterea puietului de trintori si la
depozitarea mierii. Sunt celule mai mari.
- celule de matci ( botci ) sunt folosite la cresterea larvelor de matca

17
 - celule intermediare.
Albinele mentin in stup o temperatura de 33-35C si o umiditate relativa de
75-80C. Pentru izolarea stupului, albinele propolizeaza crapaturile care apar
in stup.

HRANA ALBINELOR
Consta in:
polenul prelucrat in pastura;
nectarul prelucrat in miere;
laptisorul de matca;
apa.
Nectarul este secretat de glandele nectarifere ale florilor. Este sub forma
unei solutii dulci si gradul de dulce este in functie de specia de planta, de
umiditate, de temperatura aerului. Nectarul cel mai concentrat il au plantele
melifere la care corola lipseste, temperatura este ridicata si umiditatea este
scazuta.nectarul este aspirat din flori cu ajutorul trompei si este depozitat in
gusa. Transformarea nectarului in miere se face prin:
ventilatie, prin eliminarea apei pina la o concentratie de 18%;
transformarea zaharozei in fructoza si glucoza cu ajutorul invertazei
elaborate de glandele faringiene ale albinelor.

Polenul numit si piinea albinelor, este recoltat de pe flori, grauncioarele de

polen fiind umectate si depozitate pe panerasele picioarelor posterioare.
In stup albina depoziteaza polenul in celulele fagurelui, presind cu capul
pentru eliminarea aerului. Dupa ce doua treimi din celula sunt ocupate cu
polen, albinele pun deasupra acestuia un strat subtire de propolis.
In lipsa aerului, polenul sufera o fermentatie lactica transformindu-se in
pastura.

Apa este vitala pentru albine si ea provine din nectar sau din sursele de apa
Apa participa la producerea laptisorului de matca si la reglarea temperaturii
in stup ( albinele sacagite aduc apa in stup si prin ventilatie, cuibul se raceste

Un kg de miere este echivalent sub raport caloric cu 1,680 kg carna de vaca,

cu 50 de oua, cu 5,675 i lapte si cu 40 de portocale.
Mierea se poate consuma ca atare sau ca adaus la ceai, lapte si alte bauturi.

In epoca moderna, au fost puse in valoare si celelalte produse apicole:

Acestea alcatuiesc PRODUSELE APICOLE NATURALE DIRECTE;

18
- laptisorul de matca;
- veninul de albine;
- polenul;
- ceara de albine;
- propolisul;
- pastura;

Polen Propolis

Propolis Ceara

Faguri de ceara

19
Energizante din produse apicole

Lista energizante obtinute din produse apicole :

Apitotal (laptisor de matca, propolis si apilarnil in miere naturala de

albine)
Apivita (polen, laptisor de matca si catina in miere naturala de albine)
Apicat (catina in miere naturala de albine)
Apimun (apilarnil in miere naturala de albine)
Apiroyal (laptisor de matca in miere naturala de albine)
Apiprop (propolis in miere naturala de albine)

Amestecul nu este preparat. Produsele din reteta sunt livrate separat, urmand
ca amestecul sa fie preparat.

Reteta din produse apicole naturale urmata de Monica Tatoiu cuprinde:

miere de salcam ( 1,5 kg )

laptisor de matca ( 4 grame )
polen macinat (300 grame)
tinctura de propolis (150 ml )
ser fiziologic
Tratament revitalizant pentru cresterea imunitatii

20
PULPA DE CATINA CU MIERE - protector si regenerant hepatic.

Institutul Apicol - tratament revitalizant, pentru intarirea sistemului

imunitar:
Ingrediente reteta (se adauga ingredientele in proportii egale):
- miere de salcam
- tinctura de propolis
- polen crud
- sirop de catina

Combinatia de miere + catina +propolis, este un cocktail de vitamine,

enzime, nutrienti, cu efecte de stimulare a imunitatii.
Catina este considerat fructul cu cel mai bogat continut de vitamina C,
mai mult decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. Cantitatea de
vitamina C este de 8 ori mai mare decat in piersica, de 20 de ori mai mare
decat in marul paduret, de 80 de ori mai mare decat in rosie, de 200 de ori
mai mare decat in strugure. Catina mai este denumita tezaurul de vitamina C
sau regina vitaminei C.
Pe langa vitamina C, catina contine:

21
1. Vitamina E - supranumita si vitamina tineretii si a fertilitatii, precum
si complexul de vitamine A, C, D, K

2. Catina are un bogat continut in Beta-caroten. Beta-carotenul este o

provitamina care se transforma in organismul uman in vitamina A.
Actioneaza impotriva deteriorarii membranelor celulare, intervine in sinteza
de elastina si colagen, intirziind astfel procesele de imbatrinire.

3. Continut bogat in Flavonoizi - sunt compusi care maresc longevitatea,

dar si incetinesc sau stopeaza instalarea diverselor boli.In urma cercetarilor
oamenii de stiinta au concluzionat faptul ca flavonoizii reduc incidenta
anumitor boli cardio-vasculare, reduc incidenta cancerului si a afectiunilor
degenerative legate de imbatrinire.
Substantele active din catina sunt anticanceroase si antitumorale, inhiba
dezvoltarea celulelor canceroase creste imunitatea, reduce efectele secundare
cauzate de chimioterapie si trateaza cancerul gastric, pulmonar si rectal.
In fiecare an se recomanda se faceti 2-3 cure cu catina, asigurandu-va astfel
necesarul de vitamine. In fructele de catina se gaseste de asemenea
quercitina, o substanta antioxidanta, analgezica, antiastmatica,
antibacteriana.

1) SERBETURILE CU MIERE - zmeura, macese, catina.

SERBETUL DE PADUCEL - indicat celor cu afectiuni cardiace.

2) Coacaze negre / rosii cu miere.

Coacazele in miere sunt ideale pentru o cura de detoxifiere a organismului,
dar mai ales pentru ficat, pancreas, splina si rinichi. Coacazele negre
faciliteaza digestia, dar ajuta si la scaderea colesterolului.
* Spuma de miere cu propolis, polen si laptisor de matca

Tratament pentru detoxifiere cu miere si canepa

Propolisul - cel mai puternic antibiotic natural
Tratament contra ridurilor cu miere si laptisor de matca

22
FOARTE IMPORTANT:
- analiza polenica nu e singurul criteriu dupa care se stabileste ca o
miere este "de salcam", ci sunt si alti parametrii calitativi care o
diferentiaza net fata de celelalte sortimente: analiza organoleptica (culoare,
gust, miros), raportul fructoza/glucoza, indicele diastazic.
- doar mierea de salcim se clasifica in "Calitate superioara", "Calitate
I" si se subintelege ca exista si o "Calitate II". CANADA are DOAR
pentru mierea de salcim obligativitatea de a se trece pe eticheta ce tip de
calitate are miere de salcam, si mai mult exista si o clasificare dupa culoare
la salcam: "WHITE" si "EXTRA WHITE"
- Mierea de salcim in general este o miere aparte, in care concentratia
predominanta de polen este mai mica ca la alte sortimente, deoarece floarea
de salcim secreta mai mult nectar, dar are mai putin polen in comparatie
de ex. cu teiul (mierea de tei avand intre 40-70% concentratie polenica de
tei).

23
Alte categorii sunt: PRODUSELE APICOLE DERIVATE;
- diverse sortimente revitalizante alcatuite pe baza de produse
apicole
- unguentele;
- tincturile;
- drageurile;
- hidromelul
- otetul de miere;
- turtele si prajiturile din miere;

Se fabrica un larg sortiment de produse cosmetice si de ingrijire igienica

cum ar fi:
- cremele de fata cu laptisor de matca;
- cremele de fata cu propolis;
- cremele de fata cu miere;
- lotiuni nutritive;
- lotiuni demachiante;
- apa de gura;
- spray cu propolis pentru tratarea afectiunilor dermatologice, a
escarelor.

Mierea este substanta zaharoasa pe care o produc albinele prin colectarea

nectarului floral si extrafloral sau a unui suc luat de pe plantele vii, care
sufera o transformare enzimatica, cu enzimele din saliva si din sucul
gastric al albinelor.
Pentru a obtine un litru de miere, sunt necesare 5 kg de nectar.
Pentru a cara un kg de nectar este nevoie de 20.000 100.000 de zboruri.
Un roi de albine 30.000 la 60.000 poate fabrica 1 kg de miere pe zi.
Calitatea si cantitatea de miere sunt determinate de factorii geografici,
botanici si de sezon.
Originea florala a nectarului influenteaza culoarea, gustul si viscozitatea
mierii.
In domeniul sanatatii, importante sunt combinatiile de miere, polen si
laptisor de matca, dozate in anumite proportii.
Gama produselor apiterapice, este foarte larga:
- comprimate de laptisor de matca;
- granule de laptisor de matca cu miere si calciu, omogenizat in
miere ;
- drajeuri de laptisor de matca;

24
FARMACOLOGIA PRODUSELOR APICOLE

Produsele apicole contin principii active biologice ( imunologice,

biochimice, hormonale, aport de substante energetice ), dar si proprietati
farmacologice cu bioefecte specific medicamentos cu efecte secundare
reduse.
Produsele apicole sunt produse naturale, care au in compozitia lor
glucide, proteine, enzime, hormoni, minerale.
Locul de actiune a medicamentului apiterapic, este la nivelul celulelor
specializate cum ar fi neuronul, dar si la nivel molecular enzimatic, sau
acel antioxidant.

Farmacologic, produsele apiterapeutice se adreseaza urmatoarelor

organe:
ORGAN MIERE PROPOLIS POLEN LAPTISOR VENIN

Creier, circulatie +
Cerebrala, neuron

Cavitate buc., dinti + +

Ochi + +

ORL + +

Tiroida + +

Inima + + +

Plamin, bronhii + + +

Sistem digestiv + + +

Glande endocrine + + + + +

Ap. Locomotor + +

Sexologie + + +

25
Dermatologie + + +

Oncologie + + +

Imunologie + +

Microbiologie + + +

Geriatrie + + + +

Chirurgie + + +

Metabolism + + + +

PROPRIETATILE ESENTIALE si INDICATIILE

TERAPEUTICE ale PRODUSELOR APITERAPEUTICE

LAPTISORUL de MATCA
Proprietati: - cresterea rezistentei biologice
- stimuleaza psihicul si diminuiaza emotivitatea
Indicatii : - in oboseala fizica si nervoasa, afectiuni neuro-psihice, in
- afectiuni gastro-enterologice.
MIEREA
Proprietati: - digestive si laxative
- diuretice
- actiune de stimulare a cordului
Indicatii : - in afectiuni respiratorii
- afectiuni gastro-enterologice.
- in oboseala si discomfort
POLENUL
Proprietati: - tonifiant si stimulent general
- reechilibrant natural
Indicatii: - in oboseala fizica si nervoasa,
- in afectiuni gastro-enterologice.
- in afectiuni genito-urinare
PROPOLISUL
Proprietati :- anestezic puternic

26
 - cicatrizant
- antiinflamator
- efect antibiotic cu spectru larg de actiune
Indicatii: - in afectiuni ORL
- in afectiuni stomatologice
- in afectiuni dermatologice
VENINUL
Proprietati:- favorizeaza apararea organismului impotriva unor
maladii tisulare si sistemice
Indicatii: - in afectiuni reumatice cronice
- in imunitate

VALORI de UTILIZARE a PRODUSELOR STUPULUI

( dupa Donadieu )

Produsul Importanta alimentara Importanta terapeutica

Polen aliment ( +++ ) medicament ( +++ )

Miere idem ( +++ ) idem ( ++ )

Laptisor de matca idem ( + ) idem ( +++ )

Propolis idem ( 0 ) idem ( +++ )

Venin idem ( 0 ) idem ( +++ )

Recomandari de folosire a produselor stupului, recomandari ale scolii

franceze

Mierea se recomanda la mesele de dimineata, ca inlocuitor de zahar, sau

ca limonada dupa masa, cite o lingura la 24 de ore.
Polenul multifloral diluat intr-un pahar cu apa, inaintea micului dejun,
indulcit cu miere, cite o lingura la 24 ore.
Laptisorul de matca aproximativ trei luni pe an( sfirsitul iernii si toamna)

27
cite jumatate de gram dimineata pe nemincate, sublingual, lasat sa se
topeasca in gura.
Propolisul si veninul la nevoie, in doze,dupa indicatiile medicului.

Apiterapia utilizeaza in scopuri terapeutice produsele recoltate, transformate

sau secretate de albine.
Astfel:
- polenul este un produs recoltat,
- propolisul este un produs recoltat si putin transformat,
- mierea este un produs recoltat si transformat,
- iar veninul si laptisorul de matca sunt produse secretate.

PLANTE MELIFERE

Busuioc Crusin

Albastrele Artar tatarasc Cimbrisor

28
 Castan comestibil Castravete

Ceapa Phacelia

Floarea soarelui Kiwano Zalog

Levantica Trifoi

29
Lupin peren Iarba sarpelui

Jugastru Frag

Salcim Zmeur

30
 Salvie de cimp Fenicul

Rapita Trifoi alb Sulfina galbena

Roinita Tei

31
 MIEREA

Mierea de albine fagure cu miere

Mierea de salcim

Mierea de tei

32
 Mierea de flori de deal

Mierea de padure

Mierea este cea mai cunoscuta sursa naturala de bioenergie.

O definitie oficiala data de europeni in Directiva Consiliului Europei in 1974
este:
"Mierea este un aliment produs de catre albinele melifere din nectarul
florilor sau din secretiile care apar pe partile vii ale plantelor sau din
secretiile care se gasesc acolo; nectarul floral sau \ si aceste secretii sunt
recoltate, transformate, combinate cu substente specifice ale albinelor,
depozitate si lasate sa se maturizeze in faguri. Acest produs alimentar poate
fi fluid, viscos, sau granulos."

din punct de vedere al apicultorilor si al consumatorilor mierea este un

aliment dar si un medicament natural.
albinele care produc mierea sunt albinele din specia " Apis mellifera "
In America Centrala, exista o specie de albine fara ac, Melippona,
care produce o miere medicinala, folosita in tratamentul afectiunilor
oculare.

33
 secretiile care apar pe partile vii ale plantelor, sunt sucurile sau seva
secretata de unele plante sau de arbori ( stejar, pin ), mai ales
primavara si in zilele calduroase este mierea de mana.
Secretiile de pe frunze sau de pe scoarta copacilor, cu ajutorul unor
insecte numite Aphide, care inteapa frunzele si extrag aceasta seva
bogata in carbohidrati si minerale, atrag si albinele.
nectarul floral sau aceste secretii sunt recoltate, transformate,
combinate cu substante specifice ale albinelor, arata ca mierea este un
produs al albinelor. Mierea este predigerata, in stomacul coloniei.
Aceasta predigerare, explica proprietatile mierii, bogata in enzime si
fermenti.
depozitata si lasata sa se maturizeze in faguri, mierea are o anumita
compozitie in special un anumit continut in apa care nu trebuie sa
depaseasca 20-23%.
mierea poate fi fluida, viscoasa sau granuloasa. Mierea granuloasa nu
este indulcita cu zahar, ci este un produs natural 100%.

Dupa ORIGINE mierea se clasifica:

- miere florala ( din nectar )
- miere de mana (legata de aphide sau de copaci )
Dupa ORIGINEA FLORALA sunt numeroase tipuri de miere :
- de levantica; de lamiita;
- de tei;
- de salcim;
- de menta;
- de iarba neagra;
- de trifoi;
- de coriandru, chimen.

Dupa metoda de EXTRACTIE, apicultorii disting mai multe tipuri de

miere:
* Mierea de stup este mierea tinuta impreuna cu fagurele. Este mierea
cea mai valoroasa pentru afectiunile digestive si ale cavitatii bucale.
Mierea obisnuita este mierea combinata cu parti de miere de stup.
Se foloseste pentru afectiuni interne dar si extern in diferite boli.
Mierea picurata obtinuta prin folosirea fortei gravitationale.
Apicultorii deschid fagurii si lasa mierea sa curga incet. Este
considerata o miere bio, nu se folosesc alte forte si mijloace termice.

34
 Acest tip de miere are o cantitate minima de aer inauntru, fiind
protejata impotriva proceselor oxidative.
Mierea centrifugata- obtinuta prin centrifugarea fagurilor necapaciti.
Este cea mai folosita matoda.
Miere presata este obtinuta prin presarea fagurilor la cald sau la
rece. Mierea presata la rece este mai buna.

Dupa DESTINATIA FINALA ( folosire):

miere alimentara pentru consum uzual;
miere industriala folosita in industria alimentara si a bauturilor;
miere indulcitor folosita ca adaus altor mieri alimentare;
miere conservant folosita pentru conservarea altor alimente( fructe,
polen, laptisorde matca);
miere medicinala folosita in apiterapie;
miere cosmetica folosita in produsele cosmetice;
mierea tehnica folosita in fabricarea mingilor de golf.

CARACTERISTICILE MIERII DE ALBINE

Mierea are caracteristici foarte variabile si datorita faptului ca are ca

surse peste 2000 de flori.

* Caracteristicide ASPECT

1 -Caracteristici VIZUALE
- Aspectul;
- Puritatea ( curatenia, impuritati, substante insolubile );
- Culoarea, opalescenta, omogenitatea;
- Consistenta;
- Granulatia.

2 - Caracteristici de MIROS si GUST

- Aroma;
- Gustul;
- Reactiile mucoasei bucale;
- Senzatii tactile.

* Caracteristici FIZICO- CHIMICE

35
1 Proprietati FIZICE
# Umiditatea ( continutul in apa );
# Indicele de refractie;
# Viscozitatea;
# Polarizarea ( rotatia optica );
# Densitatea si greutatea specifica;
# Higroscopicitatea;
# Proprietatile termice;
# Granulatia;
# Conductivitatea electrica;
# Radioactivitatea.

2 Proprietati CHIMICE
# Aciditatea ( pH );
# Activitatea ( indicele diastazei );
# Continutul in zahar;
# Continutul mineral;
# Continutul in HMF ( hidroximetilfurfurol )
* Caracteristicide ASPECT

Mierea nu trebuie sa aiba:

- Impuritati organice solide ca :

corpuri de albine sau de larve ;
particule de lemn ;
ramasite de ceara ;
pastura.
- Impuritati minerale ca :
praf ;
pietre ;
pamint.

- Prezenta acestor impuritati, scade calitatea organoleptica a mierii dar si

capacitatea de conservare favorizind cristalizarea neregulata.
- Mierea lichida trebuie sa fie clara.
- Mierea aflata in procesul de cristalizare este mai mult sau mai putin
clara.

36
- Consistenta mierii este siropoasa, fluida, subtire sau fluid-densa, avind
o anume viscozitate ( este rezistenta mierii la curgere ).
Viscozitatea depinde de continutul mierii in apa.Viscozitatea scade
daca umiditatea creste.
O miere buna are o umiditate de 17-18%.
Daca umiditatea este mai mare de 20%, mierea curge ca apa la
temperatura normala,este de calitate slaba si se va degrada rapid.

- Culoarea variaza functie de originea florala a mierii.

Culoarea este data de pigmenti ca: flavonoide, caroteni, xantofile.
Culoarea poate varia de la incolor pina la brun inchis.
Culoarea galbena deschis este caracteristica pentru mierea de nectar, iar
galben mai inchis cu o nuanta mai bruna, verzuie sau neagra pentru
mierea de mana.
Sunt si exceptii:
mierea de mana galbena de molid sau
mierea de nectar bruna ( de hrisca ), rosie inchisa sau verde ( mierea
de ciuline ).
- Cristalizarea deschide mierea la culoare.
- Caldura si imbatrinirea dau o culoare mai inchisa mierii
- Depozitarea in recipiente din metal duc la colorarea mierii in
albastrui- varzui ( vase de cupru ), sau maro-negru ( vase din fier ).

- Opalescenta- poate fi:

Discret opalescenta:miereanaturala;
intens opalescenta: pastura sau miereaindulcita cu gelatina, melasa,
clei, amidon.
Clara, cristalina: mierea indulcita cu zaharinvertit artificial.

Mierea de culoare mai deschisa are aroma mai slaba

Mierea de culoare mai inchisa are aroma mai puternica
Mierea de salcim ( Robinia pseudoacacia ) este deschisa la culoare si
clara.

- Omogenitatea mierea proaspat recoltata, bine extrasa si

conditionata, lichida sau cristalizata este omogena.
- Cauze posibile ale neomogenitatii:
amestecarea diferitelor tipuri de miere, da o stratificare si culori
diferite;

37
 cristalizare defectuoasa;
degradare biologica;
neomogenitate aparuta dupa ce mierea se limpezeste

- Cristalizarea.- poate fi:

complet sau partial;
total sau fragmentar.
Cristalele pot fi:
rugoase sau
fine
Mierea care contine peste 28% glucoza cristalizeaza repede, iar mierea cu
un continut scazut de glucoza mentine mierea in stare lichida.
Mierea care cristalizeaza repede, cristalizeaza cu cristale fine, iar mierea
care cristalizeaza mai incet va avea o granulatie grunjoasa.
Mierea lichefiata prin incalzire, va avea o tendinta de recristalizare, in
cristale grunjoase, care ii scade calitatea.

- Mirosul fiecare tip de miere are mirosul sau propriu, depinzind de

cantitatea de substante volatile pe care le contine.
- Mierea proaspata are miros mai puternic decit una veche.
Mirosind mierea putem afla:
originea mierii este mai evidenta la mierea monoflora.
virsta mierii mierea proaspata are miros mai puternic.
conditiile de pastrare o miere bine pastrata va avea mirosul sau
natural. Daca mierea nu are capacul bine inchis, mierea va prelua
mirosurile din imprejurimi.
miros de fum in cazul folosirii metodelor de scoatere a mierii cu
ajutorul fumului.
miros de fermentatie in cazul prezentei drojdiei de bere care
degradeaza mierea.

Un bun terapeut trebuie sa stie sa faca legatura intre boala si un

produs apicol.
De exemplu: - un produs apicol amar este indicat pentru bolile
cardiace;
- un produs apicol acru este indicat pentru bolile hepatice.

- Gustul si Aroma se poate aprecia calitatea si originea mierii,

conditionate de cantitatea si natura substantelor organice volatile.

38
Intensitatea aromei este direct dependenta de cantitatea de substante
organice volatile continute in miere.
Mierea obtinuta din menta, lamii, tei, are aroma pronuntata a plantelor.
Mierea obtinuta din castan, salcie, rapita, are aroma discreta.
Mierea obtinuta de la albinele hranite cu sirop de zahar, sau mierea
indulcita intentionat si saracita de substante organice volatile, nu va avea
aroma mierii naturale.
Aroma fina a mierii este vulnerabila la caldura si la depozitare
inadecvata.
Exista peste 100 de compusi aromatici volatili in miere.
Pentru miere exista trei gusturi:
- dulce - cel mai comun;
- acru;
- amar.
Gustul dulce - este dat de prezenta fructozei, deoarece fructoza este de
2,5 ori mai puternica decit glucoza si de 1,5 ori mai puternica decit
sucroza.
Mierea cu cel mai mare continut de fructoza si deci cea mai dulce, este
mierea de salcim.
Gustul acru este dat de prezenta acizilor. Aceasta se intimpla la mierea
supra-afumata in timpul recoltarii, sau in timpul maturarii.
Gustul amar - este dat de prezenta sarurilor de chinina sau cafeina.
Se percepe la mierea de castan sau la mierea strinsa de pe speciile de
Erica ( Afin ).
Gustul sarat este dat de prezenta clorurii de sodiu sau a altor saruri
minerale. Acest gust nu este normal sa fie la mierea de albine.
Gustul astringent este rar intilnit, la unele tipuri de miere similare cu
mierea de castan.

Proprietati FIZICE

UMIDITATEA ( continutul in apa )

Valorile acceptate sunt sub 20% apa. Un continut mai mare de apa duce
la deteriorarea mierii.
Umiditatea se masoara prin indicele de refractie, in laboratoare
specializate.

VISCOZITATEA

39
 Miere de salcim

Depinde de:
- continutul in apa;
- tipurile de carbohidrati;
- nivelul proteinelor;
- de temperatura cu cit este mai ridicata, cu atit este mai scazuta
viscozitatea mierii.

ROTATIA OPTICA ( POLARIZAREA )

Datorita prezentei zaharurilor, mierea poate roti planul polarizarii luminii

polarizate.
Mierea naturala, roteste planul luminii polarizate spre stinga ( este
levogira ), datorita excesului de fructoza (levuloza).

40
Daca mierea contine mai multa glucoza ( dextroza ), ea va roti planul
spre dreapta ( dextrogira ).
Mierea de mana are dextrorotatie de diferite grade, datorita prezentei
zaharurilor caracteristice mierii de mana ( melezitoza si erloza ).

DENSITATEA si GREUTATEA SPECIFICA

Densitatea unei substante - este greutatea substantei raportata la

unitatea de volum
Greutatea specifica - numita si densitatea relativa, - este raportul
dintre greutatea unui volum al unei substante si greutatea aceluiasi volum
de apa, la o temperatura specificata.
Variatia densitatii in functie de continutul de apa este mare.
O miere cu putina umezeala se va aseza sub o miere cu multa umezeala,
daca mierea nu se va amesteca pentru omogenizare.
Mierea expusa la aer umed va absorbi apa si va forma un strat diluat care
va ramine la suprafata, datorita densitatii scazute.

HIGROSCOPICITATEA

Este proprietatea mierii de a absorbi umiditatea din aer.

Umiditatea crescuta poate conduce la fermantarea mierii.
Aceasta proprietate este legata de concentratia de zahar ( fructoza ), care
este diferita la diferite tipuri de miere.

PROPRIETATI TERMICE

Mierea se altereaza la temperatura crescuta.

Acest fapt este important in situatia procesarii in echipamente industriale
a mierii.

GRANULATIA

Granulatia este caracterizata de fermitatea si de finetea cristalelor.

Mierea neincalzita are o granulatie foarte fina( datorita numarului mare
de nuclee naturale de cristale prezente.
Marimea cristalelor trebuie sa fie inperceptibila pentru limba.
Tendinta si gradul cristalizarii ( zaharisirea ), sunt legate de compozitia in
zahar a mierii, continutul in apa si de temperatura.

41
Unele tipuri de miere nu cristalizeaza niciodata, altele la citeva zile de la
extragere, iar alte tipuri de miere cristalizarea se produce chiar in stup.

CONDUCTIVITATEA ELECTRICA

Datorita continutului in acizi organici si in saruri minerale, mierea cind

este in solutie, are proprietatea de a conduce curentul electric.
Mierea de mana are o conductivitate mai mare( peste 10 ), iar mierea
medicinala de rozmarin, are 1-2.

RADIOACTIVITATEA

Stupii sunt foarte buni indicatori ai radioactivitatii mediului.

PROPRIETATI CHIMICE

ACIDITATEA

La miere, aciditatea este produsa de acizii organici ( acid tartric, acetic,

oxalic ), prezenti in toate tipurile de miere, in nectar si in secretiile
albinelor.
Se determina cu pH-metrul si se exprima in echivalenti de hidroxid de
sodiu.
Aciditatea creste cind mierea se invecheste, cind este deteriorata prin
fermentare, sau cind este extrasa amestecata cu propolis.
Masurind pH-ul, putem distinge tipul de miere.
Mierea indulcita cu sirop de zahar, are pH scazut.

ACTIVITATEA ( INDICELE DIASTAZEI )

Mierea naturala, contine o serie de enzime, care sunt catalizatori biologici

Principalele enzime, sunt carbohidrati:
- amilaza ( diastaza )
- invertaza ( zaharaza )- care este cea mai importanta enzima.
Invertaza, actioneaza asupra zaharozei si o scindeaza in doua zaharuri
simple:
- fructoza ;
- glucoza;
Invertaza are doua origini:

42
- din nectarul plantelor;
- din glandele albinelor;
Amilaza este o enzima care catalizeaza reactiile de desfacere a
amidonului.
Determinarea amilazei a fost aleasa drept criteriu de control enzimatic al
mierii.
Amilaza este cea mai rezistenta enzima din miere, absenta sau prezenta ei
in cantitati minime indica faptul ca si celelalte enzime sunt absente, sau
se gasesc in cantitati foarte mici.
Acest fapt se intimpla daca mierea este supraincalzita sau este pastrata
timp indelungat in conditii inadecvate de temperatura.
Indulcirea mierii prin adaugarea altor substante, duce la scaderea
continutului de amilaza.

CONTINUTUL DE ZAHAR

Se determina prin metode care determina natura si procentul de zahar.

Mierea contine nu numai glucoza si fructoza, dar si zaharoza, maltoza,
izomaltoza.

CONTINUTUL MINERAL

Se determina prin cintarirea cenusei rezultate dupa calcinarea mierii.

Mierea are cenusa 0,6%, iar mierea de mana are 1% cenusa.

CONTINUTUL DE HMF ( HIDROXIMETILFURFUROL )

Cind mierea este supraincalzita, fructoza este transformata in HMF.

Acest fenomen apare si cind mierea este pastrata mult timp la
temperatura normala.
Mierea proaspat recoltata, care nu a fost incalzita, nu contine HMF.
Mierea se consuma cind continutul de HMF este mai mic de 4mg\100g.

COMPOZITIA MIERII DE ALBINE

Dupa originea sa, ( peste 2500 de tipuri de plante melifere ), mierea are o
variabilitate foarte mare in compozitie.
Cele mai importante componente sunt:

43
 APA din plante, 17-18%;
CARBOHIDRATI;
POLEN peste 5%, care contine vitamine, aminoacizi, proteine.
MINERALE in cantitati foarte mici;
ENZIME;
PIGMENTI;
COMPUSI AROMATICI;
ACIZI.

Dar si unele substante:

Apa 17-20%;
Zaharuri levuloza 38,2%, dextroza(glucoza) 31,28%, sucroza(care
este de fapt zaharul comun de masa), maltoza;
Acizi gluconic, citric, malic, acetic, lactic,aminoacizi;
Acizi fenolici cafeic;
Proteine 0,26%;
Flavonoide;
Minerale potasiu, sodiu, calciu, magneziu, siliciu;
Componente minore pigmenti(caroten, clorofila, xantofile), substante
aromate ( terpene, alcooli), tanin, alcoolii din zahar( manitol);
Acetil colina;
Enzime invertaza, diastaza;catalaza, fosfataza;
Vitamine B1(tiamina), B2(riboflavina), B3( acid nicotinic), vitamina
K, acid folic.

PROPRIETATI FARMACOLOGICE ale MIERII,

EFECTE, ACTIUNI.

Mierea este sursa de :

- energie;
- aliment natural
- are proprietati medicale certe.

# Antibacteriana datorita continutului in bioflavonoide si prezenta unor

enzime care actioneaza antibacterian. In miere sunt conditii neprielnice de
viata pentru bacterii ( apa putina, pH mic, osmolaritate ridicata).
# Antibiotica are spectru larg antibiotic.
# Agent antioxidant in alimentatie nu permite inegrirea alimentelor cu
care se combina.

44
# Anticarii mierea hraneste gingiile, deci hraneste dintii.
# Antiinflamator conform medicinii traditionale chineze, mierea poate
absorbi temperatura din aria inflamata (sau in cazul arsurilor ), contine
bioflavonoide cu proprietati antiinflamatorii.
# Biostimulator furnizeaza buna energie pentru celulele vii, deoarece este
un aliment viu.
# Agent de limpezire pentru sucuri, vinuri, cidru datorita prezentei
acizilor organici.
# Curativ mierea poate vindeca multe afectiuni.
# Depurativ mierea ajuta mecanismele de detoxifiere ale organismului.
Contine multa fructoza ( mai ales mierea de salcim ), care ajuta mecanismele
energetice ale ficatului. Un ficat sanatos realizeaza o mai buna detoxifiere
biochimica.
# Emolient datorita capacitatii sale de atragere a apei.
# Energetic carbohidratii din miere ard usor pina la apa si CO2, deci fara
sa ramina reziduuri care sa reduca calitatea energiei.
Fructoza din miere creste nivelul energetic in ficat.
# Emulsionant al grasimilor datorita prezentei acizilor.
# Imunostimulant bioflavonoidele actioneaza ca imunostimulente.
Mierea furnizeaza energie, globulelor albe din singe.
# Laxativ mierea este higroscopica, deci absoarbe apa.
Mierea regleaza flora intestinului gros, ajuta pancreasul si ficatul sa
functioneze mai bine si sa produca mai multe sucuri digestive.
# Nutritiv carbohidratii din miere ajuta la construirea tesutului
conjunctiv.
# Radioactiv mierea are o radioactivitate specifica zonei din care albinele
au cules nectarul sau seva copacilor.
# Regenerator pentru tesutul conjunctiv mierea ajuta la producerea
mucopolizaharidelor care sunt componente importante ale tesutului
conjunctiv.
# Stimuleaza anabolismul ducind la formarea unor tesuturi noi, la
regenerarea epiteliilor, endoteliilor si a membranelor celulare.
# Tonic cardiac mierea este cea mai buna energie pentru muschi, inclusiv
pentru muschiul cardiac.
# Efecte toxice unele tipuri de miere pot avea efecte toxice ca de exemplu
mierea de Rhododendron ( bujorul de munte ).
# Vindeca plagile astfel:
- previne infectiile datorita proprietatilor antibacteriene;
- formeaza o bariera viscoasa care impiedica invazia plagii de catre
bacterii, astfel prevenind infectiile;

45
 - contine enzime care ajuta la vindecarea si refacerea tesutului;
- absoarbe puroiul curatind astfel plaga;
- reduce durerea, iritatia si mirosurile neplacute.

INDICATIILE MIERII

Mierea era cunoscuta mai ales ca aliment si mai putin ca medicament.

Specialisti din Franta, India, Noua Zeelanda, au aratat ca mierea este un
veritabil medicament natural.
Mierea de manuka din Noua Zeelanda, contine compusi foarte puternici
impotriva bacteriei Helicobacter pylori, bacterie responsabila de ulcerele
gastro-intestinale care evolueaza spre cancer.
In Franta mierea este folosita in tratamente pentru vindecarea plagilor, iar in
India pentru vindecarea arsurilor.

Grupe de afectiuni in care mierea este indicata pentru tratarea lor:

~ Afectiuni care influenteaza intregul organism:

Convalescenta mierea furnizeaza energie dupa interventii
chirurgicale, sau dupa boli care ne consuma vitaminele, energia,
mineralele;
Febra mierea furnizeaza energie leucocitelor care pot elimina mai
usor cauzele febrei.
Anorexie mierea fiind usor acra, activeaza secretia de suc gastric,
furnizeaza mai multa energie ficatului care astfel poate procesa mai
bine substantele nutritive pe care organismul le primeste.

~ Afectiuni ale gurii:

Ulceratii mierea este antibacteriana si regenerativa natural.
Carii mierea hraneste gigiile, care la rindul lor hranesc dintii.
Gigivite mierea este antiinflamator si regenerativ pentru tesutul
conjunctiv.
Afectiuni ale buzelor.

~ Otorinolaringologie:
Faringite mierea este antibacteriana, regenerativa, antiinflamatoare.

~ Afectiuni ale aparatului respirator:

46
 Astm bronsic mierea este un produs antialergic prin mecanismele
de desensibilizare, dar si o sursa de energie pentru musculatura
bronsica.
Tuberculoza mierea este o sursa de energie pentru plamini si pentru
sistemul imunitar.
Tuse este un agent antibacterian si emolient.
Raceala si gripa intareste sistemul imunitar.
Laringite mierea este agent antibacterian si antiinflamator.
Rinite mierea intareste sistemul imunitar.

~ Afectiuni ale aparatului cardiovascular:

Boli cardiace mierea este sursa de energie pentru muschiul cardiac,
dar ajuta si la circulatia singelui, scade hipertensiunea arteriala prin
inbunatatirea structurii vaselor sanguine.

~ Afectiuni ale singelui:

Anemia mierea influenteaza in bine absorbtia fierului, inbunatateste
apetitul, furnizeaza energie maduvei osoase, ficatului si splinei.

~ Afectiuni gastrointestinale:
Ulcer gastro-duodenal mierea administrata in cantitati mici are
actiune antiinflamatoare, regenerativa a mucoasei gastrice si are
actiune impotriva bacteriei Helicobacter pylori. Se administreaza cu
cantitati suficiente de apa.
Constipatie mierea este un excelent emolient si stimuleaza
producerea de bila.

~ Afectiuni hepatice:
Ciroza hepatica mierea in special cea de salcim, contine cantitati
mari de fructoza, care determina in ficat cresterea depozitelor de
glicogen, deci cresterea rezervelor energetice.

~ Afectiuni ale oaselor si articulatiilor:

Boli reumatice mierea este un antiinflamator si un regenerativ
natural pentru sistemul osos.

~ Afectiuni oculare:
Cataracta este valoroasa mierea albinelor Mellipona ( albine fara ac
) din America Centrala.

47
- Afectiuni ale sistemului nervos:
Insomnie in special mierea de tei, care este un foarte bun sedativ,
folosit inainte de ora de culcare.
Astenie si Neurastenie 30% din miere este glucoza, care are
calitatea de a traversa cu usurinta bariera singe-creier. Glucoza este o
importanta sursa energetica.

~ Afectiuni ale pielii:

* Arsuri, Ulceratii, Erizipel, Furunculoza, Plagi, Dureri ale pielii sinilor
Mierea are actiune antiinflamatoare, antibacteriana, regenerativa,
Eczeme mierea are si actiune antialergica si antiinflamatoare.
Cosmetica mierea intra in compozitia mastilor cosmetice, a
cremelor.

PRODUSE PE BAZA DE MIERE

Mierea poate fi folosita singura sau in combinatii cu:

* Produse apicole;
Remedii naturale - plante
- uleiuri esentiale
- minerale
* Alimente fructe ( nuci, struguri uscati )
- legume ( morcovi, ridichi )
- cereale
- lapte
- iaurt
- carne
Aceste combinatii se numesc preparate si ele se pot obtine in mediu casnic
sau se pot realiza la scara larga si se numesc preparate comerciale.
In Romania avem:
a) monoproduse:
mierea de salcim;
mierea de tei;
mierea poliflora;
mierea de floarea soarelui;
mierea de coriandru;
mierea de rapita;
mierea de mana;
mierea de menta.

48
 b ) combinatii:
miere laxativa ( miere + crusin scoarta de Rhamus fragulae );
seria lichefiata ( miere + polen+ \ - extract de propolis +\ - uleiuri
esentiale;
Apivitas Forte ( miere + extract de propolis + apilarnil );
Miere propolizata ( miere + extract moale de propolis 2-5% );
Hercules ( miere + polen + fructe de Hyppophae rhamnoides
catina );
Otet de mere si miere ;

In Slovenia se comercializeaza mierea cu flori si frunze de paducel.

In Noua Zeelanda se comercializeaza renumita miere de manuka si mierea
de cuisoare.
In Franta se comercializeaza mierea de levantica, recomandata in
vindecarea arsurilor.
In Italia se produc numeroase sortimente de produse pe baza de miere:
sapun cu miere ( miere 3% );
sampon cu miere ( miere 5%, aroma de miere 2,5% );
lapte de curatare cu miere ( miere 3,5%, ulei de migdale dulci 4,5%,
ulei de soia 4,5%, extract de polen 1,5% );
spuma de baie cu miere pentru copii si pentru persoanele cu pielea
sensibila ( miere 8%, extract de propolis 2%, polipeptide colagenice
2% );
gel de corp cu miere ( miere 5%, factor de hidratare 7%, extract
glicolic de centerela, alune ) ;
crema de miini cu miere ( miere 4%, glicerol6%, alantoina 0,5%, ulei
de soia 5% 0 ;

In tarile Americii de Sud in care se gaseste eucalipt, se obtine mierea de

eucalipt, foarte valoroasa apiterapeutic. La aceasta miere se pot adauga si
alte produse apicole.
In America de Nord, Canada este cunoscuta miere a ursului, mierea de
trifoi, mierea de artar, mierea poliflorala, din care se prepara alimente,
cosmetice.
In Germania, se gaseste mierea de mana, foarte bogata in minerale, mierea
de alune, sau mierea de iarba neagra. In Germania se prepara si un produs
antitusiv, care este un amestec de miere cu planta numita fenicul.
In Ungaria, predominanta este mierea de salcim.

49
 POLENUL

POLEN BIO

GRANULE POLEN

Albinele recolteaza granule microscopice de polen de la plantele si

copacii infloriti, le depoziteaza in cosuletele lor de la picioare si le

50
 transporta la stup pentru a hrani puietul cu aceasta mancare naturala
bogata in proteine.
Fara polen plantele, copacii si florile nu ar putea exista in mod natural.
Omul,si cele mai multe dintre mamifere si pasari, depind de existenta
polenului, deoarece polenizarea ( directa sau incrucisata) produce
cresterea semintelor, a fructelor si a legumelor care se afla la baza
piramidei de hrana.

Originea polenului
Originea polenului este in plantele inflorite, arbusti si copaci.
Polenul este produs in aceste flori in antere care reprezinta organele sexuale
mascule.
Albinele lucratoare culeg polenul de pe anterele florilor si il transporta in
stup.

Tipuri de polen
Pudra florala- cantitatea totala a polenului floral.
Polen- acest cuvant este asociat simultan,cu pudra florara si cu
fiecare granula de polen.
Apicultorii considera polenul ca fiind:
- Pudra florara
- Granule de polen vindute cumparatorilor
- Granule de polen depozitate in faguri
Polenul floral este acelasi lucru cu polenul pudrei florilor; polenul
floral este in principal utilizat pe piata.
Polenul de albine- este un tip de polen recoltat in special cu ajutorul
colectoarelor si are o compozitie usor diferita fata de polenul floral
deoarece albinele ii adauga diverse secretii salivare.
Polenul manual- este polenul colectat cu mana. Are o compozitie
diferita fata de polenul de albine.
Pastura- este polenul prelucrat de albine in stup, cu o compozitie
diferita de polenul floral sau de albine.

Pentru apiterapie cele mai importante tipuri de polen sunt:

polenul de albine (recoltat cu ajutorul colectoarelor)
pastura.

Trebuie sa cunoastem:

51
 Originea geografica (tara, zona, locul); polenul de munte are
efecte diferite fata de cel de campie sau de desert;
Daca zona este poluata sau nu?
Plantele (copacii) sursa pentru polen.
Cunoasterea sursei polenului este extrem de importanta deoarece puteti
intelege mai bine efectele farmacologice.
De exemplu, polenul de tei are efecte asemanatoare cu florile de tei
folosite la ceaiurile medicinale.1
COPACI
NUME COMUN NUME LATIN

BRAD Abies alba

CASTAN Castanea sativa
CASTAN SALBATIC2 Aesculus hippocastanum
FAG Fagus silvatica
FRASIN Fraxinus excelsior
ARTAR Accer campestre
MESTEACAN Betula alba
MOLID3 Picea excelsa
NUC Juglans regia
ARTAR NORVEGIAN Acer platanoides
PIN Pinus silvestris
PLOP Populous nigra
SALCAM JAPONEZ Sophora japonica
SALCAM Robinia pseudoacacia
SALCIE Salix alba
SALCIE CAPREASCA Salix caprea
STEJAR Quercus robus
TEI ARGINTIU Tilia tomentosa
TEI CU FRUNZA MARE Tilia platyphyllos
TEI PUCIOS Tilia cordata
ULM Ulmus campestris

ARBUSTI
NUME COMUN NUME LATIN

1
Urmatorul tabel este specific pentru Europa (Romania); cu ajutorul dumneavoastra speram sa largim
aceasta lista cu granulele de polen de pe toate continentele albinelor cunoscute si/sau tarile
apiterapiei
2
In Germana: Rossakastanie
3
In Germana: Fichte

52
AFIN Vaccinum myrtillus
AGRIS Ribes grossularis/uva crispa
COACAZ Ribes aureum
ALUN Corylus avellana
CIMISIR Buxus sempervirens
CALIN Viburnum opulus
CATINA ALBA4 Hippophae rhamnoides
CATINA ROSIE Tamaris ramosissima/galica
COACAZ NEGRU5 Ribes nigrum
CRUSIN Rhamnus frangula
DRACILA Berberis vulgaris
IEDERA Hedera helix
MACES Rosa canina
MUR Rubus fruticosus
MUR6 Rubus caesius
OTETAR Rhus glabra/tiphina
PADUCEL Crataegus sp.
PORUMBAC Prunus spinosa
CORN Cornus sanguine
SOC Sambucus nigra
VIE Vitis vinifera
ZMEURA Rubus idaeus

POMI FRUCTIFERI
NUME COMUN NUME LATIN

AFIN Vaccinum myrtillus

ALUN Corylus avellana
CAIS Prunus armeniaca

4
Nume German: Sanddorn
5
Nume German: Schwarze Johannisbeere
6
Nume German: Ackerbrom beere

53
VISIN Prunus avium
CORCODUS Prunus cerasifara
CORN Cornus sanguine
DUD ALB Morus alba
DUD NEGRU Morus nigra
GUTUI Cydonia ablonga
LAMAI Citrus limon
MAR Malus domestica
MIGDAL Prunus amygdalus
PADUCEL Crataegus sp.
PAR Pyrus communis
PIERSIC Prunus persica
PRUN Prunus domestica
VISIN Prunus cerasus
VITA DE VIE Vitis vinifera
ZMEUR Rubus idaeus

COPACI, ARBUSTI DE IMPREJMUIRE

NUME COMUN NUME LATIN

CIMISIR Buxus sempervirens

CRUSIN Rhamnus frangula
DRACILA Berberis vulgaris
LILIAC Syringe vulgaris
MACES Rosa canina
PADUCEL Crataegus sp.
PORUMBAR Prunus spinosa
SALCAM Robinia pseudoacacia

PLANTE PERENE MEDICINALE

NUME COMUN NUME LATIN

ANGELICA Archangelica officinalis

ANGHINARE Cynara scolymus
SOVARV Origanum vulgare
CICOARE Cichorium intybus

54
CIMBRISOR Thymus serpylli
FENICUL Foeniculum vulgare
GHIOCEL Galanthus nivalis
GHIZDEI Lotus corniculatus
ISOP Hyssopus officinalis
LEVANTICA Lavandula angustifolia
LUCERNA Medicago sativa
MENTA Menthe piperita
NALBA DE PADURE Malva silvestris
PAPADIE Taraxacum officinale
PODBAL Tussilago farfara L.
ROINITA Melissa officinalis
SALVIE Salvia pratensis, Salvia off.
SCAI Eryngium planum, camperstre
ASPARAGUS Asparagus officinale
SPLINUTA Solidago virgaurea
SULFINA Melilotus officinalis
TALPA GASTEI Leonurus cardiac
TRIFOI ALB TARATOR Trifolium repens
TRIFOI ROSU Trifolium pretense
UNGURAS Marrubium vulgare
URZICA MOARTA ALBA Lamium album
SOPARLITA Veronica officinalis
SUNATOARE Hypericum perforatum

PLANTE ANUALE MEDICINALE

NUME COMUN NUME LATIN

ALBASTRELE Centaurea cyanus

ANASON Pimpinella anisum
BUSUIOC Ocimum basilicum
CORIANDRU Coriander sativum
DOVLEAC TURCESC Cucurbita maxima
FLOAREA SOARELUI Helianthus annuus
GALBENELE Calendula officinalis
HRISCA Fofopyrum esculentum
IARBA NEAGRA Calluna vulgaris

55
IN Linum usitatissimum
MAC DE CAMP Papaver rhoeas
MUSTAR ALB Sinapis alba
MUSTAR DE CAMP Sinapis arvensis
PEPENE GALBEN Cucumis melo
PEPENE FURAJER Colocynthis citrullus
PORUMB Zea mays
RIDICHE Raphames sativus
SFECLA Beta vulgaris
SULFINA Melilotus alba
VARZA Brassica oleracea

Caracteristicile polenului (fizico-chimice si gustative)

Parametri vizuali:
a) Culoarea
Polenul are o mare variabilitate de culori, peste 563 culori.
Toate aceste culori se modifica in timp, sub influenta unor anumiti
factori7:
Continutul mineral - cu cat nectarul va fi mai bogat in saruri
minerale, cu atat polenul va fi mai inchis la culoare.
Umiditatea- cu cat polenul este mai umed, cu atat culoarea sa
va fi mai deschisa.
Razele soarelui- cu cit expunerea la soare este mai lunga, cu
atat culoarea va fi mai deschisa.
Infestarea cu fungi- cu cat este mai mare, cu atat culoarea va fi
mai inchisa.

Fiecare granula de polen trebuie sa aiba culoarea ei; daca o anumita

granula este patata (murdarita) cu o alta culoare, aceasta poate arata:
Umiditate excesiva- ce va permite diferitelor granule de polen sa
se alipeasca.

56
 Prezenta fungilor- ajutati de umiditatea excesiva. Acest aspect
poate fi mai bine vazut in cazul polenului inchis la culoare.

Din punct de vedere al apiterapiei este bine de stiut ca:

- In mod uzual un polen multicolor este mai bun pentru consum de
catre oamenii sanatosi, sau de catre persoanele ce sufera de mai
multe boli ce afecteaza multe dintre organele si sistemele corpului.
- Un polen monocolor este mai bun pentru tratarea unei stari,
sindrom, boli, simptom, cand cunoastem originea exacta a polenului
si proprietatile lui terapeutice.

b) Marimea
. Un polen bun trebuie sa aiba cel putin 2-5mm in diametru.
Din punct de vedere al apiterapiei, marimea nu este foarte importanta,
exceptind cazul polenului uscat, care daca este prea mic in
dimensiuni, poate fi expus unui proces de oxidare ridicat fata de cazul
polenului cu granule mari, tinut in conditii de depozitare normale.
c) Curatenia
In timp ce albinele si florile sunt exemple minunate ale puritatii si
curateniei, unii pot descoperi multe impuritati in polen, in special in
forma bruta:
Impuritati vegetale parti de iarba, mici crengute, etc.
Impuritati animale ramasite ale albinelor sau ale altor
animale, larve mumificate, paraziti de genul capuselor, insecte
vii sau ouale lor.
Ramasite minerale - nisip sau chiar mici pietricele.

Senzatii olfactice

Mirosul polenului depinde bineinteles de originea florara.

Polenul trebuie sa aiba un miros floral ,care trebuie sa fie persistent, aratind
continutul ridicat de compusi volatili.
Pentru a ajuta aprecierea mai buna a mirosului polenului, este bine sa folositi
urmatoarele proceduri:

57
 Fiti sigur ca aveti narile suficient de deschise si ca aveti o buna
circulatie a singelui in zona nasului (a fetei); puteti efectua un usor
masaj sau presopunctura pe punctele locale de acupunctura;
Expirati si inspirati profund de cateva ori, accentuind faza expiratorie;
Umeziti-va putin narile cu apa pura (distilata); mirosul substantei se
va dizolva mai bine in umiditatea moderata prezenta in nas, in acest
mod stimulind receptarea in zona olfactiva a nasului;
Deschideti pachetul si mirositi polenul prin inhalarea aerului la
inceput foarte incet, si apoi cu viteze diferite;
Cand mirositi incercati sa conduceti coloana de aer atat de sus cat
este posibil in interiorul nasului;
Incercati sa descoperiti mirosul principal si mirosurile secundare.

Polenul trebuie sa aiba un miros floral, mai mult sau mai putin placut si
persistent.
Uneori polenul poate avea mirosuri neplacute datorita contaminarii cu:
* Solventi pentru vopsea din bidon sau pachet;
Ramasite ale substantelor fumigene;
Fermentatie etc.
Cel mai bun polen dupa acesti parametri este cel care are un miros placut si
persistent.
Senzatii tactile
Senzatiile tactile sunt determinate intre degete, in palma sau intre dinti.
Cel mai important aspect ce trebuie luat in considerare este:
umiditatea prafului de polen;
consistenta.

a) Umiditatea- prin presarea unei mici granule de polen intre degete sau
prin muscare intre incisivi, se poate stabili coeziunea polenului, care este
invers proportional cu umiditatea. Un polen comercial tipic trebuie sa
aiba un grad de umiditate foarte scazut (mai putin de 8%); totusi in
apiterapie umiditatea nu este atat de importanta daca polenul este
FOARTE PROASPAT recoltat, si amestecat imediat cu miere sau cu
propolis sau inghetat adecvat in mici pachete;

58
b) Praful de polen- praful de polen este considerat a fi polenul ale carui
granule nu sunt legate si sunt detasate una de alta la fiecare manipulare.

c) Consistenta- granulele de polen uscat trebuie sa aiba o consistenta

solida, nu trebuie sa fie sfarimicioase.

d) Senzatii gustative

Exista 4 senzatii gustative principale:

1. Acida- este determinat de portiunea anterioara a limbii; este
mult mai pronuntata la polenul din speciile Ericacee (iarba
neagra) si Helianthum;
2. Dulce- este detectat de varful limbii; este pronuntat la polenul
din Citrus sp. (lamii, portocal, grapefruit etc);
3. Amar- este determinat de portiunea posterioara a limbii; este
specific polenului din Cruciferae (varza, mustar etc);
4. Sarat- este determinat de portiunea mijlocie a limbii; aceasta
senzatie nu are o semnificatie precisa.
Dupa acesti parametri un polen bun trebuie sa aiba un gust intens.

Compozitia :
- Proteine totale- min 20%
- Carbohidrati- min 18%
- Cenusa- max 3,5%
- Proprietati farmacologice, efecte, actiuni

Are ca sursa peste 1000 de flori diferite;

Ca rezultat, compozitia lui si desigur, proprietatile, sunt foarte variabile.
Proprietatile principale a polenului sunt legate de bogatia mare in elemente
nutritive (aminoacizi, vitamine, enzime etc).
Astfel, polenul este in primul rind un foarte bun aliment.
Totusi, dupa cum spunea Hippocrate cu 2000 de ani in urma, un bun
aliment, bine administrat, poate fi de asemenea un medicament.
Proprietati:

59
1. Afrodisiac- polenul este celula sexuala vegetala.

2. Alergic (febra finului, polenoza)- datorita proteinelor de lungimi

diferite din polen, totusi cele mai alergice granule de polen sunt cele
purtate de vant si NU de catre albine.

3. Anabolizant- polenul contine multe vitamine si alte elemente

nutritive care sunt implicate in cresterea apetitului si ajuta la
construirea noilor celule.

4. Anorexic (pierderea apetitului)- data de prezenta multor vitamine.

5. Anti-alergic (febra finului)- cand este administrat in doze mici, ca

aliment, amestecat cu miere, poate desensibiliza repede aceste alergii.

6. Anti-aterosclerotic- polenul, datorita compozitiei sale complexe,

reduce nivelul presiunii arteriale cand aceasta este ridicata,
imbunatateste circulatia sanguina prin imbunatatirea functiilor
ficatului si ajuta la regenerarea celulelor endoteliului arterial.

7. Antibacterian si Antibiotic, Antiinflamator, Antiparazitar - florile

care produc polenul vor produce si substante antibacteriene, cum sunt
bioflavonoizii, care sunt cunoscute ca puternice substante
antiinflamatorii.
8. Previne cariile- polenul este un produs antibacterian nespecific;
cariile sunt produse de bacteria streptococcus mutans, care nu se
mai poate multiplica in prezenta polenului.

9. Antidrepresiv- polenul contine toti aminoacizii necesari sistemul

nervos, este antidepresiv natural. Sistemul nervos foloseste acesti
aminoacizi, transformindui in endorfine.

10.Antioxidant- datorita continutului in flavonoizi a polenului.

60
11.Antipiretic- polenul stimuleaza imunitatea, un sistem imunitar
puternic poate indeparta multe dintre cauzele febrei (bacterii, virusuri,
paraziti, precum si substantele lor asociate).

12.Antitoxic- polenul este cel mai bun aliment pentru ficat; un ficat
sanatos poate neutraliza mai bine toxinele.

13.Biostimulant- polenul proaspat este alcatuit din miliarde de celule vii,

care au o forta vitala foarte puternica; Polenul stejarului sau al
lamiiului care permit acestor copaci sa traiasca peste 1000 de ani!

14.Dietetic- polenul este un aliment foarte bun,; el este o sursa vegetala

de elemente nutritive foarte bine echilibrata; de aceea se recomanda
pentru obezitate, hipertensiune arterial, guta, etc.

15.Diminueaza edemele (apa in exces din tesuturi)- polenul scade

nivelul proteinelor din singe, astfel absorbindu-se apa aflata in exces
in tesuturi, trecind inapoi in curentul sanguin.

16.Diminueaza hemoragiile- polenul hraneste ficatul care produce toti

factorii antihemoragici necesari; intareste peretii capilarelor;
Creste energia sangelui si a corpului; in acord cu Medicina
Traditionala Chineza, cand QI-ul (bioenergia) e scazut, singerarile apar
mai des; un QI crescut poate sa determine absenta hemoragiilor, sau
mai putine hemoragii.
17. Reduce nivelul tensiunii arteriale ridicate- imbunatateste
fluiditatea sangelui deoarece polenul scade nivelul grasimilor din sange,
reduce microhemoragiile, si astfel incidenta aterosclerozei, catifeleaza
interiorul peretilor arteriali, capilari si venosi, hraneste musculatura
arteriala, facind-o mai flexibila, hraneste muschii si nervii cardiaci, o
inima sanatoasa poate controla mai bine variatiile tensiunii sanguine.

61
 18. Scade nivelul colesterolului sanguin, acizilor grasi liberi8,
trigliceridelor9, beta-lipoproteinelor10 si al albuminelor11

19. Diminueaza efectele negative ale stresului excesiv- polenul contine

toate elementele nutritive necesare functionarii sistemului nervos: un
sistem nervos mai sanatos inseamna o mai buna adaptabilitate la multi
dintre factorii de stress.

20. Reduce riscul bolilor genetice- polenul contine in interiorul

cromozomilor sai, mai multi acizi nucleici, aceste substante sunt extrem
de importante pentru regenerarea celulara, cand lipsesc una sau mai multe
dintre aceste substante, riscul bolilor genetice este crescut.

21. Diuretic - continutul relativ ridicat al polenului in carbohidrati, creste

nivelul apei biologice din organism.

22. Energetic - contine toti nutrientii necesari celulelor noastre dinamice

(celulele musculare si ale sistemului nervos).

23. Confera o senzatie de bunastare- secretia de endorfina este crescuta

de prezenta a suficienti aminoacizi in sange.

24. Un aliment de buna calitate

25.Imbunatateste toate functiile cerebrale- datorita prezentei unei

cantitati incredibil de mari de elemente nutritive diferite ce se gasesc in
polen , aceste substante hranesc in mod direct, toate celulele neuronale;
efectul indirect este datorat hranirii ficatului, un ficat sanatos produce la
rindul sau alte substante foarte importante pentru functionarea creierului.

8
Sunt prezenti in inima si in alti muschi ca surse de energie metabolica
9
Legaturi (esteri) ai glicerinei cu acizii grasi; un grup din clasa lipidelor
10
Legaturi micromoleculare intre lipide si proteine, sunt solubile in apa
11
O proteina de dimensiuni relativ mici ce se gaseste in sange si in alte lichide organice

62
26.Imbunatateste producerea de hemoglobina si de hematii- polenul
contine toate substantele necesare pentru regenerarea celulara, inclusiv pe
cele necesare pentru celulele sanguine, de asemenea contine fier care este
foarte important pentru sinteza hemoglobinei.

27.Imbunatateste functionarea intestinului gros- pentru ca in final

hraneste flora intestinului gros.

28.Imbunatateste nutritia si functiile tuturor muschilor- inclusiv

muschii netezi ai organelor interne.

29.Imbunatateste functiile prostatei- polenul este celula sexuala

vegetala, este antibacterian, antiinflamator, diuretic.

30.Imbunatateste functiile stomacului- hraneste celulele din mucoasa

stomacului care produc suc gastric, hraneste muschii stomacului, ajutand
la amestecarea alimentelor cu sucul gastric si la deplasarea bolului
alimentar spre duoden si intestinal subtire.

31.Imbunatateste nasterea- atat mama cat si copilul au nevoie de

muschi puternici in timpul nasterii.

32.Imbunatateste circulatia sanguina- contribuie la scaderea grasimilor

din singe, in acest mod crescind fluiditatea singelui, creste puterea
muschiului cardiac care va pompa mai mult singe cu mai putin efort dar
si datorita cresterii elasticitatii arteriale.

33.Imbunatateste nutritia- datorita compozitiei polenului.

34.Imbunatateste vederea- in mod direct prin hranirea celulelor oculare,

indirect prin hranirea ficatului, ficatul produce cele mai multe substante
precursoare necesare acestei functii.

35.Imbunatateste flora intestinala- rezidurile rezultate din digestia

polenului in stomac si intestinul subtire hranesc flora intestinala.

63
36.Imbunatateste functiile ficatului- prin compozitia polenului si
bioenergia sa, ficatul are peste 1000 de functii biochimice diferite.

37.Imbunatateste capacitatea sexuala (in special la barbati)- polenul

este celula sexuala vegetala masculina.

38.Imbunatateste structura pielii- prin continutul ridicat in vitamine,

(colagenul si elastina din piele sunt proteine), polenul contine toti
aminoacizii necesari producerii acestor proteine.

39.Imbunatateste depozitarea vitaminei C in glanda suprarenala,

timus, intestinul subtire, intestinul gros si in ficat- acesta este un efect
dovedit experimental, oamenii nu pot produce vitamina C, astfel ca
aceasta proprietate este extrem de importanta pentru sanatatea noastra.

40.Imbunatateste functiile tiroidei- prin mai buna nutritie a tiroidei;

atat polenul cit si tiroida sunt legate de energie, de yang conform
Medicinei Traditionale Chineze, polenul contine toti aminoacizii necesari
pentru sinteza hormonilor tiroidieni.

41.Mareste imunitatea- datorita continutului de carotenoizi.

42.Creste nivelul de alfa si beta globuline in ser- ajuta functiile

ficatului si ale sistemului imun.
43.Scade nivelul colesterolului- datorita continutului in fitosteroli.

44.Protejeaza organismul impotriva efectelor negative ale

chimioterapiei- prin protectia ficatului , prin regenerarea celulara, prin
detoxifierea ficatului.

45.Regleaza greutatea corporala- greutatea este reglata prin mai multe

mecanisme, inclusiv hormonal, hormonii sunt proteine alcatuite din
aminoacizi.

64
 46.Reintinereste creierul, mintea si sufletul- polenul este cel mai bun
aliment pentru creier, el este asociat cu tineretea, deoarece el insusi este o
entitate tanara, reprezentand prima celula a noului organism.

47.Stimuleaza producerea substantelor organice

48.Stimulent- ajuta sistemul nervos, muschii.

49.Intareste vasele capilare- prin producerea colagenului si a elastinei,

prin proprietatile antihemoragice.

50.Intareste inima- polenul hraneste in mod direct si indirect inima (prin

intermediul ficatului), e sursa a bioenergiei.

51.Intareste sistemul imun- aproape toate structurile legate de sistemul

imun au nevoie de multe proteine diferite, proteinele sunt alcatuite din
aminoacizi.

52.Tonic- polenul creste apetitul, functia digestiva, curgerea sangelui,

functionarea inimii si a sistemului nervos, capacitatii sexual.

Indicatiile polenului

Proprietatile polenului, sunt peste 50 de asemenea efecte principale.

Aceasta mare variabilitate a proprietatilor polenului este data de marea
bogatie a acestuia in nutrienti si substante active.
Ca si in cazul mierii, putem spune ca sunt:
proprietati generale si
specifice pentru granulele de polen.
Proprietatile generale- sunt caracteristice pentru toate tipurile de polen si
sunt date de nutrientii comuni si/sau de substantele active gasite in toate
tipurile de polen (aminoacizi, carbohidrati).
Proprietati specifice- sunt date de acele substante active ce sunt prezente
numai in anumite tipuri de polen, recoltat de la anumite plante.
Principalele indicatii generale ale polenului:

Boli nutritive si de metabolism Diabet

Anorexie - lipsa apetitului

65
 Diminuarea metabolismului Hepatite cronice
energetic Insuficienta hepatica
Distrofii Steroza hepatica (impregnarea
Intoxicatii grasa a ficatului)
Malnutritie
Obezitate Bolile vezicii biliare
Subnutritie de cauze diferite Litiaza biliara
Icter mecanic
Bolile aparatului digestiv
Esofag Afectiunile intestinului
Stenoze esofagiene subtire
Diaree
Stomac Enterocolite acute
Dupa gastrectomie Enterocolite cronice
Cancer gastric Enterite
Gastrite Fistule entero-colice (adjuvant)
Gastroenterite Gastro-enterite
Fistule gastro-colice Parazitoze
Ptoza gastrica
Ulcer gastric
Ulcer gastro-duodenal Afectiunile intestinului
Stenoza pilorica gros
Cancer al intestinului gros
Bolile duodenului Colibaciloze
Parazitoze Colite
Ulcer duodenal Colite de fermentatie
Colite de putrefactie
Colite spastice
Bolile ficatului Colite ulceroase
Afectiuni ale celulelor hepatice Constipatie cronica
Alcoolism Diaree cronica
Afectiuni cronice ale ficatului Enterocolite acute
Ciroza hepatica Enterocolite cronice
Ciroza atrofica Fistule-entero-colice (adjuvant)
Congestiva hepatica Flatulenta
Distrofie acuta a ficatului Parazitoze
Hepatite Rectocolite
Hepatite toxice

66
 Afectiunile genitale si Congestiva hepatica
sexuale Flebite
Adenom de prostata Fragilitate capilara
Afectiuni ale sinilor Hemoragii de origine vasculara
Cancer de prostata Insuficienta cardiaca
Dismenoree Incetinirea curgerii sanguine
Hipertrofie benigna a prostatei periferice
Infertilitate masculina Ulcer varicos
Inflamatia prostatei si a Varice
veziculelor seminale
Inflamatia prostatei (prostatite) Afectiunile aparatului
Prostatite cronice respirator
Scaderea dorintei sexuale Angina
Scaderea dinamicii sexuale Bronsite
Sindrom de premenopauza Angina
Tulburari ale ciclului menstrual Astm bronsic
Tulburari ale sarcinii Rinite alergice (febra finului)
Tuse cronica, raceala
Boli canceroase (boli
Afectiunile aparatului oncologice si de iradiere)
urinar In chemoterapie (polenul si
Afectiunile vezicii urinare mierea ca adjuvanti)
Colibaciloze Cancerul ginecologic (ca
Afectiuni renale adjuvant, in timpul cobalto-
Infectii urinare terapiei)
Tumori mamare la soareci
In alergii (experimental)
Afectiuni hematologice
Anemie (anumite tipuri) Bolile sistemului imun
Anemia feripriva Alergii
Hiperlipidemii (grasimi in exces Febra
in sange) Raceala
Slabirea sistemului imun
Afectiuni cardiovasculare
Angina pectorala Afectiunile sistemului
Aritmii nervos
Arterioscleroza Ameteli de origine neurologica
Arteroscleroza cerebrala Anxietate

67
 Atac cerebral (adjuvant) Boli de iradiere
Depresie Caderea parului
Insomnie Eczeme
Iritabilitate Par subtire
Migrene Piele arsa
Neurastenie Piele uscata
Nevroze Tonus scazut al pielii
Sindrom de oboseala cronica Tulburari ale cresterii unghiilor
Tulburari mentale Ulcer varicos
Unghii fragile
Afectiuni endocrine
Gusa tiroidiana Bolile varstei a III a
Sani mici Anorexie
Scaderea tonusului sanilor Ateroscleroza
Slabiciunea sexuala Depresie
Tulburari menstruale Hiperlipidemie
Hipertensiune arteriala
Piele uscata
Afectiuni ale ochilor Tulburari mentale
Ameteli de origine oftalmologica Ulcer varicose
Tulburari ale vazului
Medicina sportiva
Afectiunile sistemului Sustinatoare de efort
osteo-muscular
Artrite Boli de cauza externa
Hernie abdominal (adjuvant) Boala de iradiere
Tulburari ale cresterii
Rahitism Boli ce intereseaza tot
Reumatism organismul
Alcoolism
Psihiatrie Convalescenta postoperatorie
Oligofrenie Febra
Schizofrenie Intoxicatii
Radioterapie
Afectiuni ale pielii Stare generala alterata
Acnee Subnutritie globala
Afectiuni ale pielii, parului si Socuri traumatice
unghiilor

68
 Pediatrie Oligofrenie
Anemie Rahitism
Anorexie Rinite alergice (febra finului)
Dificultati de invatare Tulburari mentale

Indicatiile prezentate mai sus au fost descoperite in principal de medici,

dupa studii perseverente in spitale, clinici sau simple cabinet medicale.
Polenul , ca si in cazul tuturor celorlalte produse apicole , poate fi
administrat pentru aproape toate afectiunile.
Pentru ca polenul , continind atat de multi nutrienti este o hrana excelenta
pentru toate celulele bolnave ale corpului nostru.
Acest principiu poate fi aplicat, tuturor produselor apicole deoarece:

Veninul de albine imbunatateste circulatia sangelui, indiferent de

boala, avem nevoie de o buna circulatie a singelui.
Mierea imbunatateste energia organismului, fiecare celula are nevoie
de energie pentru a supravietui.
Propolisul imbunatateste sistemul imun, fiecare celula trebuie aparata
de bacterii, virusuri
Laptisorul de matca este o hrana excelenta si regleaza multiplicarea
celulara.

Terapia cu polen- contraindicatii si limite

Multi oameni se tem de o posibila alergie cand aud de terapia cu polen.

Trebuie de explicat:
Rinita alergica12 este produsa nu de polenul transportat de albine, ci de
cel purtat de vint sau polenul aeropurtat. Acest polen aeropurtat

12
Dupa Lyngheim L. Si Scagnetti J. (1979) rinita alergica este o reactie alergica comuna la polenul din aer.
Asa-numitul sezon al rinitelor alergiceincepe primavara devreme si nu se termina pana toamna. Aceasta
este perioada in care polenul din flori , copaci si iarba este produs in cantitatile cele mai mici. Polenul
suflat de vant devine aeropurtat spre intalnirea cu partea sexuala feminina a plentei similare pentru
reproducere. Cand o persoana alergica inspira aceste particule microscopice de polen, organismul
produce anticorpi si elibereaza totodata o substanta numita histamina. In mod normal aceasta substanta
se gaseste in celulele noastre in cantitati mici , dar in reactia alergica ea este suprapropusa si eliberata in

69
 denumit dupa numele latin anaemophil, este produs in principal de
rugina si de alte tipuri de iarba, si de asemeni de catre copaci sau
plante vizitate de alte insect decat albinele.
Rinita alergica poate fi vindecata de polen, administrat pe cale interna,
in cantitati foarte mici la inceput (chiar una-doua granule), primele 2-
6 minute tinut sub limba, apoi inghitit.

Totusi exista oameni care pot face alergie chiar si de la polenul anemofil
procesat (saliva albinelor + nectar).
Iata care sunt:
Alergii respiratorii la polen
Polen administrat brut, miere nefiltrata, in inhalatii
Accidental, cand cineva inspira dintr-un pachet de polen
comercial uscat.

Alergii alimentare la polen

Polenul administrat direct, intern, ca aliment sau in preparate
medicale ca tablete singure sau in amestec cu alte produse
(miere, laptisor de matca, ierburi etc)

Un alt tip de contraindicatii ale polenului sunt legate

de continutul relativ ridicat de carbohidrati. Asa ca nu permiteti
bolnavilor de diabet zaharat sa consume cantitati mari de polen:

Diabet
- in special diabetul insulin-dependent, deoarece polenul poate avea un
continut ridicat de carbohidrati, depinzind de plantele de origine.

Deoarece polenul are uneori, (in functiie de speciile de plante de

provenienta), mucro-ace foarte aspre, pe invelisul extern (exine),( ca in

organism. Cand excesul de histamina este eliberata la nivelul nasului, ea produce umflarea si inflamarea
mucoasei. Rezultand un nas infundat, care curge. In cavitatea sinusala tesuturile se largesc si presiunea
creste , provocand durere de cap si de urechi. Pentru indivizii astmatici musculatura din jurul bronsiilor se
contracta, tesuturile se umfla, iar glandele secreta mucus in exces. Se micsoreaza spatiul de aer ramas
pentru suferinzii de astm ca sa inspire. (polenul de albine, Natures Miracle Health Food, Malvine Powers,
Wilshire Book Company, California)

70
cazul papadiei )si nu este recomandat ca persoanele suferind de boli ale
stomacului sa consume cantitati mari de polen, in special inaintea meselor:

Ulcer gastro-duodenal, gastrite

- Cand polenul este administrat neprelucrat, inaintea meselor , in
cantitati relative mari.

LIMITE

Polenul nu poate vindeca un tesut, un organ sau tot corpul daca este
prea slabit, pentru a prelucra prin mecanisme specifice (digestie si
absorbtia energiei in general).
Polenul nu poate vindeca celule sau tesuturi indepartate daca nu poate
ajunge in aceste zone, de exemplu: vitaminele, enzimele, energia
polenului nu pot ajunge la celulele cardiace.

Administrarea polenului

Polenul, fiind mai ales un supliment nutritional, poate fi administrat prin

sistemul digestiv: gura, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros, rect,
anus.
Afara de cateva exceptii (alimentatia legata de chirurgie ca in cazul
cancerului de esofag, supozitoare cu polen), polenul este administrat pe cale
orala.
Tinind minte ca principalul scop in apiterapie este trimiterea nutrientilor
si/sau compusilor farmacologici activi catre tinte (celule, tesuturi, organe,
sisteme bolnave sau sanatoase), urmatorii factori trebuie luati cel putin in
considerare:

Prospetimea, calitatea si cantitatea polenului de albine

Metoda de administrare
Durata
Posibila prezenta a reactiilor adverse

Prospetimea

71
 Polenul proaspat de albine contine cantitati mari de vitamine, enzime,
bioenergie.
Este important sa administram acest tip de polen persoanelor care prezinta
risc de deces nu din cauze naturale ci ca urmare a unor situatii anormale:
infarct, accidente vasculare, pre- si post-operatii chirurgicale de amploare,
meningite, accidente rutiere etc.
Persoanele mentionate mai sus necesita energie si mari cantitati de nutrient
pentru a supravietui si nu isi pot pierde puterea deja slabita prin procese
digestive complexe. Polenul fiind, ca si mierea, foarte usor digerabil, poate fi
un aliment si un supliment energetic extraordinar pentru asemenea situatii
dificile.
Cum vom administra polenul de albine in asemenea situatii?
In cantitati foarte, foarte mici, proaspat, tinut sub limba cel putin 2-
4minute inainte de a fi inghitit.
Daca persoana este in coma sau in pre-coma, aproape fara controlul
deglutitiei, polenul poate fi administrat granula cu granula, sau mai bine,
amestecat cu apa minerala pura, naturala si administrat in picaturi, ca o
perfuzie; singura diferenta va fi ca in acest caz polenul nu este administrat
prin vene13 (ca in cazul perfuziei clasice), ci prin gura, ajungind in mod ideal
la venele sublinguale ca in cazul administrarii nitroglicerinei in infarct.
In acest caz (administrarea sublinguala), numai compusii foarte mici dar
importanti (aminoacizi, glucoza, fructoza, vitamine, urme de elemente,
bioenergie) din polen vor patrunde in fluxul sanguin, iar moleculele mai
mari ca proteinele sau carbohidratii complecsi sau grasimile nu vor patrunde.

Cantitatea? 1-6 lingurite pe zi, in functie de persoana (varsta, greutate, stare

generala de nutritie)14.

13
Dupa cum stim, polenul contine proteine. Aceste proteine fiind non-self, sunt foarte periculoase daca
sunt administrate direct intravenos, avand risc potential de soc anafilactic.
14
Varsta mica si greutate scazuta necesita mai putin polen (1-2 lingurite pe zi, administrate in mai multe
mese). Stare generala de nutritive proasta necesita mai mult polen.

72
Desigur, polenul proaspat este foarte bun pentru oricine, chiar si pentru
persoanele perfect sanatoase care vor sa-si mareasca performantele fizice si
mentale, ca in cazul sportivilor.
Calitatea

Eficienta apiterapiei, ca multe alte terapii, depinde, bineinteles de

calitatea medicamentelor.
In principiu, este foarte important sa oferim celulelor noastre (bolnave
sau nu) nutrienti de inalta calitate si/sau compusi activi pe cat posibil foarte
diversificati.
Polenul contine mii de astfel de componenti, gata de a fi administrati si de
a sustine viata.
Ce tipuri de polen au calitatea cea mai mare?
Cele care sunt:
Proaspat colectate (ideal in aceeasi zi)
Specific tintelor (polenul de paducel pentru probleme cardiace,
polenul de papadie pentru probleme ale ficatului sau rinichilor etc)
Nepoluat
Avand ca origine plante fara potential toxic sau periculos (Digitalis
purpurea, specii de Rhododendron)

Daca vrem sa tratam intreg organismul este bine sa folosim polen din surse
botanice diferite (avand obisnuit culori diferite) pentru a creste variabilitatea
compozitiei polenului, astfel crescind posibilitatea de a satisface miliarde de
celule diferite care au diverse necesitati.

Cantitatea

Atat de mult cat este necesar

Un atlet ce se pregateste pentru maraton, sau un luptator de sumo pot
consuma peste 100g/zi.
De asemenea, persoanele care nu consuma, din diverse motive, hrana
obisnuita (chirurgie, cancere ale cavitatii bucale sau esofagului, sau in timp
ce postesc) pot consuma mari cantitati de polen.

73
 Un copil de 6 luni va folosi numai aproximativ un sfert de lingurita de
polen pe zi
. Cand apetitul pentru polen scade, vom reduce sau chiar opri pentru un timp
administrarea polenului.

Caile de administrare:
Interna:
Pe gura, inghitind polenul brut sau amestecul de polen cu miere sau cu
alte alimente ca iaurt, cereale, piine etc.
Sublinguala (cauzele de cancere sau chirurgicale).
Alimentatie chirurgicala sau artificiala, cand polenul, mierea,
laptisorul de matca, propolisul si alte alimente usor de digerat pot fi
administrate direct in stomac sau in intestinul subtire.
Supozitoare rectale, in cazul pacientilor cu adenom de prostata.
Supozitoare vaginale, pentru diferite afectiuni genitale la femei.
Externa:
In masti cosmetice, amestecat cu miere sau/si laptisor de matca,
extracte florale etc.
In dermatologie, ca adjuvant nutritional pentru celulele pielii.
Durata
Daca nu exista alergie sau reactii adverse, polenul poate fi administrat
continuu (zilnic).
Unii autori recomanda cure pentru anumite perioade de timp cum ar fi o
saptamana pe luna, sau doua luni la rand, apoi trei luni pauza, etc.
Este bine, durata, ca si ceilalti factori(cantitatea, modul de administrare
etc) trebuie sa fie strict individualizate, de la caz la caz.
Suntem fiinte unice in aceasta lume si avem nevoie de tratamente unice,
specifice.
Exista totusi un factor important care poate limita durata administrari
polenului: apetitul
Polenul contine, in afara de inhibitori ai cresterii, cativa asa numiti
reglatori ai cresterii ca auxine, brasine, gibereline, kinine.
Acesti factori de crestere cresc de obicei apetitul, uneori prea mult

74
 Unele femei sunt preocupate de mentinerea greutatii, astfel ca vor opri
uneori administrarea polenului, chiar daca medical (apiterapeutul) continua
sa-l prescrie.
Ceea ce le puteti spune unor astfel de persoane este ca daca vor evita
alimentele cu continut caloric ridicat (carne de porc, grasimi, branza, oua,
zahar etc), nu vor mai apare probleme legate de greutate.

Reactii adverse

Unii oameni pot dezvolta alergii la polen sau pur si simplu nu-l pot suporta
foarte bine in stomac sau in sistemul digestiv, plingandu-se de greutate in
stomac, balonari, diaree etc.
Pentru a evita multe dintre aceste cazuri, trebuie sa se consume polen in
cantitati foarte mici, chiar granula cu granula.
Daca astfel de persoane vor sa foloseasca polen pentru necesitati cosmetice
sau dermatologice, concentratia initiala de polen in amestecul folosit trebuie
sa fie de asemenea foarte mica.
.
In cele mai multe cazuri, diminuarea dozei sau oprirea administrarii
polenului va readuce curind15 persoana la statusul anterior. Ei pot incerca din
nou dupa o pauza de cateva zile, incepand tot cu aceleasi doze foarte mici.
Aceste persoane pentru care polenul este dificil de digerat, fiind prea greu
sau prea aspru, cu stomac sensibil, pot rezolva aceasta problema astfel:
Pentru prima oara sa faca testul de alergie la polen (1-2 granule in
prima zi, 3-5 granule a doua zi).
Se amesteca polenul cu mierea, pentru 1-2 saptamani, la inceput in
proportie de 1:3.
Se ia un sfert de lingurita din amestecul de mai sus, bine diluata intr-o
cantitate mare de lichid16.
Sa tina acest amestec (polen, miere, lichid) cateva secunde in gura,
inainte de a-l inghiti.

15
Cel mult 1-2 zile
16
Ceai de plante, apa, sucuri

75
 Sa bea amestecul de mai sus, in cantitati mici, initial dupa mese, apoi
inaintea meselor, iar in final (pentru tot restul vietii), intre mese, ca in
cazul multor alte medicamente naturale.

Regulile administrarii polenului:

Se incepe intotdeauna cu mici cantitati sau concentratii mici de polen.

Polenul nu se incalzeste17, prin incalzire se vor distruge cele mai
multe dintre enzimele, vitaminele si bioenergia continuta; mai putine
enzime, vitamine si energie inseamna un polen mai putin
eficient/nutritiv/energetic.
Nu se pastreaza polenul expus luminii soarelui. Bioflavonoidele, apoi
enzimele, vitaminele si bioenergia vor fi distruse.
Colectati si folositi polenul zilnic daca este posibil. Daca recolta de
polen este prea mare, congelati cantitatea in exces.
Nu permiteti o umezeala excesiva sa fie prezenta in containerele cu
polen. Apa in exces va permite mucegairea si chiar dezvoltarea altor
insect mai mici decat albinele sa se dezvolte, mai ales daca polenul
este pastrat la temperatura camerei. Amintiti-va ca polenul este un
aliment excelent pentru aproape toate formele de viata.
Congelati-va polenul la sau sub 0C.
Pastrati polenul, daca este posibil, in saculeti de plastic, in vacuum
(aer foarte putin sau deloc). Absenta oxigenului va prelungi viata si
calitatea polenului, nepermitand sa apara procesele de oxidare ale
polenului.
Folositi diferite tipuri de polen, pentru a hrani sau stimula intregul
organism.
Folositi tipuri special de polen daca doriti sa vindecati anumite
tesuturi, organe sau functii.
Combinati polenul cu mierea, mierea este un caraus excelent spre
tinte sau mai bines pus spre destinatii.

17
Multi oameni, din pacate, adauga inca polen la ceaiul ferbinte, asa cum procedeaza si cu mierea

76
 Tineti polenul (brut sau combinat) cat mai mult timp posibil sub
limba, inainte de a-l inghiti. Incercati sa-i simtiti aroma, gustul,
originea. Incercati de asemenea sa simtiti, chiar inainte de a-l inghiti,
ce parti ale corpului sunt activate de acel tip de polen.

Preparate cu polen fabricate acasa

Polenul, este un remediu natural, este de asemenea un foarte bun aliment.

Ca aliment poate fi prelucrat in orice mod:

Singur, macinat intr-o rasnita de cafea18.

Amestecat cu iaurt.
Amestecat intai cu miere, apoi cu iaurt.
Amestecat cu sucuri (de lamie, portocale, mar, ananas etc)
Amestecat cu fructe: banana, portocala, lamii, migdale, fragi, afine,
avocado etc.
Amestecat cu legume: morcovi.
Amestecat cu cereale (ideal pentru micul dejun cand este combinat cu
sucuri si cu iaurt).
Amestecat cu germeni de grau.
Adaugat unei felii de paine unsa si cu miere.

Este interesant de remarcat aici faptul ca polenul poate sa aiba gusturi

diferite, in functie de originea sa. Odata aflat in gura, activeaza celulele
senzoriale ale limbii, astfel dind un gust foarte placut alimentelor pe care le
mincam in acel timp. Cind polenul este foarte proaspat, acest efect este mult
mai pronuntat.
De asemenea, deoarece are un gust relativ puternic, poate modifica gustul
altor ingrediente, cand le adaugati intr-o reteta. Prin urmare, trebuie sa

18
Totusi, fiti atenti la urmatorul lucru! Rasnita de cafea se poate supra incalzi in timpul procesului de
macinare, astfel incat se poate distruge calitatea polenului. Este mai bine atunci sa se foloseasca rasnita
pentru perioade scurte de timp, de mai multe ori.

77
adaugati numai cantitati mici daca nu doriti ca polenul sa acopere gustul
celorlalte ingrediente.
Ca remediu trebuie sa fim foarte atenti pentru a proteja compusii activi,
vitaminele, enzimele, hormonii, bioenergia, inainte si in timpul prepararii.
Cea mai importanta regula aici este de a proteja polenul de caldura si
lumina.

Polenul de albine brut + miere bruta

Polenul de albine proaspat, curat, inghetat poate fi amestecat in

proportii variabile (1:1, 1:2,1:3,1:5 etc) cu miere bruta, fluida.
Folositi:
a) Granule multicolore de polen- origine variata= compozitie
variata. Este recomandat in principal oamenilor sanatosi sau
oamenilor bolnavi de afectiuni generale care afecteaza intreg
corpul si/sau mintea.
b) Folositi tipuri speciale de polen monocolor- din plante, copaci
care au deja cunoscute proprietati farmacologice specifice (ca teiul
pentru tusea uscata, levantica pentru insomnie, paducel pentru
problemele cardiae etc.).
Testati gustul polenului inainte de a-l introduce in mierea fluida.
Gustul sau trebuie sa fie bun, chiar daca poate fi amar sau acru. El nu
trebuie sa aiba un gust rau sau neplacut. Ideal este ca paciantii sa
efectuieze acest test inainte de a le face amestecul, din moment ce
corpul lor (limba, nasul, gura) va spune ce tip de polen le este cel mai
bun19.
Turnati polenul brut proaspat congelat intr-un recipient (cana) gol,
apoi adaugati mierea bruta fluida.
Umpleti recipientul pana cand este complet plin cu produsul vostru,
apoi acoperiti-l cu un capac. Nu trebuie sa existe aer intre amestec si
capac.

19
Aceasta metoda de testare pentru prima oara a gustului si aromei unui aliment sau remediu , este bine
cunoscut in India, unde Ayurveda este folosita de peste 7000 ani. Un remediu care indeplineste toate
nevoile corpului, da in mod uzual persoanei care-l testeaza, un gust si o aroma buna si/sau o senzatie de
bunastare.

78
 NU MISCATI amestecul inainte de a-l acoperi cu capacul. Polenul nu
trebuie sa fie pus in recipient si apoi sa fie acoperit pana sus cu miere
lichida si acoperit cu capacul. Miscarea va introduce aer, praf si
microorganisme in preparatul vostru.
Deoarece polenul este mai usor decat mierea, se va ridica la suprafata
recipientului, penetrind compusii mierii. Acest proces are loc dupa
cateva minute pana la cateva ore.
Rasturnati recipientul la fiecare 4-6-8 ore cu susul in jos, faceti acest
lucru minim 12-14 zile pana cand veti obtine un amestec omogen.
Pastrati preparatul final, asa cum a fost obtinut, intr-un frigider, fara al
muta in vase mai mici sau mai mari, evitand astfel contactul cu aerul.
De fiecare data cand doriti sa folositi preparatul, lasati-l la
temperatura camerei 1-2 ore inainte de a deschide recipientul pentru a
preveni condensarea pe peretii interior ai recipientului.
Daca recipientul este suficient de mic (ideal), il puteti pastra intr-un
loc inchis si racoros (4-14C). acest amestec poate sta pe raft fara nici
o problema pentru minim 6 luni. Totusi ca la orice aliment de indata
ce recipientul este deschis, este bine sa:
a) Sa se consume continutul cat mai repede posibil.
b) Sa se pastreze recipientul in frigider.

Amestecul de mai sus poate fi folosit in tratamentul a numeroase boli

(revedeti indicatiile polenului si ale mierii).

Daca doriti sa mariti pe viitor eficienta preparatelor voastre, aveti

urmatoarele 2 obtiuni:

1. Adaugati cat mai multe remedii naturale posibile (alte remedii), in

cazul in care doriti ca produsul vostru final sa fie folosit ca un
remediu preventiv nespecific, ca un elixir bun la toate, in special
pentru oamenii sanatosi, sportivi si persoanele cu munca fizica grea.
2. Adaugati remedii care sunt specific bolii de tratat ca:
Pudra de ginseng (extract) pentru a creste puterea sexuala la
barbati cu boli sau tulburari sexuale.

79
 Germeni de grau20 pentru persoane cu boli ale ficatului, inimii
si creierului.
Laptisor de matca, pentru cei cu afectiuni virale (vezi indicatiile
laptisorului de matca ).
Extract de propolis, pentru afectiuni respiratorii si/sau ale
sistemului imun etc.
Extract de paducel pentru afectiunile inimii si vaselor de singe.
Fructe de maces (rosa canina) pentru continutul bogat in
vitamina C.
Afine (vaccinium sp.) pentru indicatiile in tulburari ale vederii.
Praf de scoarta de arin negru, pentru cei ce sufera de
constipatie21.
Nuci pentru copii cu distrofie
Extract de eucalipt (ulei) pentru afectiuni respiratorii etc.
Exista sute de companii care prepara astfel de combinatii apiterapice.
Deoarece aproape toti compusii din amestecurile de mai sus sunt considerate
alimente, nu exista dificultati majore in producerea lor la o scara larga.
Desigur trebuie respectate toate conditiile cerute de prepararea alimentelor
si/sau produselor.

Polenul sub forma de capsule:

Se foloseste polenul uscat.

Se macina intr-o risnita de cafea curata.
Se introduce pulberea de polen in capsule, singura sau combinata cu:
o Pudra de orez (pentru a absorbi umiditatea potentiala in
exces).
o Vitamina C sub forma de pulbere22.
o Laptisor de matca liofilizat.
o Ginseng pulbere.
o Pulbere din frunzele sau florile de paducel
20
Graul este foarte bogat in vitaminele grupului 2 si conform Medicinii Traditionale Chineze, ajuta ficatul
muschii si tendoanele, ochii, inima, vasele de sange, creierul, sistemul nervos.
21
In Romania avem un astfel de preparat (produs) numit Miere laxativa.
22
Polenul contine cantitati foarte mici de vitamina C

80
 Extract alcoolic de polen23:

Amestecati intr-o sticla de culoare inchisa, 1:4 polen cu alcool

alimentar de 96.
Agitati amestecul de cateva ori pe zi. Cu cat il agitati mai bine cu atat
va fi mai bun extractul final.
Dupa 8 zile, filtrati-l printr-un tifon.
Pastrati preparatul final in mici recipiente in frigider.
Fiind extras in alcool, acest preparat poate fi pastrat pentru perioade
lungi de timp.
Alcoolul poate extrage din polen toate substantele legate, mai mult sau mai
putin, de grasimi (vitamine solubile, uleiuri).
Concentratii mai mici de alcool vor extrage mai aficient taninurile,
carbohidratii si acizii din polen.
Extract de polen in propilen glicol:

Extrage cea mai mare parte a substantelor solubile in apa, lasind in

urma proteinele, astfel eliminand cea mai mare parte a substantelor
alergice.
Acest tip de extract este cel mai convenabil pentru cosmetica.
Extract de polen in ulei:
Acest tip de extract a fost raportat ca fiind ineficient.
Preparate pentru uz cosmetic24:

1. Polen + miere pentru ingrijirea pielii:

Polenul contine cantitati ridicate de acizi nucleici ARN si AND.
Acesti acizi, cand sunt prezenti in cantitati suficiente in celulele
pielii, reduc procesul de imbatranire al pielii25

23
Bern Dany 1989, rund um den Blutenpollen, Ehrenwirth Verlag.
24
Citate din excelenta carte a lui Joe M. Parkhill: Wonderful World of Bee Polen, 1982 ISBN: 0-936744-
06-5.
Country Bazaar Publishing Co. Arizona. Telefon 501-423-3131.
25
Am intalnit un apicultor in SUA care in fiecare dimineata, dupa barbierit, isi aplica pe fata cam
lingurita de amestec 1:1 polen cu miere, era in varsta de aproximativ 50 ani, dar tenul sau era ca de copil
pentru confirmare puteti sa-l scrieti la : linden@sover.net

81
 2. Masti faciale cu polen:
Amestecati 2 lingurite de polen cu de avocado copt + 1
lingurita de miere + ceasca de lapte integral.
Amestecati bine la temperatura camerei.
Curatati foarte bine fata si gatul.
Aplicati cu degetele aceasta masca.
Lasati-o pentru 20 minute, apoi se curate cu apa calda.
Continuati repede cu polen astringent.
Polen de albine astringent:
Amestecati o lingurita de polen cu 2 lingurite de suc de lamiie +
1 lingurita glicerina + 1 lingurita de alcool de 70.
Adaugati suficienta solutie distilata de alunul vrajitoarelor,
pentru a umple o cana de 8-oz. (227 grame).
Amestecati energic cu o lingura, sau folositi un amestecator
(malaxor).
Tineti-l la frigider pana cand se raceste, apoi aplicati-l pe fata si
pe gat cu o bucata de vata sau cu degetele.
Lasati-l in pace pentru restul zilei.

Consider ca cel mai folositor preparat cu polen este cel cu miere.

Tintele care trebuie atinse in corpul nostru, sunt extreme de numeroase,
daca ne gindim ca atat mierea cat si polenul pot avea o origine foarte variata.
Daca adaugam si alte produse apicole ca laptisorul de matca sau propolisul
amestecului de mai sus, sau daca adaugam plante medicinale, posibilitatea
de a face noi preparate de polen creste mult

Produse comerciale bazate pe Polen si Pastura

Exista companii in toata lumea care vind produse apicole pe baza de polen
si pastura.
Polenul, poate fi prelucrat si adus la mai multe forme comerciale sau
medicinale. Astfel polenul poate fi incorporat in tablete, pilule, sau
introdus in fiole dupa ce au fost facute extractele alcoolice.
Avantaje:.

82
 Cei mai multi consumatori au o incredere mai mare in polenul
procesat.
Polenul in tablete, pilule sau capsule le aminteste consumatorilor de
clasicele medicamente farmaceutice, care sunt consumate in anumite
tari industrializate in cantitati uriase.
Sunt mai usor de manuit si de administrat, in special in timpul
calatoriilor sau oricind pacientul nu se gaseste acasa.
Polenul protejat de un invelis de ceara sau de o capsula nu mai
permite aparitia alergiilor.26

Pentru noi, cel mai important aspect este legat de alergiile potentiale.
Cand incepeti tratamentul apiterapeutic cu un membru al familiei sau cu un
prieten bun, trebuie sa respactati una dintre cele mai importante reguli ale
apiterapiei: incepeti cu doze mici pentru a detecta la timp o posibila reactie
alergica. Alergia la polen se dezvolta de obicei in cateva minute sau in
maximum cateva ore dupa ingestia de polen normal, uscat sau proaspat.
Prima zi de apiterapie trebuie sa fie intotdeauna o zi de teste alergice
complete.
Daca pacientul dezvolta o reactie alergica la polen (curge nasul, inflamatia
gurii, sau a faringelui), ar trebui sfatuiti sa astepte cateva zile pana cand
simptomele se vor ameliora.
Cand totul este ok pacientul poate sa inceapa terapia cu polen, dar numai
in formele comerciale mentionate mai sus, in pilule sau in capsule.

Exista si alte forme de produse comerciale de polen ca:

Polenul proaspat congelat in recipiente vidate.

Polenul uscat in recipient ce contin nitrogen sau un alt gaz inert.
Supozitoare cu extract de polen.
Solutii injectabile cu extract de polen (pentru tratamentul alergiei)27.
Creme cosmetice cu polen28.

26
Cea mai mare parte a alergiilor apar cand polenul vine in contact cu mucoasa bucala, nazala sau cu
faringele. Odata ajuns in stomac si in intestine, polenul nu mai irita endoteliul.
27
Dupa Krell 1996, aceasta metoda are o rata de succes.

83
 Polenul amestecat cu alimente, in produse comerciale: zahar candel,
Polenul poate fi amestecat, comercial, cu miere sau/cu laptisor de
matca, propolis ca in cazul aceluiasi preparat de casa. Totusi, deoarece
producatorul poate prelucra polenul initial29 sau alte ingrediente (sa
foloseasca extract moale de propolis in loc de propolis brut, de
exemplu), produsul final poate fi denumit un produs comercial pe
baza de polen.

Oamenii incearca sa imite albinele in producerea pasturii din polen.

Exista o metoda germana care ne permite sa obtinem o pastura
asemanatoare, dar ea necesita incalzirea polenului ceea ce este contraindicat.
De ce?
Ca si in cazul altor remedii care sunt incalzite (in special cele care contin
vitamine, enzime, sau sunt foarte proaspete si contin mai multa sau mai
putina bioenergie), polenul daca este incalzit va pierde elementele nutritive

Tipul de polen
Acesta poate fi cunoscut de catre apicultorii buni care folosesc
carti speciale despre recunoasterea culorii polenului si cunosc
foarte bine flora ce inconjoara stupina. Daca apicultorul va
verifica la microscop presupunerile sale, va fi in stare sa scrie
apoi pe eticheta de exemplu: polen de mar, portocal, floarea
soarelui etc.
Acest tip de polen mono poate fi folosit de:
o Multi medici alopati (pentru tratarea pacientilor ce sufera
de alergii potentiale la acelasi tip de polen).
o De terapeuti alternativi (acupunctori, medici de ayurveda
etc) care cunosc bine proprietatile energo-farmaceutice
ale plantelor din care isi are originea polenul.
o Toate scolile, de la cele elementare pana la universitati,
in special cele care au legatura cu biologia, ecologia,
agricultura, medicina, biochimia, farmacologia.
28
Cateva precautii sunt necesare si aici. Unele femei pot dezvolta o alergie dermatologica la polen, astfel
trebuie inceput si aici cu doze foarte mici.
29
Prin diminuarea cantitatii de exine sau de bacteria de exemplu.

84
 Zona din care a fost recoltat.
Compozitia produsului.
Tehnicile de procesare (temperatura la care a fost uscat, inghetat, vidat
etc).
Sfaturi de depozitare (in locuri inchise, uscate si racoroase de
exemplu).
Durata de garantie.

PROPOLISUL

Originea si tipurile de Propolis

85
PROPOLIS
TINCTURA DE PROPOLIS

PROPOLIS DEPUS INTRE RAME

86
 Propolisul este un material rasinos de consistenta cerii, recoltat de catre
albine din muguri si scoarta copacilor. Proprietatile fizice si culoarea lui
variaza, si este folosit in interiorul stupului pentru scopuri diferite.
El este foarte important pentru colonia de albine dar si pentru sanatatea
oamenilor si animalelor.
Propolisul are ca surse principale (originea):
Secretia plantelor, exudates.
Rasinile din scoarta copacilor (in special pinul- pinus spp.).
Muguri de mesteacan (betula species).
Muguri de plop (populous species)30.
Eucalypt (eucalyptus sp.).
Castan (aesculus hippocastanum).
Salcie (salix species).
Alnus spp.
Brad (abies spp.).
Prun (prunus spp.).
Ulm (ulmus spp.).
Stejar (quercus spp.).
Frasin (fraxinus excelsior).

Prezenta unui grup mare de compusi de tip flavonic in propolis dovedesc

originea din plante a acestui produs.
Cea mai comuna sursa de propolis este din muguri de mesteacan (betula
verrucosa), mai mult decat din muguri de plop (populous nigra).

Muguri de plop

Mugurii de plop sunt in mod particular atractivi pentru albine, in zonele

de clima temperata. Acesti muguri produc un exudat care poate contine
cateva sute de compusi fenolici si fiecare specie de plop exudeaza o mixtura
caracteristica de compusi. Compozitia balsamului de propolis se poate
potrivi cu exudatul caracteristic al mugurilor de plop, iar specia de plop de
la care s-a recoltat exudatul poate fi identificata.

30
Verzar 1983, a aratat ca extractul cel mai efectiv (antibacterian si antimicotic) este propolisul de plop si
din muguri de plop.

87
In concluzie :

Exista mai multe specii de plante care pot fi sursa pentru productia de
propolis.
Aceste specii de plante se gasesc pe toata suprafata pamantului,
exceptand zona Polul Nord si Polul Sud+Sahara.
Substantele active farmacologic din exudatul plantelor vor fi gasite de
asemenea si in propolis.
Exista o mare variabilitate in compozitia propolisului produsa de
marea valabilitate a plantelor sursa.

Tipuri de propolis

a) Dupa originea geografica:

European
Siberian
Nord American
Central American

b) Dupa altitudine:
Propolis montan
Propolis de cimpie
Propolis de desert

c) In functie de caracteristici (culoare):

Propolis maro-verzui (mai ales in zonele temperate)
Propolis rosu (mai ales in zonele tropicale)

Se poate spune ca datorita existentei atator feluri de plante exista multe

tipuri de propolis..
Totusi, indiferent de origine, propolisul are efecte asemanatoare.

Caracteristicile propolisului
Structura si consistenta

88
Structura si consistenta propolisului variaza in functie de temperatura.

Tare si fragil la 0-15C in special cind este mai vechi.

Moale si maleabil la aproximativ 30C.
Viscos intre 30 si 60C.
Lichefiaza la temperatura mai mari de 60-70C.
Daca este incalzit usor in bain-marie se scindeaza in doua parti distincte:

O parte viscoasa ce se lasa la fund.

O parte lichida (ceara de propolis) ce pluteste la suprafata apei.

Continutul de ceara variaza intre 7,5 si 35%.

Continutul cu impuritati variaza intre 18 si 34%.

Culoarea
Culoarea variaza in functie de zona geografica si de plantele de origine:
Galben deschis
Galbui-verde
Galbui-maro
Maro rosiatic
Caramiziu inchis
Maro verzui
Maro inchis

Ca un exemplu culoarea predominanta a propolisului Brazilian este:

- Rosie
- Verde
- Maro clara
Mirosul

Propolisul european prezinta in mod uzual un miros placut si dulceag de

muguri de plop, ceara, miere si vanilie. Cind este ars degaja un miros delicat
datorita rasinilor aromatice care devin volatile.

89
 Mirosul propolisului Georgian seamana, in general, cu propolisul din alte
zone si regiuni ale Rusiei.
Propolisul lituanian are un miros foarte puternic de scortisoara.
Gustul
Acru si uneori amar.
Propolisul georgian are un gust amar si intepator.
Cea mai mare parte a tipurilor de propolis brazilian sunt picante.
Flavonoizii si propolisul, au un gust amar si astringent31.
Temperatura de topire
Temperatura de topire este cuprinsa intre 65C si la peste 82C. unele
esantioane pot avea temperatura de topire peste 100C.
Solubilitatea
Aproape insolubil in apa rece.
Partial solubil in:
Apa fierbinte sau fiarta (unele substante din propolis, sunt
solubile in apa fiarta, (acizii fenolici, in special acidul cafeic).
De asemeni zaharurile si aminoacizii sunt solubili in apa
Alcool
Acetone
Amoniac
Benzene
Cloroform
Eter
Tricloretilena

Propolisul poate fi in intregime diluat numai intr-un amestec adecvat de

solvent.32
Viteza de oxidare- Viteza de oxidare a propolisului georgian variaza intre
16-21 secunde.
Procentul de dizolvare in cloroform- Variaza intre 7,64 si 22,44%
Ph- variaza intre 5,2 si 5,7.

31
Patzaichin si Colab 1990.
32
Donadieu 1994

90
Activitatea antibacteriana- a solutiei de extract de propolis in etalon (EEP)
este mentinuta la un ph acid sau neutru.33

Compozitia propolisului

Compozitia sa, proprietatile farmacologice si indicatiile au fost studiate de

mii de cercetatori.
Dintre toate produsele apicole, propolisul este cel mai medicinal"

Compozitia cantitativa a propolisului

Exista un numar mare de compusi ce pot aparea in propolis.

Propolisul contine aproximativ:
55% rasini34 si balsamuri35
7,5-35% ceara36
10% uleiuri volatile37
5% polen38
5% acizi grasi
4,40-19% impuritati
Terpene

33
Scheller, Stanislaw, Szaflarski, J.,Tustanowski, J., Nolewajka,E., Stojka,A. 1977 biological properties and
clinical application of propolis I. Some physic-chemical properties of propolis, in Arzneimittelforschung 27
(II)(4), Seiten 889-90 (abstract).
Prezenta celor 19 elemente a fost aratata in extractul alcoholic de propolis EEP.
34
Rasina este un termen folosit pentru substante care sunt in mod obisnuit lipicioase si insolubile, sau
foarte putin solubile, in apa sau in solvent organic. Datorita acestei insolubilitati, par sa fie importante
numai pentru proprietatile lor structurale.

35
Balsamurile sunt lichide naturale sau substante semi-solide obtinute uzual din scoarta copacilor prin
metode speciale (Opris 1990).

36
Ushkalova si Topalova (1978) au aratat ca ceara este un component indispensabil al propolisului, desi
proportia sa depinde de regiunea de unde a fost extrasa de albine, metoda de colectare si de alti factori,
ei au gasit de asemenea in monstrele de polen colectate din trei regiuni ale fostei URSS patru tipuri de
ceara, diferite una de alta sub aspectul greutatii specifice si solubilitatii in alcool etilic (Ivanov 1981).

37
Uleiurile volatile sunt compusi ce au in mod uzual mirosuri placute.

38
Nakashima T. Si Nakashima N. 1989, au aratat ca propolisul Brazilian obtinut de la albinele Africane
contin cantitati mai mari de polen decat cel obtinut de la albinele Europene.

91
 Substante tip tanin, secretia glandelor salivare ale albinelor si
componente accidentale.

Compozitia calitativa a propolisului

Flavonoide
Acizi alifatici si esterii lor
Acizi alifatici cu lant lung
Uleiuri volatile cu lanturi scurte
Esterii unor uleiuri volatile cu lanturi scurte
Acizi aromatic si esterii lor
Acid benzoic si derivati
Aldehide
Alcooli
Acid cinamic si derivati
Alti acizi si derivati
Cetone, fenoli si compusi aromatici
Terpene, alcooli si derivatii lor
Terpenoide si alti compusi
Compusi volatili
Hidrocarburi
Hidrocarburi alifatice
Steroli si hidrocarburi steroide
Zaharuri
Lactone
Alfa si beta-amilaze
Aminoacizi
Derivati ai acizilor nucleici
Vitamine
Minerale
Transhidrogenaze anaerobe
Substante H+ donoare
Alte substante insolubile in apa si solventi organici

92
 Poluanti

Proprietati farmacologice ale propolisului, efecte, actiuni

Propolisul este din acest punct de vedere cel mai studiat produs apicol.
El este utilizat in toata lumea in mii de farmacii, oficii medicale, clinici
umane sau veterinare, laboratoare experimentale.
Propolisul este de asemenea, cel mai important medicament produs de
albine si utilizat in interiorul stupului pentru proprietatile sale antibacteriene
si impotriva radiatiilor.
Proprietatile curative ale propolisului depind in mare masura de
compozitia sa.
Propolisul are o compozitie foarte complexa, cu peste 300 de constituienti.
Prezentam o lista generala cu proprietatile propolisului si una specifica
referitoare la substantele care il alcatuiesc.

1. proprietatile propolisului:
Lista generala

Activeaza macrofagele, induce citokinele si inhiba factorul de

crestere tumorala al celulelor intestinului gros- proprietati
imunostimulante si anticancerigene.

Efect aglutinat- proprietate de alipire (asemanatoare cleiului), utila in

vindecarea plagilor.

Alergic- poate produce alergii la 3% din oamenii ce vin in contact cu

unele substante continute in propolis (in special cafeatul).

Actioneaza impotriva microorganismelor acido-rezistente-

propolisul are proprietati antibacteriene specifice si nespecifice.

Antialergic- are de asemenea efecte antialergice (nespecifice)

impotriva activitatii histaminopeptice produsa de quercitina.

93
 Antibacterian- cea mai importanta proprietate a propolisului.

Antibiotic- are spectru larg general de proprietati antibacteriene.

Impotriva bataturilor39- proprietatile de alipire si de stimulare a

regenerarii epiteliale ale propolisului explica acest efect.

Impotriva depresiei, tristetii, melancoliei- acesta este un efect

bioenergetic legat de gustul picant al propolisului, conform Medicinii
Traditionale Chineze, gustul picant trateaza depresia, tristetea,
melancolia.

Antihemoragic- propolisul protejeaza interiorul vaselor de singe,

copacii (scoarta sau mugurii)sau stupii.

Antiherpetic- propolisul este bine cunoascut ca unul dintre putinele

medicamente naturale foarte bune impotriva diferitelor virusuri,
virusul herpetic a fost studiat mai mult decat alte virusuri.

Anti umiditate- propolisul, in natura, protejeaza copacii si coloniile

de albine impotriva ploii, el are, datorita gustului amar-picant un efect
fiziologic general de uscaciune.

Antiinflamator, Antimicrobian - dupa un studiu efectuat la

Universitatea Oxford, propolisul are un efect antiinflamator de doua
ori mai puternic decat faimoasa aspirina.

Antiinfectios, dezinfectant- este o proprietate legate de puterea

antibiotic a propolisului.

Impotriva celulelor leucemice- propolisul are proprietati generale

impotriva celulelor tumorale.
39
Bataturi= ingrosari locale ale pielii, in general la maini sau la picioare.

94
 Anti mucegai- mucegaiul este legat de umiditate, propolisul este
eficace impotriva mucegaiului datorita efectului de uscaciune.

Anti Mycobacterium tuberculosis- extractul de unt de propolis este

cea mai buna protectie impotriva TBC- lui.

Antimicotic- existenta fungilor este legata de umiditate.

Propolisul este unul dintre cei mai puternici produsi naturali anti-candida.

Antiedematos- propolisul diminueaza permeabilitatea capilara si are

de asemenea un efect general de uscaciune.

Antioxidant - propolisul este totodata un foarte bun protector

impotriva a tot ce este legat de focul intern sau extern.

Antiparazitar- parazitilor le place umiditatea, ei mai au nevoie de

asemenea de capilarele slabite, pielea slabita si mucoasa interna
(endoteliul) gazdei. Propolisul are un efect opus, protejind gazda.

Anti-proteolitic- propolisul ajuta producerea de proteine si in general

protejeaza organismul, organele, tesuturile si structurile celulare.
Aceasta proprietate este extrem de importanta in lupta impotriva
tumorilor, deoarece celulele si tesuturile canceroase pot creste numai
prin proteoliza structurilor inconjuratoare.

Antiseptic- legat de proprietatea antimicrobiana generala. In Georgia,

multe mame picteaza jucariile copiilor cu propolis pentru ai proteja
antimicrobian..

Antispastic- propolisul are un efect de calmare, de liniste, de sedare,

impotriva durerii, el lupta impotriva focului.

Anti-sudorific- transpiratia apare cand este prea mult foc in

95
 organism.

Anti-stress- stressul produce foc cu urmatoarele simptome: spasme,

hipertensiune arteriala, nervozitate. Propolisul protejeaza impotriva
tuturor acestor simptome.

Anti-trichommonas (vaginalis, gallinae, )- propolisul este in general

un produs natural antiparazitar.

Anti-tumoral (citotoxicitate sau inhibitie tumorala)- propolisul

stimuleazqa sistemul imun, este anti-proteolitic, protejeaza structura
organismului, ajuta energiile genetice.

Antiviral- propolisul protejeaza scoarta copacilor, mugurii,

endoteliile, membranele celulare, virusurile nu pot penetra structurile
vii dar pot trece prin aceste structuri anatomice.
Multiplicarea virala este de asemenea inhibata de anumiti constituienti ai
propolisului.
* Astringent- utilizat in principal pentru uz extern, cosmetic. Propolisul
usuca.
* Balsamic- propolisul contine rasini si balsamuri.
* Cicatrizeaza si regenereaza epiteliile si endoteliile- pielea corpului
este asemanatoare scoartei copacilor.
* Conservant- multe alimente nu pot fi pastrate mult timp indelungat
datorita diversilor factori (oxidare, proteoliza, multiplicare bacteriana),
propolisul protejeaza impotriva acestor factori.
* Scade dorinta de a fuma si de a bea alcool- propolisul conform
MTC, ajuta elemental metal, o energie a metalului scazuta,
predispune organismul sa absoarba produsi amari si picanti, cum sunt
alcoolul si tutunul.
* Reduce nivelul tensiunii arteriale- (cand este prea ridicata). Prin
cateva mecanisme cum ar fi: anti-spastic, anti-foc, protective a
capilarelor.

96
 Reduce nivelul colesterolului in sange- propolisul este usor,
grasimile sunt grele, propolisul ajuta secretia biliara a ficatului, care
are proprietati generale impotriva grasimilor.

Reduce presiunea ridicata din ochi (glaucom)- propolisul are efecte

anti-spastice, impotriva umiditatii, anti-congestive, ce sunt legate de
glaucom.

Reduce permeabilitate capilara- prin cresterea rezistentei capilare a

acestora. Capilarele sunt alcatuite din mai multe celule, propolisul
prin proprietatea de alipire, intareste membranele celulare.

Reduce fragilitatea capilara- actioneaza direct prin actiunea locala a

bioflavonoidelor din propolis si indirect prin vitamina C (care este
continuta de substantele din propolis).

Deodorant- mirosurile neplacute legate de citiva factori, incluzind

transpiratia si proteoliza.

Depurativ- propolisul ajuta mecanismele generale de detoxifiere

(stimuleaza ficatul, vezica urinara, plaminii, rinichii, intestinal gros,
pielea si endoteliile).

Diminuiaza secretia gastrica prin cresterea activitatii

histaminopeptice- propolisul este foarte bun impotriva bacteriei
Helicobacter pylori ce produce cresterea aciditatii stomacului.

Diminuiaza efectele adverse ale chimio si radio terapiei- prin

protectia directa impotriva acestor factori si prin proprietatea de
detoxifiere.
* Energizant, revitalizant, tonic- propolisul este amar ca si cafeaua si
picant ca piperul.

97
 Uz extern: curata si inmoaie pielea, elimina excrescentele (cand
sunt prezente)- legat de proprietatile de detoxifiere locala,
regenerarea epiteliala si de alipire celulara.

Activitatea histaminopeptica- propolisul creste capacitatea sangelui

de a bloca histamino-alergiile.

Actiunea imunomodulatoare- putem spune ca propolisul ajuta in

mod inteligent sistemul imun. Daca acest sistem este prea excitat
propolisul il linisteste, daca este prea slab il stimuleaza!

Actiunea imunostimulanta40- propolisul activeaza sinteza

macrofagelor, intensifica fagocitoza,creste puterea sistemului imun.

Maresc intuitia si vointa- metalul conform MTC este legat de

intuitie. Pe de alta parte metalul este mama lojei apa care este
legata de vointa.

Mareste rezistenta organismului la bolile infectioase- efect direct

ca antibiotic, efect indirect ca imunostimulator.

Intensifica facogitoza- fagocitoza inseamna mecanismul prin care

celulele albe din singe maninca bacterii, virusuri, dar si celule
moarte sau substantele straine.

Anestezic local- copacii au si ei dureri cand sunt raniti la nivelul

scoartei sau al mugurilor.

Mineralizant- legat de continutul relativ ridicat de minerale. Multe

minerale ajuta propolisul sa fie bine cunoscut ca cimentul stupului,
el are aceeasi functie si pentru paradontoza gingiilor si dintilor.

40
Activeaza sistemul imun (Yang Ruiyu. Muller si Colab 1987. Dimov 1989 citat de Basic in 1995 la
congresul apimondia Elvetia).

98
 Nutritiv- datorita continutului de minerale si bioflavonoide.

Fitoinhibitor- scoarta copacilor nu permite sa lase alte sisteme

vegetale diferite sa creasca in plagile lor umede temporar.
Albinele nu doresc sa creasca plante in stupul lor.
Mugurii copacilor trebuie sa dormiteze pana cand focul intern si
extern este suficient de puternic pentru a stimula noua crestere.

Previne si diminueaza insuficienta pulmonara acuta- dintre

organele interne, propolisul ajuta cel mai mult plaminii.

Promoveaza construirea colagenului si elastinei- extrem de

important in multe boli, dar mai ales in ranile interne si externe.

Pro-oxidant- propolisul este un antioxidant puternic dar, pentru

echilibru, are si proprietati pro-oxidante, bineinteles in cantitati mai
mici.

Protejeaza organismul impotriva radiatiilor- scoarta copacilor este

expusa radiatiilor cosmetic si ale soarelui zi si noapte.

Protejeaza organismul impotriva efectelor negative ale veninului

de albine- propolisul are multe efecte ce sunt in opozitie cu cele ale
veninului de albine.

Stimuleaza regenerarea tesutului - ranile copacilor sunt vindecate

prin acelasi mecanism: regenerarea tisulara.
Stimuleaza mitozele si creste biosinteza proteinelor- mitozele sunt
legate de multiplicarea celulara. Biosinteza proteinelor este necesara
in orice proces de regenerare celulara sau tisulara.
* Stimuleaza respiratia celulara- celulele vii au plamanii lor, care
sunt mitocondriile, organite celulare prezente in citoplasma cu rol in
respiratia celulara.

99
 Stimuleaza actiunea citocida a limfocitelor care inhiba cresterea
celulelor tumorale- prin acest mecanism propolisul diminuiaza
efectele adverse ale chimio- si radio- terapiei- cu alte cuvinte,
propolisul stimuleaza limfocitele (un tip special de celule albe din
sange) sa distruga celulele afectate.
Lista specifica

Substante antimicrobiene in propolis

Flavone
Flavonone
Acizi aromatici si esterii lor:
Acid benzoic 41
Acid benzyl p-cumaric42
Ester benzyl p-cumaric
Acid cafeic43
Un ester al acidului cafeic cu un alcool aromatic.
Derivati ai acidului cinamic:
Acid acetil-cinamilidian- antimicrobian impotriva bacillus subtilis,
bacillus cereus, escherichia colli
Compusi heteroaromatici:
Pinosilvina
Compusi volatili (uleiuri eterice)44
Antibacterieni:
acizi aromatici si esterii lor acid ferulic45, acid cafeic
un diterpenoid46

41
Janes si Bumba 1978
42
Metzner 1979, testat impotriva bacillus subtilis, staphylococcus aureus, candida albicans si tricophyton
mentagrophytes.
43
Cizmark si Matel1970, Mochida si Colab 1985
44
Kivalkina si Colan, arata in 1975 ca substantele volatile (uleiurile esterice) ale propolisului de mesteacan
si al copacilor obisnuiti au cea mai mare activitate microbicida impotriva bacillus anthracis (vaccinul lui
P.Tenkovski), St. Aureus 209. Bacillus subtilis L-2, Mycobacterium B-5, T.Gipseum si E.Coli 0-55. Uleiurile
eterice au relative o inalta activitate pe bacteriile Gram-pozitiv si o activitate scazuta pe cele Gram-negativ
(E.coli). extractul de ulei eteric petrolier are o activitate mai pronuntata decat alte extracte cu ar fi
extractele alcoolice si compusi volatile din propolisul natural.
Makashivi a aratat in 1972 ca propolisul cel mai atractiv antimicrobian este unul puternic mirositor, cules
in regiunile de munte.
45
Cizmarik si Matel 1970

100
Anti- Staphylococcus aureus:
acid cinamic47
acid isoferulic48
acid cafeic49
Anti-Escherichia colli si Streptomyces aureofaciens:
unele UV absorb substante din propolis50
Substante antimicotice:
acizi aromatici si esterii lor51
kampferol-7.4-dimetil eter52
pinocembrina53
un ester al acidului cafeic54
acid cafeic55
pinosilvina (3,5-dihidroxistilben)56
acid cinamilid acetic- antimicotic pe Mycobacterium phlei, Candida
albicans57

Anti-Candida:
pinocembrina58
acid cinamilic acetic59
Anti-Mycobacterium phlei:
kempferida (kempferol-4-metil eter)

46
Matsuno Tesuya 1991
47
Qiao si Chen 1991
48
Qiao si Chen 1991
49
Qiao si Chen 1991
50
Simuth si Colab 1986, 1991
51
Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 1975
52
Papravko 1971 arata ca aceste substante pot inhiba cresterea fungilor patogeni Mycrosporum lanosum
si Trychophyton inn concentratii de 25-35/ml. Metzner si Colab 1975. Schnerdewind si Colab 1975.
53
Metzner si Colab 1979, testat impotriva bacillus subtilis, staphylococcus aureus, candida albicans si
tricophyton mentagrophytes. Testele pe soareci infectati cu candida albicans au aratat ca pinocembriul
este sufficient numai pentru tratament extern de ex. In stomatomicoze.
54
Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 1975
55
Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 1975
56
Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 1975. Machida si Colab 1985 (activitate antimicrobiana
impotriva Mycobacterium phlei si M.smegmatis)
57
Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 1975. Machida si Colab 1985
58
Metzner si Schneidewind 1978.
59
Machida si Colab 1985

101
Anti-microorganismelor acido-rezistente:
kempferida60
Impotriva substantelor din mucegaiuri:
pinocembrina
Anti-Blastomycete
Antiseptic:
acid benzoic
Substante antivirale
* acid cafeic
3-metil-2-enil cafeat
Quercitina
Efect antiherpetic:
Extract de isopropil-alcool din propolis61
lectine62
Anti-virusul influente A/Hong Kong (H3N2) (in vitro)+ inhiba
producerea hemaglutininelor:
Activitatea antimutagenica:
activitate antimutagenica
acid cinamic
acid cumaric
Citotoxicitate sau inhibitia tumorala
acid cafeic fenil ester (metal cafeat, metal ferulat)
acid cafeic fenil ester. Quercitina si diterpenoid al clerodanului

Radioprotector:
acid ferulic
Chemopreventia carcinogenezei colonului
feniletil-3-metilcafeat 63
Anestezic local:
pinocembrina
60
Papravko 1971
61
Smuk si Hren 1978
62
Dumitrescu M, Crisan I, Esanu V 1993
63
Rao C.V., Desai D., Rivenson A., Simi B., Amin S., Reddy B:S 1995- Chimioprevenirea carcinogenezei
colonului prin feniletil-3-metilcafeat, in cancer res, 55(11), pg 2310-15 (***-abstract).

102
 esterii acidului cafeic
Cardioprotector64
Intareste capilarele:
quercitina
Flavon-3-oli
Reduce permeabilitatea capilarelor (actiune tip vitamina P):
Flavonoide
Antihemoragic:
flavonoide65
Influente in vitro asupra metabolismului enzimatic al
mucopolizaharidelor din venele safene:
unele flavonoide
Spasmolitic:66
quercitina
kempferida
Antiinflamator- Acid cafeic
Flavonoide
Antioxidant:
Flavonoide
Acid cafeic
Activitate histaminopeptica:
Quercitina
Impotriva celulelor leucemice:
Artepilina C
Antidiabetic (neconfirmat):
Pterostilbena
Vindeca ulcerul gastro-duodenal:
Luteolina
Pinocembrina, (anti-helicobacter pylori)
Derivatele 4-acidului hidroxicinamic (p-acid cumaric) ca si compusi
anti-helicobacter pylori.

64
Chopra S., Pillai , K.K., Husain, S.Z., Giri, D.K. 1995
65
Marinescu 1992
66
***stupul si mierea de albine 1992

103
Hipocoleretic (3,4- dimetileterul luteolinei )
Ajuta in insuficienta pulmonara
Previne insuficienta pulmonara acuta:
Eriodictilol
Stimuleaza mitozele si creste biosinteza proteinelor:
Argina
Promoveaza construirea colagenului si a elastinei:
Prolina
Acid ferulic
Efect aglutinant:
Acid ferulic
Balsamic:
Acid benzoic
Cicatrizarea si regenerarea epiteliilor (derivatii acidului cinamic
Vindecarea ranilor:
Acizi fenolici67
flavonoide68
Alergie:
Impotriva febrei fanului
substante volatile in aerul din stup

Indicatiile propolisului

Propolisul, cel mai medicinal produs apicol, cu peste 70 de proprietati

farmacologice dovedite, are sute de indicatii.
Propolisul a fost folosit din cele mai vechi timpuri.
In zilele noastre, cercetatori si clinicieni din toata lumea descopera aproape
in fiecare luna noi proprietati si indicatii pentru acest produs natural.
Propolisul, cu adevarat protector al vietii a fost folosit in tratamentul:

Cavitatii bucale
afte comune recurente cronice
glosodinii

67
Avrouet-Grand 1994
68
Avrouet-Grand 1994

104
 herpes labial recurent
parodontopatii cronice periferice
stomatite dupa amigdalectomii
stomatite ulceroase
stomatite ulceronecrotice

Otorinolaringologie
amigdalita acuta
inflamatia acuta a urechii mijlocii
faringite cronice
faringite post-traumatice
hipoacuzie
infectii cu virusul inflenza
laringite cronice
mezotimpanite
otite medii supurate cronice
otite cronice cu mezotimpanite acute
otite difuze externe
otite eczematoase externe
perforatia traumatica a membranei timpanului
rinite alergice cronice
rinite hipertrofice cronice
rino-faringite cronice
rino-faringite hipotrofice cronice
rino-faringo-amigdalita acuta
rino-faringo-amigdalite cronice
rino-sinuzite alergo-infectate hiperplastice cronice
sindrom cohleo-vestibular

Oftalmologic
afectiuni inflamatorii microbiene ale polului anterior al ochiului
afectiuni inflamatorii microbiene ale anexelor oculare
afectiuni inflamatorii virale ale anexelor oculare
afectiuni inflamatorii virale ale polului anterior al ochiului

105
 arsuri oculare
arsuri ale anexelor oculare
sechele ale herpesului oftalmic
traumatisme oculare
traumatisme ale anexelor oculare

Boli infectioase
influenza
herpes zoster
hepatite
salmoneloze
sida
lepra
tuberculoza
malarie
trichomoniaze
tripanosomiaze

Boli pulmonare (pneumologie)

astm bronsic
bronsiectazii
bronsita astmatica
endo-bronsite nespecifice
infectii cu virusul influenza
pneumonii nespecifice
pneumonii cronice nespecifice
traheite
tuberculoza pulmonara

Afectiunile aparatului digestiv

colite subacute si cronice
constipatie
gastrite
ulcer gastro-duodenal

106
Ginecologie
dureri vaginale post-operatorii
eroziuni cervicale
leucoree
rani greu vindecabile dupa operatii chirurgicale in sfera ginecologica
trichomonas vaginalis
vaginite
vegetatii

Dermatologie
alopecie in spoturi
alopecie totala
arsuri si opareli
arsuri induse experimental la porcii de guineea
eczeme
escare
foliculite
furuncule cronice
hidroadenite
hiperkeratoza
intertrigo (sugari)
lupus eritematos
neurodermite
piodermite
radiodermatite
tuberculoza cutanata (adjuvant)
ulcer cronic al gambei
ulcer trofic
verucoza

Radiologie si radioterapie
leziuni induse de radiatii
radiodermatite

Oncologie

107
 tumori produse de factori externi ca: virusuri, bacterii, substante
chimice, radiatii, etc.
Tumori produse prin slabirea sistemului imun.
Tumori ce au ca origine epiteliile (pielea), sau/zi endoteliile
(mucoasa).
Toate afectiunile arata dereglari produse de:
factori externi - poluare, radiatii, bacterii, virusuri, fungi, caldura
excesiva, factori traumatici sau
factori interni - inflamatii, hiper- sau hipo-functia organelor interne,
a sistemelor, a tesuturilor sau chiar a celulelor.
Propolisul poate indeparta, diminua sau neutraliza factorii mentionati
mai sus, astfel armonizand functionarea intregului corp, nu numai a
partilor sale componente.

Propolisul- contraindicatii si limite

Exista aproximativ 1-2% din populatie cu alergie la propolis, sau cu
reactiile alergice la anumite substante ce intra in compozitia sa, cum este
prenil-cafeatul.
Ca rezultat al acestor alergii, propolisul nu este recomandat acelor
persoane ce sufera de asemenea alergii.
Reactii adverse ce pot aparea la persoanele alergice dupa administrarea de
propolis (intern sau extern):

Dermatite de contact la propolis (brut sau crema, unguent)

Dermatite cosmetice dupa aplicarea de creme cu propolis, lotiuni, etc.
Alergie la inhalarea de propolis cu spasme bronsice
Mucozitati orale cu ulceratii (tablete cu propolis, propolis de
mestecat)
Eczeme ocupationale la apicultori (propolis natural).

Hipertensiunea arteriala (propolisul este spasmolitic si astfel scade nivelul

presiunii arteriale).

108
Este necesara testarea reactiei alergice folosind numai cantitati foarte mici la
inceput.
Astfel se incepe numai cu o picatura de tinctura de propolis diluata intr-o
lingura de ceai sau de apa, mai putin de 10-50mg.
In forma naturala pentru mestecat, sau aplicatii externe cu unguent numai
pe suprafete foarte mici ale corpului.
Astfel veti avea posibilitatea sa diagnosticati o posibila alergie la propolis
din timp si sa incercati sa o eliminati mai tarziu folosind alte metode.

Limitele folosirii propolisului sunt similare cu cele specifice pentru miere

sau polen:
Organismul slabit
Absorbtie ineficienta
Obstacole in calea zonelor tinta
Administrarea incorecta

Concluzie: prudenta in folosirea oricaror produse apicole, mai ales la

inceput.
Nu folositi propolisul ca un panaceu!

Administrarea propolisului

Exista doua cai principale de administrare a propolisului :

interna si
externa.
Calea de administrare interna semnifica faptul ca propolisul
patrunde adanc in organism, pana la nivelul oaselor, rinichilor, inimii
si creierului. Administrarea interna inseamna nu numai administrarea
orala sau prin nas (inhalatii) a propolisului, dar de asemenea prin anus
sau vulva (ca in cazul supozitoarelor rectale sau vaginale), sau prin
injectii.
Calea de administrare externa semnifica faptul ca propolisul este
aplicat pe piele sau orificiile superficiale: urechile si ochii (sacul
conjunctival).
Cand propolisul este folosit ca protector al membranelor celulare, trebuie sa
intelegem ca este important sa utilizam cateva metode vehicule pentru a

109
atinge tintele: celulele, tesuturile, organele, sistemele ce se afla in
dizarmonie.
A. Administrarea interna
1) Administrarea orala (pentru a fi inghitit):
a) Ca lichid
Extract de propolis in apa
Tinctura
Sirop (ca in siropul pentru tuse)
b) Ca semilichid
Amestec miere-propolis
Extract in propilen-glicol
c) Ca solid
Propolisul brut (mestecat apoi inghitit)
Pudra din propolisul brut
Granule
Extract de unt de propolis
Tablete cu propolis
Capsule
Extract de propolis micro-incapsulat

2) Preparate pentru cavitatea bucala:

Guma de mestecat
Pasta de dinti
Extract apos (uz local)
Tinctura

3) Pentru afectiunile aparatului respirator:

Inhalatii

4) Administrarea intravaginala:
Ovule (supozitoare vaginale)
Tablete
5) Administrarea intrarectala:
Supozitoare

110
 6) Injectii:
Injectii intra-articulare cu extract apos de propolis

B. Administrarea externa

1. Pentru ochi:
Picaturi oculare (solutie oftalmica) , (extract apos.)
Micelii moleculare pentru tratarea ochilor
Membrana medicala oculara
2. Pentru piele:
Creme
Agenti de protectie solara
Ruj de buze
Alifii
Pudra de propolis brut(combinat de exemplu cu miere sau
ulei de masline)
Plasturi
Lotiuni
Solutii
Spray
Sapun
3. Pentru pielea si parul capului:
Sampon
Sapun
Lotiuni
4. Pentru tesuturi:
Electro- si fonoforeza
Ionoterapie
Metodele de administrare a propolisului de mai sus pot fi folosite singure
sau combinate cu alte produse naturale (miere, usturoi, ginseng etc.).
Amestecurile , propolis-alte produse naturale pot fi realizate ca preparate
(ca in cazul farmaciei de casa) sau ca produse comerciale vandute in
farmacii sau in magazine cu alimente naturale.

111
Dozajul:

Cel mai bun ritm si dozaj pentru metodele de administrare de mai sus
poate fi stabilit de catre apiterapeut si variaza in functie de afectiune,
structura pacientului, caracteristicile functionale si chiar emotionale.
Deoarece toleranta propolis este destul de ridicata (chiar si 1gram/kg
greutate corporala /zi poate fi tolerat), cantitatea de propolis poate sa varieze
in limite largi in functie de scopurile terapeutice.69
Propolisul brut (3-10grame/zi) poate fi inghitit dupa ce a fost mestecat 5-
20minute.
Pentru tinctura de propolis 5-50%, doza este de 5-30 picaturi, de 3/zi intre
mese intr-o lingurita de apa sau ceai.

Regulile administrarii propolisului:

In primul rind testati o posibila alergie.

Incepeti obisnuit cu doze mici.
Folositi cateva vehicule (miere, capsule, creme, supozitoare).
Folositi metodele de administrare pentru a atinge tinta.
Pe calea orala (cea mai obisnuita).
Prin piele (alifiile cu propolis ajuta la patrunderea in piele prin
masaj, acupresura).
Prin supozitoare.
Prin cai fizioterapice (electroterapie, fonoforeza etc.).
Folositi cateva tipuri de extract de propolis (apa, alcool, extracte
grase) pentru a fi siguri ca ati introdus cea mai mare parte a
compusilor activi, folositori din propolis.
Atentie la cantitatea de propolis activ in preparatele comerciale.70
Atentie la data de expirare a produselor comerciale de propolis.71

69
In unele tipuri de cancere este necesar sa se administreze mari cantitati de extract de propolis (tincturi).
70
Unele companii, in dorinta lor de a obtine profituri maxime, scriu pe eticheta PROPOLIS cu litere mari,
dar introduce in produs cantitati foarte mici de propolis
71
In timp ce propolisul insusi este un excellent conservant, alti compusi amestecati cu el ii pot micsora
durata de viata.

112
 Pastrati toate produsele cu propolis, in special solutiile sau preparatele
in locuri reci si intunecoase.72
Incepeti un program de detoxifiere inainte de a folosi propolisul.
Curatati tesuturile pe care veti aplica sau administra propolis.73
Activati circulatia sangelui (folosind terapia cu venin de albine,
masajul, acupresura, gimnastica etc.) pentru a fi siguri ca vor atinge
tinta compusii activi din propolis, si ca vor ajuta, ideal, toate celulele corpului
sa se dezvolte.
Activati bio-energia organismului ce strabate meridianele prin
acupresura, acupunctura, apipunctura, Shiatsu, Qigona, Yoga
Folositi diverse metode psihoterapice impotriva ingrijorarii, invidiei,
melancoliei, depresiei.74
Relaxati corpul suficient, dormiti suficient, pentru a lasa organismul
sa prelucreze eficient toti compusii pretiosi ai propolisului.

Preparate cu propolis
Propolisul este un alt produs apicol ce poate fi utilizat in sute de
preparate diferite.
Substantele active din propolis pot fi extrase folosind alcool, grasimi si chiar
apa75, oferindu-ne o arie larga de expermente si incercari.
Iata o lista cu principalele preparate cu propolis pe care le puteti realiza in
farmacia de casa:

72
Unul dintre principalele grupuri de compusi active ai propolisului sunt bioflavonoidele, in timp ce
acestea protejeaza viata animal si vegetala de actiunea distructiva a razelor solare, expunerea excesiva a
lor la acesti factori fizici le scade eficienta.
73
Propolisul insusi este un remediu de detoxifiere- ajuta la detoxifierea corpului, dar pentru a-l creste
eficacitatea trebuie folosit pe un corp curat.
74
Conform Medicinei Tradizionale Chineze aplicata Apiterapiei, aceste emotii sunt cei mai mari
consumatori ai energiilor propolisului (compusilor).
75
Classic se considera ca propolisul nu se dilueaza in apa. Adevarul este ca foarte mici cantitati din el se
dizolva in apa si pot fi folosite in diferite scopuri.

113
Extract apos Extract din unt (extract Tinctura
gras)
Apa de gura Capsule Picaturi oculare
Pudra din propolis brut Inhalatii Propolis in miere
Spray Extract moale de Plasturi
propolis
Unguent Crema

1. Extract apos
Luati 10 grame de propolis pudra si amestecati-o cu 100ml de
apa curata si pura (1:10).
Lasati recipientul pentru aproximativ 10 ore, dar, daca este
posibil, agitati-l cat mai des posibil.
Dupa 10 ore, filtrati solutia.
Ce ramine poate fi folosit in extracte alcoolice sau grase, sau poate
fi mestecat sau inghitit ca in cazul propolisului brut.
Partea fluida care este obtinuta (extractul apos de propolis), are
un gust si o aroma specifica propolisului si poate fi folosita in
diferite moduri: pentru baut, ca apa de gura (combinat cu cateva
picaturi de uleiuri esentiale + extracte de plante), pentru gargara
in afectiuni ale gitului, sau in aplicatii externe (picaturi pentru
ochi, pentru baie.).
2. Extract de unt (extract gras)

114
 Aceasta este un preparat bine cunoscut El a fost folosit impotriva
tuberculozei.
* 100 grame de pudra de propolis se amesteca cu 800 grame de unt.
Se incalzeste acest amestec in baia de apa la cel mult 40-45C, si se
amesteca pana se obtine un amestec omogen.
Se transfera acest amestec omogen, cat timp mai este cald, intr-o
farfurie plata pentru a se raci. Dupa ce amestecul s-a racit destul, se
poate adauga mierea deasupra si poate fi portionat in bucatele mai
mici. Fiecare asemenea felie trebuie sa aiba aproximativ 5 grame.
Pentru un tratament general, daca nu exista o alta indicatie, se pot
consuma zilnic 4-8 asemenea bucatele intre mese.

3. Tinctura de propolis

Tinctura este cel mai obisnuit preparat cu propolis, usor de realizat de catre
oricine si avind un efect terapeutic maxim. De asemenea, pornind de la
tinctura, se poate obtine extractul moale de propolis si de la acesta, pot fi
realizate numeroase preparate si produse...
Tinctura se realizeaza:

30-40 grame de pudra de propolis se amesteca cu 70 ml de alcool de

90-95. Se lasa acest amestec pentru minimum 14 zile intr-un loc
inchis si racoros (nu in frigider), dar se agita de 3-6 ori pe zi pentru a
permite moleculelor de alcool sa intre in contact cu cat mai multe
componente ale propolisului, pentru a le extrage din masa solida.
Dupa 2 saptamani (cu cat e mai mult, e mai bine) solutia poate fi
filtrata. Portiunea lichida trebuie pastrata intr-un vas de culoare
inchisa, intr-un loc intunecat, rece si uscat.
Ceea ce am obtinut este o tinctura de propolis de aproximatov 30%
Compusii insolubili ai propolisului nu trebuie indepartati deoarece ei
contin inca substante active valoroase, mai ales daca extractia voastra
a fost una scurta (2-3 saptamani), si daca nu ati amestecat prea mult
solutia initiala. Aceasta masa de propolis ramasa dupa prima extractie,
poate fi amestecata din nou cu alcool proaspat, intr-o proportie de

115
 1:10. Acest amestec poate fi lasat pe loc pentru alte 2-3 luni. Dupa
aceasta perioada de timp puteti repeta aceleasi proceduri de mai sus
(filtrarea, depozitarea etc.). solutia finala, dupa aceasta a doua
extractie, poate fi denumita tinctura de propolis, dar calitatea sa este
de obicei mai scazuta comparativ cu cea a solutiei obtinuta initial.
Aceasta tinctura de gradul doi poate contine aproximativ 3-6%
propolis. Din nou, cereti sprijinul unui farmacist pentru a obtine
masuratori mai precise.76
Deoarece aceasta tinctura de gradul doi contine mai multe substante
grele, poate fi folosita pentru administrari externe si/sau pentru uzul
apicultorilor (pictarea stupilor primavara ca o masura de igiena,
pentru atragerea roiurilor salbatice, pentru spalarea mainilor
inainte de deschiderea stupilor, dupa intepaturi accidentale de albine .

4. Apa de gura

Se foloseste o combinatie de extract apos de propolis (80%)+ apa minerala

(15%)+1% extract moale de propolis+2% uleiuri esentiale (ulei de menta,
ulei de eucalipt, ulei de rozmarin, ulei de salvie, de levantica etc.)+miere
2%.
5. Capsule
Capsulele sunt bune pentru persoane ce nu pot consuma produsele apicole
asa cum sunt, in forma lor naturala. De asemenea, capsulele sunt bune pentru
companiile farmaceutice mari care au deja o piata de desfacere mare.
Sunt trei optiuni:

Introduceti in capsule goale propolis brut+ putina pudra de orez pentru

a pastra foarte scazut continutul de apa activa.

76
Daca cel mai apropiat farmacist se afla in afara orasului, si doriti sa aflati prcis cat de mult propolis
aveti in tincture, puteti face urmatoarele:
A) Luati precis 100 grame de tincture (de primul sau de al doilea grad), mutate aceasta cantitate de
tincture pe o farfurie plata.
B) Lasati-o asa pentru 2-4 zile, timp in care toata apa si alcoolul se vor evapora iar Solutia se va
transforma treptat intr0un solid.
C) Introduceti farfuria in congelator pana cand devine fragile (1-2 zile).
D) Razuiti extractul moale de propolis pur si masurati-l cu precizie greutatea. Greutatea finala va fi
procentul de propolis in Solutia de alcool (tinctura).

116
 Introduceti extract moale de propolis, amestecat cu putina miere.
Introduceti extract de unt de propolis.

.6. Picaturi oculare

Luati extract apos de propolis si adaugati 1% extract moale de propolis.77

Daca doriti adaugati 1-2% miere.
Incepeti cu o picatura, asteptati 2-3 ore, apoi folositi 2 picaturi pentru fiecare
ochi, apoi dupa inca 3 ore incercati cu 3 picaturi. Ramaneti cu 3 picaturi de
3ori/zi pana cand apar efectele dorite, apoi reveniti usor: 2 picaturi, apoi 1
picatura de 3ori/zi.
7. Pudra de propolis brut
Luati propolis brut si sfarmati-l in cat mai multe bucatele cu
putinta.
Introduceti acest propolis granulat brut in frigider pentru 1-2
zile, pana cand devine fragil.
Dupa 1-2 zile, folositi o rasnita puternica de cafea78, pentru a
obtine o pudra foarte fina.
Pudra de propolis astfel obtinuta poate fi pastrata in vase de
culoare inchisa, intr-un loc intunecos, uscat si racoros.
Aceasta pudra de propolis poate fi folosita mai tarziu la
realizarea produselor pe baza de propolis.
8. Inhalatii
Puteti folosi cel putin 2 tipuri de inhalatii:
a. Introduceti 10-30 de picaturi 30% tinctura de propolis intr-un litru de
apa care este foarte aproape de a fierbe. Inhalati vaporii pentru
aproximativ 3-5 minute, apoi faceti o pauza scurta si respirati daca
este necesar.
b. Folositi aparate speciale pentru inhalatii. Introduceti o tableta speciala
fabricata pentru inhalatii in apa apropape clocotita. Aceasta tableta
77
Folositi un extract moale de propolis ce contine putina apa. Alcoolul se va evapira mai intai, apoi apa.
Astfel nu veti astepta pana cand extractul moale de propolis va devein tare ca piatra, dar il puteti folosi
cand inca mai are consistent unei ciocolate subtiri.
78
Aceste rasnite, folosite pentru propolis, se incalzesc foarte usor, deoarece propolisul este o substanta
vascoasa. Prin urmare, verificati temperature rasnitei cat mai des posibil si/sau folositi-o pentru perioade
scurte de timp, de mai multe ori.

117
 trebuie sa contina extract moale de propolis deja obtinut de voi,
amestecat cu substante nealergice79 speciale.
9. Propolis in miere
Este foarte usor de realizat, aveti cel putin 4 optiuni:
a. Adaugati extract moale de propolis 2-30% (obtinut din tinctura de
propolis) in miere.
b. Adaugati 2-30% pudra de propolis in miere.
c. Adaugati 2-10% extract de unt de propolis in miere.
d. Realizati un amestec din toate cele 3 preparate de mai sus80 cu
propolis.
10.Spray
a. Obtineti mai intai suficienta tinctura de propolis 10%.
b. Goliti un recipient de spray, spalati-l bine apoi uscati-l.
c. Introduceti tinctura de propolis in recipient.81

Aceste spray-uri trebuie sa contina numai aer normal, si nu alte gaze.

Dupa o perioada de timp de nefolosire, orificiul de pulverizare poate fi
blocat cu propolis.
Daca veti apasa de cateva ori si/sau veti agita recipientul, alcoolul din solutie
va dizolva dopul de propolis, iar sprayul va putea fi folosit.

11.Extract moale de propolis

Luati tinctura de propolis.
Intindeti pe o farfurie plata.
Acoperiti cu un tifon.
Lasati alcoolul sa se evapore singur (1-2 zile vor fi necesare)
sau folositi un foen, sau aparatul pentru vidat. Orientati jetul de
aer cald paralel cu farfuria si nu direct catre solutie.

12. Plasturi

79
Cereti ajutorul farmacistului.
80
Un astfel de amestec va contine toti compusii active posibili ai propolisului, astfel ca va avea un efect
terapeutic maxim.
81
Daca doriti sa faceti acest lucru la o scara comerciala, trebuie sa folositi recipient normale de spray de la
companiile locale care le comercializeaza.

118
Cumparati plasturi normali, dar fara partea activa.
Inlocuiti partea activa cu extract moale de propolis amestecat cu 10-15%
alcool.
13. Alifie
Folositi extract moale de propolis 10% intr-o baza clasica de alifie, de
exemplu alifie de Calendula.
Unguentul final poate fi introdus in recipiente speciale pentru alifii.
Pastrati in frigider.
14. Crema
Folositi o crema clasica, de exemplu o crema de tip cosmetic.
Puteti adauga numai 1-2% extract moale de propolis.
In acest caz, ca si pentru alifii, este esential sa testati contra alergiei inainte
de aplicarea pe piele!
Pentru a realiza toate preparatele de mai sus aveti nevoie de:

Propolisul de calitate.
O balanta buna.
Un laborator perfect curat, la standarde farmaceutice, alcatuit din
cel putin 3 camere (prima camera pentru materia bruta, a doua pentru
prelucrare, a treia pentru depozitare).
O buna cooperare cu farmacistii si medicii.

Produse pe baza de propolis

. Caracteristicile fizice si chimice permit miilor de companii din
toata lumea sa realizeze un numar incredibil de produse.
Urmatoarele produse sunt disponibile pe piata apiterapeutica:
* Bomboane
Capsule
Caramele
Guma de mestecat
Creme
Deodorante
Apa de gura
Picaturi pentru ochi (oftalmosept in Romania)

119
 Granule de propolis brut
Rujuri
Lotiuni
Extract de propolis micro-incapsulat
Spray de gura
Spray nazal
Unguente
Ovule
Plasturi (in Cuba se realizeaza plasturi cu propolis foarte buni)
Extract de propilen-glicol
Sampon

Sapun
Spray
Supozitoare
Tablete
Tinctura
Pasta de dinti.

Este important ca administrarea acestor produse sa se faca in asa fel incat

substantele active prezente in propolis sa-si atinga tintele: celulele,
tesuturile, organele, functiile, aparatele, sistemele afectate sau chiar intregul
organism pe cat de eficient este posibil.

120
 Cele mai multe dintre produsele prezentate mai sus pot fi realizate, la o
scala mai mica, chiar acasa.

Dintre toate produsele de mai sus, clasica tinctura de propolis este preferata
pentru ca:

Poate fi administrata cu usurinta intern si extern.

Poate fi diluata atat de mult cit este necesar cu alte fluide, in special
alcool.
Alcoolul poate fi usor evaporat rezultand un extract moale de propolis
care poate fi apoi amestecat cu multe alte ingrediente, inclusiv grasimi
( untul).
Poate fi adaugat direct laptisorul de matca, mierea sau apilarnilului.
Poate fi folosit in scopuri tehnice, asa cum este (de exemplu
vopsirea peretilor interiori sau exteriori ai stupului pentru protejarea
lemnului si a structurilor metalice de distrugere etc.).
Poate fi adaugat altor ingredienti pentru realizarea produselor pe baza
de propolis enumerate mai sus...

Laptisorul de matca

Origine si tipuri

121
 Laptisorul de matca este unul dintre cele mai importante produse apicole.
Definitii:
1. Websters New Collegiate Dictionary:
o secretie bogata nutritiva, din glandele faringiene ale albinelor care
este hrana pentru larvele foarte tinere ale coloniei si in special pentru
larvele de matca.

Laptisorul de matca este o secretie a glandelor hipofaringiene ale

albinelor lucratoare tinere care este plasata in botcile matcii, ca hrana
pentru larvele de matca. Este numit laptisor de matca deoarece este
hrana exclusiva a larvelor de matca, in contrast cu hrana pentru
albinele lucratoare sau pentru trantori care este o hrana pentru puiet.
Hrana pentru puiet este similara initial cu laptisorul de matca dar este
modificata incepind cu ziua a 4 a (a vietii larvelor) prin adaugare de
miere si de polen.

122
 Putem spune ca laptisorul de matca este laptele albinei.

Acest lapte este produs numai de catre lucratoarele tinere (intre 4 si 12

zile de viata).
Lucratoarele tinere au, mai multa energie iar celulele lor au o multiplicare
mai buna, aproape perfecta, fara erorile cromozomiale care apar cu virsta.
Aceasta poate fi o cauza a longevitatii matcii: o viata de 70-80 de ori mai
lunga decat cea a lucratoarelor de vara.
Tinerele lucratoare (albinele doica) pentru a produce acest lapte se
hranesc cu multa miere si mai ales cu polen (pastura). Astfel ele vor produce
in interiorul corpului lor, pornind de la aminoacizi, carbohidrati, grasimi,
vitamine, acest produs.
Laptisorul de matca este o substanta cremoasa alba,viscoasa. Gustul sau este
specific, putin acru si astringent.

Tipuri de laptisor de matca

1. Dupa destinatii il putem clasifica in:

a. Laptisorul de matca pentru larve:
Larve de albine lucratoare si de trintori
Larve de matca

Acest tip de laptisor de matca are ca scop principal sa ajute la cresterea

larvelor de albine.

b. Laptisor de matca pentru matci adulte. Scopul principal:

Sa mentina aspectul si functiile matcii femela/mama
Sa ajute matca cu substante nutritive, hormoni feminini,
necesari pentru a depune cit mai multe oua.
Sa ofere substantele brute necesare matcii pentru a
produce feromoni care au citeva functii in interiorul si
exteriorul coloniei de albine.

123
 2. Dupa compozitie, laptisorul de matca poate fi clasificat in laptisor
de matca obtinut prin hranirea artificiala a tinerelor doici cu:
Polen de papadie
Polen de salcie
Polen de pomi fructiferi

3. Dupa intrebuintarile oamenilor, laptisorul de matca se clasifica

in:
Laptisorul de matca pentru uz medical
Laptisor de matca pentru studii experimentale
Laptisor de matca pentru uz cosmetic

4. Dupa forme farmaceutice/cosmetice:

Tablete, pastile de laptisor de matca
Congelat proaspat
Liofilizat
Pudra
Amestecat cu miere, polen sau alte produse naturale (ca ierburi,
uleiuri esentiale
Creme
Sampoane, lotiuni
Extracte alcoolice
Solutii oftalmice
Deci laptisorul de matca este produs de catre albine si este o secretie
glandulara
El are in principal o valoare nutritiva
Poate contine multi hormoni femeli
Poate prelungi viata, sanatatea si frumusetea.

Caracteristicile laptisorului de matca

Aspectul , consistenta si culoarea

Alba, cremoasa si usor viscoasa, omogena cu granulatii fine.

124
 Asemanatoare ca aspect cu o pasta, cu laptele condensat (praf) sau cu
iaurtul.
Aspectul si culoarea trebuie apreciate la lumina naturala.
Consistenta poate fi apreciata daca se foloseste un betisor de sticla sau
mai simplu o lingurita foarte mica.
Puritatea poate fi apreciata prin:
Inspectie vizuala, la lumina naturala.
Sub microscop. O picatura de laptisor de matca este intinsa intr-un
strat subtire pe o lama, apoi este examinata la microscop.
Mirosul
Caracteristic, putin aromat.
Gustul
Usor acru si foarte putin astringent
Solubilitatea
Partial solubil in apa
Solventul specific= alcool etilic in solutie de 9-12
Densitatea
1,1
Aciditatea
Ph=3,5- 4,5, aproape de aciditatea gastrica
Umiditatea
58-68% continut de apa
Impuritatile
Urme de polen
Impuritati posibile neadmisibile: corpuri de larve, ceara, spori ai
fungilor
Substanta uscata
33-42%
Proteine totale
13-18%
Carbohidrati
Zahar invertit: 7,5-12,5%
Lipide
3-6%

125
Cenusa
0,8-1,5%
Alte substante nedeterminate
4-8,7%
Indicele de diastaza minim
23
Laptisor de matca
proprietati farmacologice, efecte, actiuni

Laptisorul de matca, are ca scop principal hranirea larvelor de albine si

a matcii.
Fiecare larva, inclusiv matca, se afla intr-o baie de laptisor de matca in
celulele fagurelui care sunt deschise la aer. Acest aer poate contine diferite
bacterii daunatoare, virusi si fungi.
Deci laptisorul de matca este nu numai un excelent aliment pentru albine,
dar si un foarte puternic produs antiviral si antibacterian.

Laptisorul de matca are un rol important care este legat de principala

functie a matcii: acela de a produce oua.
Deoarece matca maninca aproape in exclusivitate laptisor de matca, putem
deduce ca acest laptisor de matca trebuie sa contina substante care
stimuleaza in mod direct sau indirect sfera genitala si endocrina.

Laptisorul de matca atunci cand este administrat la oameni poate avea efecte
legate de sfera genitala si endocrina.

Proprietatile terapeutice ale laptisorului de matca

Efecte endocrine

Efect gonadotrofic- stimuleaza glandele sexuale

Creste nivelul tiroxinei si al cortizolului in singe
Creste nivelul hormonului luteinizant in singe- hormonul
luteinizant ajuta ovulatia

126
 Creste nivelul progesteronului in singe- ajuta mentinerea sarcinii.
Creste nivelul testosteronului in singe
Induce diferentierea larvei de albina in matca- acesta este unul
dintre cele mai importante si misterioase efecte ale laptisorului de
matca pentru colonia de albine.
Efect fitoinhibitor- inhiba cresterea plantelor in faguri din semintele
aduse intimplator in stup
Stimuleaza glandele suprarenale- laptisorului de matca are influenta
in boli legate de glandele suprarenale ca artritele ( datorate nivelului
scazut al cortizolului in singe) sau sindromul de oboseala cronica.
.Efecte asupra ficatului

Reduce greutatea ficatului- prin imbunatatirea structurii si

functionarii ficatului.
Creste raportul albumina/globulina- efect foarte important in
tratamentul bolilor ficatului, in special in hepatite.
Creste nivelul transaminazelor glutamica oxalacetica si glutamic-
piruvica- arata o multiplicarea a celulelor ficatului.
* Scade activitatea adenozin-trifosfatazei
Creste consumul de oxigen- laptisorul de matca creste structurile vii,
dar si energia acestora.
Efecte asupra inflamatiei

Stimuleaza si accelereaza evolutia procesului inflamator aseptic-

ajuta la vindecarea tesuturilor inflamate.
Stimuleaza si activitatea functionala a celulelor reactive care au
aparut in timpul inflamatiei si accelereaza activitatea enzimatica a
dehidrogenazelor.
* Stimuleaza dezintoxicarea organismului ( este depurativ)
Efecte asupra rinichilor

Scade greutatea rinichilor- laptisorul de matca imbunatateste

functionalitatea rinichilor.
Efecte pe aparatul cardiovascular

127
 * Reduce ateroscleroza- laptisorul de matca este cunoascut ca un
produs natural care mareste durata de viata, la matci dar si la oameni.
Longevitatea este intotdeauna legata de sanatate si biologic de tineretea
arterelor.
Stimuleaza vasodilatatia- o proprietate ce explica multe dintre
celelalte efecte ale laptisorului de matca.
Efecte asupra singelui

Moduleaza nivelul colesterolului si al trigliceridelor

Creste eritropoeza (formarea celulelor rosii ale singelui)- acesta
explica eficienta foarte buna a laptisorului de matca in tratarea
anemiei.
Creste granulopoeza (formarea celulelor albe ale singelui)- explica
utilitatea laptisorului de matca in toate situatiile in care avem nevoie
de un sistem imun mai puternic.
Creste trombocitopoeza (formarea plachetelor sanguine)-
plachetele sanguine sunt extrem de importante pentru oprirea
singerarilor care apar datorita lezarii vaselor de singe
Efecte asupra imunitatii

Efect de reglare a imunitatii- explica utilitatea laptisorului de matca

in probleme ale sistemului imun, inclusiv in bolile autoimune.
Efecte asupra pielii

Normalizeaza secretia de sebum a glandelor sebacee- moduleaza

nivelul colesterolului si al trigliceridelor (grasimilor) in singe.
Stimuleaza metabolismul celulelor epidermale- laptisorul de matca
este folosit in produsele cosmetice deoarece ajuta la intinerirea si
curatirea tenului.
Actioneaza ca agent antibacterian si antiviral local- o proprietate
importanta in multe boli ale pielii si dupa procedurile cosmetice.
Antibiotic
Efecte generale asupra corpului

128
 *Creste greutatea corporala- importanta pentru mamele care alapteaza
copii cu greutate corporala mica
Efecte asupra cancerului

Poate reduce cresterea tumorala cu scaderea multiplicarii

celulare- laptisorul de matca este un produs apicol ce actioneaza
relativ lent, in comparatie cu veninul de albine, polenul sau
propolisul.
Indicatiile laptisorului de matca

Boli de nutritie si metabolism

Boli metabolice generale
Diabet
Boli ale singelui
Nivel anormal al colesterolului si al trigliceridelor
Hiperlipemie
Boli de coagulare cu aplazie medulara
Boli cardio-vasculare
Ateroscleroza
Boli ale plaminilor
Boli cornice ale plaminilor
Otorinolaringologie
Afectiuni cronice ale tractului respirator superior
Boli faringolaringiene
Stomatologie
Gingivite hemoragice
Boli ale sistemului imun
Afectiuni renale
Insuficienta renala cronica
Reumatologie
Artrita reumatoida
Endocrinologie
Insuficienta hormonilor sexuali
Bolile glandelor suprarenale

129
Boli infecto-contagioase
Laptisor de matca=antibiotic
Pediatrie
Sugari, distrofici, convalescenti si imaturi
Medicina sportiva
Laptisorul de matca- un produs de intarire

Laptisor de matca
Contraindicatii, reactii adverse, limite
Contraindicatii
Laptisorul de matca este contraindicat in urmatoarele situatii:

Criza de astm bronsic82- laptisorul de matca este astringent si poate

provoca bronho-constrictie
Posibile alergii la unele dintre componentele sale- laptisorul de matca
este bogat in proteine
Intoleranta la laptisorul de matca
Boala Addison
Cancer in faza acuta
Reactii adverse:
* Tulburari ale tractului digestiv - pot aparea: dureri de stomac, voma,
diaree si insomnie (in special la femei). Scaderea dozelor sau oprirea
administrarii de laptisor de matca va elimina aceste reactii adverse.
Toxicitatea poate aparea in caz de supradozaj major.
Limite:

Exista factori care pot diminua eficacitatea laptisorului de matca, dintre

care principalii sunt:

Organismul este prea slabit, sau incapabil sa digere sau sa absoarba

laptisorul de matca.

82
In Australia s-au reportat doua decese la pacientii asmatici dupa ingestia de laptisor de matca in timpul
crizei.

130
 Organele tinta (cum ar fi glandele endocrine), au probleme majore
structurale sau genetice. Astfel acestea nu pot folosi compusii activi ai
laptisorului de matca.
Diferite tipuri de obstacole83:
a. Obstacole interne: - spasme, tumori, mucus in exces in tractul
digestiv sau in aria genitala (la femei).
- O cantitate mare de paraziti.
b. Obstacole externe ca:- spasme vaginale la femei, cicatrici, tumori
cutanate.
Folosirea necorespunzatoare de catre nespecialisti in apiterapie:
- Doze gresite (prea mari sau prea mici)
- Administrarea gresita (de exemplu administrare orala de laptisor de
matca pentru o boala a intestinului gros, fara folosirea
supozitoarelor pe baza de laptisor de matca).

Administrarea laptisorului de matca

Laptisorul de matca are cateva proprietati si utilizari folositoare: este un

aliment excelent (supliment), si un remediu natural foarte puternic. Deoarece
are efecte de intinerire asupra pielii are utilizari excelente in cosmetica.
1. Intern

Pentru zona bucala:

- Singur sau combinat cu alte remedii naturale
- Brut, poate fi folosit local pentru tratarea afectiunilor cavitatii
bucale, cum ar fi singerarea gingiilor.

Pentru afectiuni faringo-laringiene:

- Ca spray (pulverizatii) de laptisor de matca liofilizat.
- Pentru bolile pulmonare:
- Ca spray (pulverizatii)

83
Ia o privire mai atenta, putem vedea ca aceste obstacole nu lasa laptisorul de matca sa se intinda in
tot corpul, dar in acelasi timp, sunt unele dintre cele mai importante tinte pentru terapia cu laptisorul
de matca.

131
 Pentru zona gastro-intestinala:
- Brut, singur sau combinat cu miere, plante84, sau alte remedii
naturale.
- Ca produs suplimentar sau medicinal: - tablete, capsule, liofilizat.

Pentru zona rectala si/sau anala:

- Supozitoare
- Amestecat in unguente (pentru bolile anusului)

Pentru zona genitala feminina:

- Brut
- Ca supozitoare vaginale
- Amestecat cu alti compusi ca unguente, crme etc.

Ca injectii subcutanate

Ajuta, stimuleaza sistemul imun, mai ales la persoanele in

varsta85.

2. Extern

Pentru afectiuni oculare:

- Ca unguente, pentru bolile pleoapelor.

Pentru piele:
- Pentru pielea sanatoasa sub forma de:
Crme
Lotiuni
Sampoane

84
Chinezii au o experienta considerabila in producerea laptisorului de matca extracte de plante-
amestecuri cu miere (Luo Shanghua 1989)
85
Lamberti,J.R.,Cornejo, L.G. 1975 Argentina- ultimele rezultate despre laptisorul de matca injectabil, in
congresul al XXV-lea al Apimondia, Grenoble, p.229 (***-abstract).
Lamberti,J.R.,Cornejo, L.G. 1976 Argentina- prezenta gamaglobulinei in laptisor de matca injectabil si
folosirea lui in procesele de revitalizare, al II-lea simpozion International de apiterapie, Bucuresti, Romania
, pp.121-124 (***).

132
 Sapunuri etc
- Pentru efectiunile pielii singur sau in combinatie cu alte remedii

Pentru buze, ( rujuri).

Dozajul:
Pentru un adult, doza zilnica uzuala este de aproximativ 500mg (800-
1000mg, daca este necesar).86
Pentru copii, doza este obisnuita de 30-50% din doza adultului.

Pentru utilizarile orale si gastro-intestinale, este indicat sa se tina sub limba

laptisorul de matca brut, liofilizat sau in tablete, pana cand sunt complet
dizolvate (minim 2-5 minute).

Regulile administrarii laptisorului de matca:

Se testeaza intii posibilele reactii adverse, prin folosirea unor cantitati

mici de laptisor de matca (LM) proaspat liofilizat.
Diluati LM cu suficiente lichide. LM proaspat are o astringenta relativ
crescuta si poate da constrictii respiratorii.
Incepeti cu doze mici, cu exceptia situatiilor de urgenta.
Faceti pauza dupa cure, de 1-2 luni, in functie de starea specifica,
individuala.
LM proaspat este mult mai bun, din punct de vedere apiterapic, decat
produsele procesate.
Folositi cateva vehicule (miere, capsule, crme, supozitoare).
Folositi diverse cai de administrare pentru a atinge tinta:
Pe cale orala (cea mai frecventa)
Prin piele (cremele ajuta la patrunderea in piele prin masaj,
acupresura)
Prin supozitoare

86
Dupa prof. Bengsch 1998, intr-un caz de meningita virala terminate, in Germania, a fost administrat un
tratament de atac, in doze de 50.000 mg in 2 zile!!! Pacientul a fost vindecat in aproximativ 7 zile

133
 Folositi mai multe tipuri de extracte de LM (apa, extracte alcoolice)
pentru a fi siguri ca ati introdus in corp cea mai mare parte a
compusilor activi, folositori din LM.
Verificati cantitatea de LM activ in produsele comerciale.
Verificati data exprirarii produselor comerciale cu LM.
Pastrati toate produsele cu LM, in special solutiile si/sau preparatele
in frigider.
Incepeti un program de detoxifiere inainte de folosirea LM. Se vor
curati bine tesuturile unde va fi aplicat sau administrat LM.
Activati circulatia sanguina (folosind terapia cu venin de albine,
masaj, acupresura, gimnastica etc) pentru a fi siguri ca toti compusii
activi ai LM isi vor atinge tinta si vor ajuta toate celulele corpului sa
se dezvolte.
Activati bio-energia corpului din meridianele energetice prin
acupresura, acupunctura, apipunctura, Yoga etc.
Intrebuintati metode de psihoterapie impotriva problemelor
emotionale, si in special impotriva fricii.
Relaxati organismul, dormiti suficient, pentru a lasa corpul sa
proceseze toate componentele pretioase ale LM.

Preparatele cu laptisor de matca

Laptisorul de matca, poate fi amestecat cu usurinta cu multe alte remedii
naturale:
* Miere
Propolis
Polen de albine
Apilarnil
Ceara de albine
Plante medicinale
Uleiuri volatile

Exista mii de preparate si de produse diferite, pe baza de laptisor de matca,

dar intrebarea pe care ne-o punem este:
- putem noi sa realizam preparate cu LM in casa?

134
Raspuns: DA!

Atentia noastra principala este legata de deteriorarea rapida a laptisorului

de matca, daca este tinut la temperatura camerei peste 4 ore, expus aerului.
Trebuie preparat rapid.
Sunt doua tipuri de preparate/produse:
- pentru uz intern
- pentru uz extern.

Preparate pentru uz intern:

LM proaspat recoltat (fara larve de matca87)+ miere fluida+ miere

cristalizata. Puteti umple recipientul (30-50ml) in ordinea mentionata
mai sus.
LM proaspat recoltat 5%+ miere fluida 55%+ polen de albine 35%+
extract moale de propolis 3%+ uleiuri volatile 2%.
LM proaspat recoltat 5-10% + 10-12% alcool 80%+ extract de
germeni de grau 10%. Acest preparat poate fi introdus in fiole pentru
baut.
LM proaspat recoltat 2% + ser fiziologic steril 98%, va fi folosit mai
tarziu ca picaturi pentru ochi, sau ca spray (pulverizari) pentru bolile
gitului sau ale plaminilor.88
Tipuri de crme pe care le puteti prepara singuri:

Crema de curatat: LM proaspat+ vitamina E+ extract de plante+

uleiuri volatile.
Lotiuni de curatat: adaugati mai mult LM la formula de mai sus.
Tonic pentru piele: LM proaspat + ulei bogat in acid gamma-
linolenic+ vitamina E+ mentol+ uleiuri volatile+ extract de flori de
trandafiri. Trebuie sa nu existe alcool in solutie.

87
Matca poate fi congelata pentru folosirea viitoare potential in foarte putine cazuri, cum ar fi bolile virale
severe.
88
Contraindicate la asmatici

135
 Inmuiere: LM proaspat+ ulei de morcov+ ulei din boboci de
trandafir+ uleiuri bogate in acid gamma-linoleic+ alantoina+ ceara de
albine.
Crema de noapte: LM in cantitati mari+ uleiuri esentiale+ vitamina
A si E.
Gel pentru ochi: LM proaspat + vitamina E +aloe vera.
Masca de fata: LM proaspat+ vitamina E+ uleiuri volatile+ extract de
plante.
Sapunuri
Masca pe baza de compusi naturali (ex. Galbenus de ou+ LM
propaspat+ extracte de plante+ apa minerala).

Foarte important, din nou, era sa folosim LM PROASPAT, colectat

recent sau cel putin LM care a fost introdus in frigider imediat dupa
colectare.

Ceara de albine
Origine si intrebuintari

136
 FAGURE CEARA DE ALBINE TOPITA

CEARA DE ALBINE PURA - PASTILE

Ceara de albine este o substanta secretata de albine si folosita de acestea

pentru construirea fagurelui, care este o structura solida de culoare galbena
mata, cu miros placut, caracteristic. fiind alcatuita dintr-un amestec de esteri,
acid cerotic si hidrocarburi
Ea este obtinuta de apicultori prin topirea fagurilor, dupa ce mierea,
pastura, larvele de albine si laptisorul de matca au fost extrase sau
transferate de catre albine in alti faguri ai stupului.
Laptisorul de matca, veninul de albine, ceara de albine sunt produse
de albine.
Mierea, propolisul si polenul au origine botanica si sunt colectate si
prelucrate de albine.
Deci:
Ceara de albine este produsa de catre albine.
Fiind secretata de albine, are o origine animala.

137
 Este folosita in stup pentru construirea fagurelui. Abinele isi
construiesc propria casa folosind secretii ale corpului.
Are o compozitie complexa.
Este obtinuta din faguri de catre apicultori prin metode speciale.

Caracteristicile cerii de albine

Culoarea
Alba transparenta, cand este secretata initial de glandele albinelor.
Alba stralucitoare cind:
- Fagurii sunt proaspat construiti din ceara de albine
- Fagurii din ceara, inaintea primei folosiri pentru depozitarea hranei
sau cresterii larvelor
Galbena apoi:
- In timpul depozitarii hranei
- In timpul primului ciclu de crestere a larvelor
Aproape maro-neagra, daca are citiva ani vechime.
Consistenta
Ceara proaspata este moale pana la fragila.
Gustul
Ceara proaspata are un gust usor balsamic.
Densitatea
0,95 pana la 0,96, este mai mica decat a apei.
Punctual de topire
Intre 62-65C.
Solubilitatea
Insolubila in apa.
Perfect solubila in solvent organic gen cloroform, benzen sau eter.
Digestibilitatea
Substanta inerta nedigerata de mamifere.
Maleabilitatea
Foarte maleabila la temperatura peste 32C.
Combustibilitatea
Poate fi inflamabila.
Calitatea iluminarii

138
 Furnizeaza o lumina curata, fara fum.
Calitatea amestecarii
Capacitatea cererii de a se amesteca cu materiale moi o face un
ingredient important pentru diferitele creme de corp, lotiuni si
unguente.
Rezistenta la descompunere
Spre deosebire de grasimile si uleiurile naturale, ceara nu rincezeste in
timp si nu se deterioreaza prin depozitare.
Umiditatea
Spre deosebire de grasimile si uleiurile naturale, ceara nu se usuca in
timp.
Compozitia cerii de albine

- Alcooli monohidrici neramificati (C24 la C36, inclusiv): 31%

- Acizi (C12 la C34, in principal C16): 31%
- Hidrocarburi (C21 la C33, numere impare): 16%, inclusiv parafine
(2 serii omologe) + 6 serii omologe de olefine.
- Hydroxi acizi (C12 la C32, in principal C16): 13%
- Dioli (C24 la C32): 3%
- Alte substante: 6%
Hidrocarburi 14%
Monoesteri 35%
Diesteri 14%
Triesteri 3%
Hidroxi monoesteri 4%
Hidroxi poliesteri 8%
Acizi esteri 1%
Acizi poliesteri 2%
Acizi liberi 12%
Alcooli liberi 1%
Neidentificati 6%

Proprietati farmacologice ale cerii de albine, efecte, actiuni

139
 Ceara de albine, este o substanta inerta si are unele proprietati care sunt
importante pentru apiterapeuti.
Aceste proprietati sunt legate in mod direct de substantele continute, dar si
de faptul ca albinele adauga mici cantitati de propolis in interiorul fiecarei
celule a fagurelui, in special in cele construite initial pentru larve.
Este:
Antiseptica
Emolienta
Antiinflamatoare
Cicatrizanta
Ajuta pielea sa aiba o structura neteda si elastica.

Ceara de albine este sintetizata de 4 perechi de glande epidermale

secretoare de ceara, situate pe partea ventrala a abdomenului albinelor
lucratoatre.
Numai patru produse naturale (polenul, nectarul, apa si rasinile plantelor
care, este propolisul) sunt necesare pentru a sustine toate activitatile
coloniei.
Zaharurile florale si extraflorale ( sucurile derivate din tesuturile liberiene
ale frunzelor si scoartelor arborilor, in cazul mierii de mana) sunt
transformate in ceara de albine.
Ceara de albine este produsa de catre albinele pasive in varsta de
aproximativ 14 zile care lucreaza in faguri, care au doua fete.
Ceara de albine a fost probabil un factor major in evolutia albinelor in
varful piramidei insectelor sociale.
Ceara de albine este extrem de valoroasa pentru albine datorita faptului ca o
mare parte din nectar sau miere este pierduta.
Este o pierdere a hranei potentiale care este convertita intr-un material
structural din bugetul energetic anual al coloniei pentru a produce fagurii de
ceara. Din acest motiv, ceara este indepartata, refacuta, modelata si folosita
iar.
Intrebuintari generale ale cerii de albine

In Apiterapie este folosita:

a. Extern ca:

140
 - Plasture fierbinte
- Cataplasma cu propolis pentru dureri locale
b. Intern ca:
- Invelis pentru produse de mestecat si/sau de inghitit
- Supozitoare de ceara amestecata cu propolis, rasini sau alte
substante naturale ca uleiul de floarea soarelui.
Produse din ceara
- Luminari (dau o lumina clara fara fum)
- Papusi, jucarii
- Creioane pentru copii89.
- Cosmetic
- Ruj de buze protector
- Masti faciale
- Parte a diferitelor crme de corp, lotiuni si alifii (ceara are o inalta
capacitate de a se amesteca cu materiale moi)
- Ruj de buze color ( ca baza )
Industria alimentara
- Invelis pentru dulciuri
Industria de medicamente
- Invelis al comprimatelor
- Baza pentru supozitoare
Fabricarea produselor metalice
- Procesul de scorojire al cerii folosit in trecut la fabricarea
bijuteriilor
- Ca invelis folosit pentru a preveni ruginirea fierului
- Ceara de albine a fost folosita in Japonia (si in alte tari din Asia) la
fabricarea statuii din bronz a lui Buddha si a altor obiecte
religioase prin tehnica pierderii formelor de ceara.

Indicatiile cerii de albine

89
Dr. gabi Greve (japonia). Ceara de albine este cel mai des utilizata la fabricarea lumanarilor. Poate fi
folosita la sigilarea sticlelor si a micilor recipient. Poate fi folosita pentru incalzirea unei anumite zone a
corpului. Este folosita in cosmetica pentru crme, rujuri, sapunuri. Este folosita la creioane pentru copii si
ca ceara modelanta deoarece nu este otravitoare daca este mestecata sau inghitita de copii mici. Cred ca
este o importanta JUCARIE sigura pentru cei mici. (compania germane Stokmar produce cele mai bune si
mai sigure creioane de CEARA).

141
Extern pentru:
- Dureri lombare (combinat cu propolis)
- Artroze
- Acnee
- Uz cosmetic (epilare)
Intern pentru:
- Febra finului
- Afectiuni gingivale
- Constipatie
Ceara de albine
Contraindicatii si limite

Poate produce rar dermatite de contact alergice.

Ceara de albine pura contine in principal substante inerte, dar uneori poate
contine mici cantitati de propolis sau de polen.
Aceste produse pot fi responsabile de reactiile mentionate mai sus si nu
ceara de albine.
Administrarea cerii de albine

Ceara de albine, are cateva proprietati folositoare90.

Extern (pe piele sau pe buze):
Singura sau combinata cu propolis brut91, cu extract de propolis,
rasini, ulei de floarea soarelui sau de masline, in plasturi calzi
(cataplasme);
Unguente impotriva:
Durerilor localizate extern.
Diferite afectiuni ale pielii ( acne, infectii ale pielii,
bataturi la picioare )
Ca agent de protectie pentru:
Buze

90
Antiseptic, emollient, anti-inflamator, cicatrizant, da pielii o structura neteda si elastic (aspect).
91
Propolisul brut, dupa cum am vazut, contine peste 35% ceara.

142
 Combinat cu alte produse naturale sau ingrediente chimice
pentru scopuri cosmetice
Exista numeroase produse cosmetice care au ceara ca baza.
Masti
Crme
Rujuri
Alifii
Plasturi
Sapunuri
Intern:

Pentru afectiuni ale cavitatii bucale, nasului, sinusurilor,

faringelui, laringelui,se foloseste:
Ceara bruta din stup( mai inainte de a se extrage mierea)
Acest tip de ceara, care mai contine mici cantitati de
miere,de propolis, de polen, pastura, este mai bun decat
tipul clasic de ceara, deoarece contine mai multi
compusi activi.
Metoda de administrare a cerii in aceasta forma, este prin
mesticatie minimum 15 minute, apoi se elimina ce
ramine,
Intra in compozitia gumei de mestecat cu propolis,
uleiurile esentiale.

Administrare orala (pentru inghitit):

Ceara de albine este un bun emolient92 astfel ca poate fi
folosit, impotriva iritatiilor interne sau chiar in inflamatii
gastro-intestinale.

Pentru suprafete interne (ceara este un bun emolient), pentru:

Afectiuni ale intestinului gros ( ale anusului si rectului),
este baza pentru supozitoare (combinat cu extract de
propolis, miere ).

92
Emollient este un agent care calmeaza sau linisteste pielea sau o suprafata interna iritata, inflamata.

143
 Afectiuni vaginale,(ca baza pentru supozitoare vaginale).

Regulile de administrare ale cerii de albine:

Mai intai se testeaza o posibila alergie.

Incepeti cu doze mici.
Atentie la data de expirare a produselor comerciale cu ceara de
albine.93
Verificati, daca ceara provine de la o stupina organica. Ceara cu
reziduri chimice poate conduce la reactii adverse.
Pastrati ceara in locuri reci si intunecate.94
Incepeti un program de detoxifiere inainte de a folosi ceara. Mai intai
curatati tesuturile (pielea, mucoasele) unde o veti aplica sau
administra.

Preparate cu ceara de albine

Ceara de albine, a fost folosita in diferite preparate. Cele mai importante

sunt cele legate de producerea luminarilor si a produselor inrudite( in trecut).
Cel mai important tip de ceara de albine este cel proaspat recoltat de catre
apicultori cand descapacesc fagurii, acel strat subtire de ceara care sigileaza
celulele fagurilor.
Ce se poate face cu descapaceala?
In primul rand ar trebui sa il amestecam cu mierea, intr-un raport de 3:1 sau
2:1, intr-un recipient:

Mic 30-50 ml
Daca este din sticla, sa fie de culoare inchisa
Sa nu existe aer intre suprafata lichidului si capac
Sa fie pastrat in frigider

93
In timp ce ceara este aproape o substanta inerta, alti compusi amestecati cu ea pot avea o durata scurta
de viata.
94
Ceara poate contine cantitati mici de bioflavonoide care pot fi distruse de expunerea excesiva la lumina
soarelui.

144
 Pentru a ne asigura de o calitate buna a produsului depozitat, puteti adauga
1-3% tinctura de propolis sau 1-3% extract moale de propolis.
Acest preparat poate fi folosit ca o guma de mestecat naturala, dar el
poate sa fie inghitit, deoarece ceara de albine contine vitamina A si alte
substante folositoare cum ar fi crisina (un bioflavonoid care da cerii de
albine cea mai mare parte din culoarea ei galbena).
De asemenea, puteti adauga la amestecul de mai sus (capaceala+ miere+
extract de propolis), in functie de scopurile terapeutice.
Se pot adauga extracte de plante, pentru tratarea afectiunilor ORL.
Prezentam o crema cu proprietati regenerative ce poate fi folosita pe pielea
intacta:

10% ceara95
30% alifie de propolis
5% laptisor de matca
5% extract de vanilie
10% ulei din germeni de grau
10% lecitina
1% ulei de levantica
1% ulei de pin, menta sau eucalipt
28% lanolina

Produse pe baza de ceara de albine

In apiterapie putem folosi ceara pentru:

a. Proprietatile sale farmacologice (usor antiinflamatoare, cicatrizanta,

emolienta, antivirala)
b. Ceara poate include in structura sa alte remedii- extracte din plante,
medicamente, alte produse apicole ca propolis. Ceara in acest caz,
poate elibera treptat ceilalti compusi, daca este administrata:
Intern:
- Miere+ extract de propolis+ invelis din ceara, ce se inghite dupa
masticatie.

95
Cea mai buna este cea proaspata, de culoare alba.

145
 - Ca baza pentru supozitoare
- Ca ingredient in amestecuri introduse in capsule
Extern:
- Amestec de ceara+ extract de propolis pentru aplicatii locale
(plasturii impotriva durerii sau plasturii antiinflamatori.
- Ca baze in diferite unguente
- Rujuri de buze cu propolis impotriva diferitelor afectiuni ale
buzelor
- In crme cosmetice.
c. Pentru proprietatile sale de izolator (acoperirea tabletelor sau
pilulelor ce pot fi astfel mai usor de inghitite si se vor elibera
substantele active mai lent in tubul digestiv).
d. O alta utilizare a cerii, bine cunoscuta in Germania printere pacientii
medicinii alternative, este fabricarea luminarilor pentru urechi.96

Cea mai importanta utilizare in apiterapie a cerii, este amestecarea cu

mierea.
Acest amestec, poate fi considerat de asemenea un produs cu intrebuintari precise
(administrare interna si externa in tratamentul diferitelor afectiuni ale pielii).

APILARNILUL
Originea apilarnilului

Apilarnilul este un alt produs foarte important al coloniilor de albine.

Cuvantul apilarnil provine de la :
API= numele latin al albinei
LAR= larva
N= prima initiala a prenumelui inventatorului Nicolae
IL= primele 2 litere ale numelui de familie al inventatorului Iliesiu.

96
In acest caz ceara este topita si cu ea se impregneaza o bucata de panza, care este apoi rulata pentru a
forma un con lung de aproximativ 16-18cm.
Acest con este taiat in asa fel incat sa se potriveasca perfect in conductul auditiv extern, nelasand spatiu
intre pielea urechii si partea exterioara a lumanarii pentru urechi.
Pacientul se intinde pe o parte, cu urechea ce va fi tratata in sus.
Dupa ce zona din jurul urechii se acopera cu un prosop, partii de sus a lumanarii I se da foc.
Lumanarea va arde incet, absorbind printr-un simplu fenomen fizic secretia de ceara din interiorul urechii,
precum si frigul prezent inauntru.

146
Acest produs este extras din intregul continut al celulei fagurelui in care se
gaseste larva de trintor de 7 zile.
Aceste celule contin:

Larva de trantor (de 6-7 zile)

Nutrienti specifici pentru aceasta larva (hrana pentru larva, miere,
pastura)
Urme de propolis.

Cum se obtine apilarnilul?

Prin extragerea intregului continut al celulelor cu larve de trantori urmata de:
Triturare (zdrobire, macinare)
Omogenizare
Filtrare
Liofilizare
Apoi apilarnilul poate fi depozitat si utilizat.
Au fost studiate:
Caracteristicile
Compozitia
Proprietatile farmacologice
Indicatiile
* Intrebuintari generale
Contraindicatii
Posologia (administrarea)
Preparate si produse.

147
Apilarnilul este:

Un extract complex, avind ca principal constituent larvele de trintor.

Un excelent aliment pentru toate fiintele, inclusiv pentru oameni.
Foarte bogat in hormoni masculini.

148
 Caracteristicile apilarnilului

Exista cateva forme de apilarnil:

Apilarnil proaspat recoltat (neomogenizat si nefiltrat)

Omogenizat si filtrat
Liofilizat

Proprietati organoleptice si fizico-chimice ale apilarnilului proaspat

recoltat:

1. Proprietati organoleptice
Aspectul
Amestec de larve de trintori cu:
Hrana pentru puiet
Ramasite larvare (ramase de la larvele anterioare de
trintori care au fost crescute in aceleasi celule)
Aspectul este neomogen
Larvele de trintori pot fi vazute cu ochiul liber
Culoarea
Alba
Consistenta
Neomogena
Grasa
Mirosul
Specific pentru hrana puietului, usor aromata
Gustul
Usor astringent
Impuritatile
Urme de ceara
Epitelii
Aceste impuritati, peste 10%, sunt acceptate la apilarnilul
proaspat recoltat.
2. Proprietati fizico-chimice

149
 pH
5,9-6,9
Apa
65-75%
Substanta uscata
25-35%
Proteine totale
9-12g%
Total carbohidrati
6-10g%
Total lipide (grasimi)
5-8g%
Cenusa
Maxim 2%
Substante nedeterminate
Maxim 3%
Densitate
1,1-1,2

Proprietatile farmacologice ale apilarinului

Efecte, actiuni

Apilarnilul este in principal un extract din larve de trintor, si mai contine

mici cantitati de laptisor de matca, pastura, miere si propolis.
Proprietati ale apilarnilului
Multe triburi din Africa folosesc de secole larvele de albine ale fagurilor
salbatici ca o mincare luxoasa bogata in proteine.

Stimuleaza anabolismul
- Ritmul de dezvoltare al larvelor de trintor este foarte rapid
Antiviral
- Ca si laptisorul de matca
Biostimulent
- Trantorii, au o foarte puternica forta vitala

150
 Stimuleaza sistemului imun
- Datorita calitatii ridicate a nutrientilor continuti in extract
- Trantorii au o mare capacitate respiratorie. O buna respiratie
inseamna oxigen suficient pentru intreg organismul, inclusiv
pentru globulele albe ale singelui
Imbunatateste memoria
- Datorita nutrientilor
Mareste performantele intelectuale la copiii
- Nutrientii ajuta dezvoltarea generala a sistemului nervos
Mareste apetitul
- Este stimulator al anabolismului
Mareste energia organismului, vitalitatea si puterea regenerativa
- Datorita nutrientilor de inalta calitate si bioenergiei
Mareste rezistenta generala a organismului la boli
Datorita compusilor activi si nutrientilor care pot hrani fiecare celula
din organism
Maresc masa musculara
- Este stimulator natural al anabolismului
Rol nutritiv, dietetic
- Datorita nutrientilor variati
Psiho-stimulent
- Datorita continutului ridicat in aminoacizi, vitamine, magneziu
Stimuleaza glandele hipofizare si suprarenale
- Datorita continutului relativ ridicat in prohormoni

Indicatiile apilarnilului

Apilarnilul are o compozitie si proprietati asemanatoare cu cele ale

laptisorului de matca. Ca rezultat, indicatiile lor sunt aproape identice.
Totusi sunt cateva diferente produse de apilarnilului bogat in hormonii de
tip masculin.

1. Apilarnil pentru nutritia albinelor si a animalelor

151
 - Substantele prezente in apilarnil pot hrani toate tipurile de animale
(mamifere, pasari, insecte, pesti )

2. Apilarnil pentru oameni

- Apilarnilul este in primul rind un produs natural foarte bogat in
elemente nutritive, vitamine si hormoni sexuali. Pentru a preveni
potentiale boli,oamenii folosesc apilarnilul profilactic.

Indicatii ale apilarnilului

Anorexie
- Lipsa apetitului din diverse cauze
Hipoproteinemie
- Scaderea nivelului proteinelor din singe, poate conduce la afectiuni
metabolice, ale sistemului nervos, endocrin.
- Fiecare celula vie are nevoie de diferite proteine pentru a functiona
corespunzator.
Boli metabolice ca diabetul, obezitatea, guta
Oboseala, astenie de diferite grade, astenie la varstnici, sindrom de
oboseala cronica
Epuizare psihica, convalescenta
Imbatranire prematura
Depresie mentala si emotionala la varstnici
Boli ale stomacului, ficatului (tractul digestiv)

- Afectiuni ale sistemului nervos

Nervozitate
Slabirea memoriei, tulburari mentale
Afectiuni neuro-psiho-motrice la copii
Insomnia

- Afectiunile aparatului respirator

- Insuficienta dermica
- Afectiunile sistemului endocrin
Slabiciunea hipofizei si a glandelor suprarenale
- Afectiunile sistemului imunar

152
 Slabiciunea sistemului imun
Gripa
Infectii
Administrarea apilarnilului
Apilarnilul se administreaza aproape identic cu laptisorul de matca.

1. Intern
Pentru zona buco-faringiana:
Singur sau combinat cu alte produse naturale.
Brut, poate fi folosit local pentru tratarea afectiunilor cavitatii
bucale ( singerari ale gingiilor ).
Forme farmacologice:
- Solutii
- Suspensii
- Aerosoli
- Spalaturi (apa de gura)
- Tablete
- Ciocolata cu apilarnil liofilizat (in special pentru copii)
- Gargara
Pentru zona gastro-intestinala:
Brut, singur sau combinat cu miere, plante, alte remedii
naturale.
Solutii tonice si siropuri. Aceste produse pot fi pastrate de
asemenea in mici fiole buvabile(10ml fiecare).
Ca produs suplimentar sau medical:
Tablete
Apilarnil liofilizat
Apilarnil liofilizat in miere
Apilarnil liofilizat in miere+ polen+ laptisor de matca
Extracte alcoolice
Ciocolata cu apilarnil liofilizat (pentru copii)
Pentru zona genitala la femei:
Tablete vaginale
Supozitoare vaginale

153
 2. Extern
Pentru afectiuni oftalmice:
In solutii oculare (picaturi)
Ca unguent, pentru afectiunile pleoapelor
Pentru afectiuni nazale:
Instilatii
Picaturi
Spray
Aerosoli
Inhalatii
Spalaturi (lavaj) cu solutii diluate
Pentru afectiuni auriculare: sub forma de instilatii auriculare, spalaturi
auriculare, se pot folosi urmatoarele tipuri de preparate:
Solutii
Suspensii
Unguente
Pudre
Supozitoare
Pentru afectiuni dermice:
a. Pentru pielea sanatoasa:
Crme
Lotiuni
Sampoane

b. Pentru afectiuni ale pielii97( singur sau in combinatii cu alte

remedii).
Comprese umede
Lotiuni
Unguente
Spray

Apilarnilul - principiu activ in produsele cosmetice:

97
Unele boli ale pielii in care este recomandat apilarnilul: dermatoze, arsuri, rani, ulcere varicoase cronice.

154
 Amestecat cu miere, laptisor de matca, polen, folosit in masti
cosmetice.
Crme
Emulsii
Lotiuni
Sampoane etc.
Dozajul:

Pentru adulti, doza zilnica uzuala este de aproximativ 300mg (600-800mg

daca este necesar).
Pentru copii, doza este obisnuita 30-50% din doza unui adult.
Pentru zona buco- si gastro-intestinala se administreaza sublingual
apilarnilul brut, liofilizat sau in tablete, pana la completa dizolvare in saliva
(minim 2-5 minute), apoi se inghite.

Regulile si principiile administrarii apilarnilului

Testarea mai intii a posibilelor reactii alergice ( prin folosirea unor

cantitati mici de apilarnil proaspat sau liofilizat ).
Diluati apilarnilul in lichide. Astfel rata lui de absorbtie va fi mai rapida.
Incepeti cu doze mici.
Faceti pauze de 1-2 luni intre tratamente, in functie de conditiile
individuale, specifice.
Din punct de vedere al apiterapiei, apilarnilul proaspat este mai bun decat
produsele prelucrate.
Folositi vehicule (miere, capsule, crme, supozitoare).
Utilizati mai multe cai de administrare pentru a atinge tinta:
Oral (cea mai obisnuita cale de administrare )
Prin piele (cremele ajuta la patrunderea in piele prin masaj,
acupresura.)
Prin supozitoare.
Folositi mai multe tipuri de extracte de apilarnil ( in apa, alcool) Urmariti
cantitatea de apilarnil activ in produsele comerciale.

155
 Urmariti data expirarii produselor comerciale cu apilarnil.98
Pastrati toate produsele cu apilarnil, in special solutiile, in frigider.
Incepeti un program de detoxifiere inainte de folosirea apilarnilului.
Curatati tesuturile unde va fi aplicat sau administrat.
Activati circulatia singelui (folosind terapia cu venin de albine, masaj,
acupresura, gimnastica.) pentru a fi siguri ca toti compusii activi ai
apilarnilului isi vor atinge tinta.
Folositi metode psihoterapeutice pentru a lupta impotriva problemelor
emotionale, mai ales impotriva fricii.99
Relaxati corpul, dormiti suficient, pentru a lasa organismul sa prelucreze
eficient toti compusii ai apilarnilului.

Produse pe baza de apilarnil

Apilarnil liofilizat
Apilarnil in miere 2-5%
Apilarnil+ miere+ polen(extract)+/- propolis, sub forma de tablete
Apilarnil+ propolis= apilarnilprop(produs romanesc sub forma de
pilule)
Apilarnil+ extracte din plante (de ex. Extract de telina)
Apilarnilul poate fi introdus in multe alte produse, ca ingredient activ:

Guma de mestecat
Crme pentru uz cosmetic (de zi, de noapte, crme de ochi)
Sampon.

Cel mai important produs pentru apiterapie ramine, apilarnilul proaspat

inghetat si apilarnilul liofilizat.
Preparatele cu apilarnil sunt mult mai sensibile la deteriorare decat
laptisorul de matca, astfel incat colectarea si prelucrarea trebuie sa fie
foarte rapide, sa nu dureze peste 1-2 ore de la recoltarea din stup.

98
Apilarnilul este distrus rapid de caldura excesiva. Daca nu este refrigerat sau liofilizat, durata sa de viata
scade dramatic.
99
Conform Medicinei Traditionale Chineze aplicata apiterapiei, frica este cel mai mare consumator al
energiei si compusilor apilarnilului.

156
 APILARNIL CU PROPOLIS, POLEN

Preparate cu apilarnil pe care le puteti realiza acasa:

Larve de trintor din fagure

- Pot fi consumate calde, direct din stupina proprie.100

Larve de trintor in miere

- Larvele de trintor, la care se adauga mierea pina in partea de sus a
vasului. Deoarece trintorii contin multa apa, este recomandabil sa:
Folositi recipiente foarte mici, maxim 30ml.
Sa introduceti recipientul imediat dupa preparare, in frigider.

Extract de larve de trintor

- Adunati fagurii cu larve de trintori in exces din toti stupii.
- Folositi manusi sterile in toate fazele colectarii.
- Introduceti fagurii in recipiente sterile (containere)
- Introduceti containerele in lazi sau in frigidere de masina
- Mergeti cat mai repede posibil la laboratorul cel mai apropiat (de
acasa)
- Deschideti celulele fagurilor

100
Stiu doamnele vor spune: ce oroare!. Da, este o oroare, pentru ca aceasta metoda ucide aceste finite
inocente. Personal nu recomand aceasta metoda decat pacientilor cu boli foarte grave ce par a nu se
vindeca cu alte metode, mai blande.

157
 - Absorbiti intr-un recipient de sticla, fiecare larva de trantor, cu un
dispozitiv special.
- Apasati si filtrati toate larvele strinse prin citeva filtre speciale,
folosite de asemenea si pentru colectarea laptisorului de matca.
- Depozitati extractul final in frigider, sau incercati sa-l liofilizati.
- Acest extract este ca extractul moale de propolis.

2% larve de trintori extrasi din miere

2% larve de trintori extrase in miere+ 20-30% polen de albine
2% larve de trintori extrase in miere+ 10-30% polen+ extract de
plante, in functie de boala pe care o vom trata
2-5% extract de larve de trintori in 10% alcool de 10-12%+
extract de plante (asemanatoare cu laptisorul de matca in fiolele
produse in China).

158
 Pastura
Origine si tipuri

Pastura este polenulul prelucrat de albine in interiorul stupului.

Pastura are o compozitie diferita de a polenului de albine sau de a polenului
floral.
Granulele de polen recoltate de albinele lucratoare sunt depuse in celulele
fagurilor, fiind acoperite cu laptisor de matca si cu secretia glandulara a
albinelor ce adera la masa polenului depozitat.
Acest polen depozitat se numeste pastura.
Deoarece in aceasta depozitare sunt amestecate tipuri diferite de polen,
celulele fagurelui sunt stratificate.
Polenul depozitat nu mai este viabil ( nu mai poate germina ) dupa 1-8 zile
in functie de specia plante. Probabil ca substantele secretate de albine pentru
umezirea polenului in timpul depozitarii in faguri, sunt responsabile de
pierderea rapida a capacitatii germinative. Glandele mandibulare ale
albinelor produc de asemenea un factor care inhiba germinarea.
Polenul depozitat sufera o serie de transformari biochimice care sunt
responsabile de cresterea stabilitatii acestui produs sau de cresterea
digestibilitatii si a valorii nutritive pentru albine.
De ce albinele prelucreaza polenul recoltat:

159
 * Granulele de polen sunt hrana vegetala vie. Din moment ce in
interiorul fiecarui stup este umezeala mare , fiecare dintre milioanele de
celule de polen (micro-granule) poate teoretic sa germineze, astfel
distrugind structura fagurilor.
Prelucrarea speciala din stup are drept obiective principale:
a. Inhibarea germinarii
b. Sa faca mult mai usor disponibili nutrientii din aceste granule;
aceasta hrana procesata trebuie sa fie foarte usor de digerat de catre
toti membrii coloniei, inclusiv de catre larve.

Fiecare granula de polen are o compozitie biochimica diferita, chiar in

interiorul aceluiasi tip de polen, in functie de conditiile solului pe care planta
a crescut.
Prin amestecarea granulelor de polen, albinele produc o hrana completa care
are toate elementele nutritive necesare pentru toti membrii coloniei.
Unele sortimente de polen au cantitati mai mari de substante nutritive
decat altele; astfel albinele vor trai mai mult cu anumite sortimente de polen
decat cu altele.
Exista o clasificare101 a duratei de viata a albinelor legata de administrarea
artificiala a polenului:

- Prima clasa de polen: salcia, pomii fructiferi, rapita, mustar, iarba

neagra (supravietuire 40-45 de zile).
- A doua clasa de polen: alun, artar (supravetuire 28-32 zile).
- A treia clasa de polen: papadia (supravietuire 20-24 zile).
- A patra clasa de polen: iarba, porumb, pin (supravietuire 18-20 zile).

Albinele stiuca diferite tipuri de polen au compozitie diferita si efectele

legate de aceste tipuri diferite. Din acest motiv, amesteca diferitele granule
de polen avand culori diferite, in alcatuirea pasturii.

Important este de a folosi granule de polen avand culori diferite si nu

numai polen monocolor.

101
Berndt Dany, polen-sammeln heute, Ehrenwirth Verlag, Munich 1983.

160
Tipuri de pastura

Exista doua tipuri principale de pastura:

- tipul natural ( obtinut de albine )
- tipul artificial ( obtinut de om )
Pastura este greu de extras din faguri si in plus, ea constituie hrana puietului.

Compozitia pasturii

- Pastura contine, vitamina K si acid folic in cantitate mai mare decat

polenul de albine.

Datorita acestei microdezintegrari ce are loc inauntrul fiecarei celule de

pastura, pastura este mai buna din punct de vedere al digestibilitatii decat
polenul de albine.
Daca aceasta dezintegrare nu se produce, granulele de polen vor fi aproape
complet nefolositoare pentru larve, care nu pot desface cu usurinta aceste
granule.
Indicatiile pasturii
Deoarece pastura este obtinuta din polen, are aproape aceleasi indicatii.

Pastura este un polen predigerat, utilizat pentru hranirea intregii colonii

de albine, dar mai ales a larvelor, de aceea este indicat sa fie administrat si
copiilor.
O alta indicatie principala a pasturii este pentru acele persoane care sufera
de una sau de mai multe boli grave ale tubului digestiv (ulcere, tumori,
ciroza) si ca rezultat nu pot digera polenul.

Pastura are un gust mai acru datorita fermentatiei specifice, care are loc in
fagurii cu polen; este mai buna decat polenul in toate bolile legate de ficat si
de functionarea lui.

Gustul acru stimuleaza energia care ajuta functionarea urmatoarelor

elemente fizice si psihice:

161
 Ficat
Vezica biliara
Muschi (netezi, striati, cardiac) si tendoane
Ochi
Imaginatia, creativitatea
Energii de regenerare

Pastura
Proprietati farmacologice, efecte, actiuni

Pastura, avind ca si component major polenul, are, desigur, proprietati

asemanatoare acestuia.

Totusi, deoarece pastura contine si mici cantitati de miere si mai ales

pentru ca marea majoritate a granulelor de polen sunt deschise,
digestibilitatea pasturii este mai mare decat polenul.

Din aceasta cauza, din punct de vedere nutritiv, pastura este mai buna
decat polenul.
Cum polenul este considerat un nutrient major, putem concluziona ca
pastura este superioara polenului.

Pastura continind mai multa vitamina K decat polenul, are un efect mai
bun antihemoragic.

Pastura
Contraindicatii si limite

Datorita transformarilor suferite in stup (sub actiunea bacteriilor

specializate), pastura are unele contraindicatii si limite diferite de ale
polenului.
Pentru a diminua problemele alergii + intoleranta - este indicat ca
pastura sa fie amestecata cu miere (la inceput in raport de 1:10, apoi 1:8, 1:6,
1:4, 1:2, 1:1).

162
 Apoi se amesteca ambele cu cantitati de lichide (ceaiuri de plante, sucuri
de fructe, apa, iaurt).
Diluarea pasturii conduce la diluarea polenului, astfel posibilele reactii
adverse vor fi considerabil diminuante.
Astfel se recomanda:

daca pacientul are o alergie respiratorie la polen nu se recomanda ca

pastura, sa ajunga la nasului pacientilor (prin ceai+miere+pastura in
inhalatii,),
nu se recomanda ca pastura, sa ajunga la nivelul stomacului
pacientilor, daca pacientul are o alergie digestiva la polen.
nu administrati cantitati mari de pastura persoanelor cu diabet.
nu administrati cantitati mari de pastura, cel putin initial, persoanelor
cu afectiuni severe ale tractului digestiv. Tratati sau ameliorati aceste
boli mai intai cu propolis, miere, laptisor de matca+ ceaiuri de plante,
apoi adaugati pastura in dieta lor.
Limite

Pastura nu poate vindeca un tesut, un organ sau tot corpul mult prea
slabit.

Pastura nu poate vindeca celulele sau tesuturile indepartate daca nu

poate ajunge in aceste zone; de exemplu: vitaminele, enzimele,
energia pasturii nu pot ajunge la celulele cardiace blocate prin infarct
miocardic.
Administrarea pasturii

Pastura este polenul deschis si transformat biochimic.

Pastura este mai nutritiva decit polenul si mai usor de absorbit de catre
celulele noastre.
Administrarea ei este foarte asemanatoare cu cea a polenului.
Singura diferenta este cea mai legata de dozaj. Pentru efecte similare,
pastura este administrata in doze mai mici decat polenul.
Metode de administrare:

163
 Intern:
Pe cale orala, prin inghitirea pasturii neprelucrate sau
amestecarea ei cu miere sau cu alte alimente ca iaurtul,
cerealele, paine.
Sublingual
Prin alimentatie chirurgicala sau artificiala, cind pastura,
polenul, mierea, laptisorul de matca, propolisul si alte alimente
usor de digerat pot fi administrate, direct in stomac sau in
intestinul subtire.
Supozitoarele rectale, in cazul pacientilor cu adenom de
prostata.
Supozitoare vaginale..

Extern:
In masti cosmetice, combinat cu miere si/sau laptisor de matca,
extracte florale etc.
In dermatologie, ca adjuvant nutritional pentru celulele pielii.
Reguli:

Testarea alergiei la inceput

Administrarea in mici cantitati initial
Fara caldura
Fara lumina
Fara umiditate excesiva
Fara aer, daca este posibil (vacuum)
Sa fie refrigerat, dar numai in mici recipiente (maximum 100g)
Inainte de a fi deschis, recipientul trebuie tinut la temperatura camerei
pentru 30-60 de minute pentru a evita evaporarea vaporilor de apa
condensati
Pastrati pastura (bruta sau combinata) cit mai mult posibil sub limba,
inainte de a o inghiti.
Preparate cu pastura

Preparatele cu pastura sunt similare cu preparatele cu polen.

164
Pastura se prepara:
Se colecteaza direct din stup, in special de la coloniile de albine puternice,
primavara tarziu sau la inceputul verii. Aceasta este cea mai buna metoda,
deoarece putem obtine adevarata pastura, asa cum este ea facuta de catre
albine.
O metoda convenabila scopurilor comerciale, este de a incerca sa facem
chiar noi pastura, pornind de la polenul de albine.
Deci, trebuie sa imitam procedura urmata de albine, pentru a incerca sa le
imitam produsul.

* Introduceti granulele de polen proaspat, de culori diferite, intr-un vas

inchis la culoare; presarati-l pentru a elimina aerul prezent intre granulele
de polen.
Temperatura de aproximativ 30-35C.
Adaugati un stat de miere deasupra polenului deja bine presat;
Asigurati o umiditate ridicata a aerului (in jur de 90-95%),
asemanatoare cu cea din interiorul stupului.

Albinele adauga granule de polen si saliva, nectarului colectat de la flori.

Saliva albinelor contine enzime care reduc puterea germinativa102 a
polenului.
Adaugarea la nectar si, mai tarziu, in celulele fagurilor, a unui strat subtire
de miere (dupa eliminarea aerului din celule) are ca scopuri principale:
Sa conserve mai bine polenul si mai tarziu pastura.
Sa atraga bacteriile anaerobe (in prima faza).
Sa atraga bacteriile aerobe (in a doua faza).
Sa inceapa procesul de fermentatie.
Sa creasca aciditatea in amestec.
Sa distruga peretii exterior ai polenului (exina).
Trebuie sa imitam cat mai exact posibil procedurile utilizate de albine in
timpul procedeului de fabricare a pasturei.

102
Va puteti imagina ce se poate intampla cu fagurii din stup, daca sunt plini cu miliarde de granule de
polen ce germineaza?

165
 Ca rezultat al acestei dificultati, cei mai multi oameni folosesc metode
diferite:
Introduceti polenul de albine proaspat (uscat usor initial pe o bucata
de hirtie alba) intr-un vas de culoare inchisa: 1 parte.
Adaugati mierea fluida: 2-5parti.
Adaugati aproximativ acid lactic 2% amestecului de mai sus. Acidul
lactic poate fi obtinut natural dupa ce laptele integral brut fermenteaza
(obisnuit dupa o zi de stat la temperatura camerei). Laptele brut se
separa in doua parti: o parte branzoasa, alba, deasupra si o parte
apoasa, la fund (aproximativ 15-20% din cantitatea totala). Acest acid
va creste viteza cu care se va desface polenul, astfel pastura va fi
gata de folosit mai rapid.
Rasturnati vasul la fiecare 4-6-8 ore.

Produsul final, pastura va avea caracteristici si proprietati asemanatoare

ca acelea ale produsului preparat de albine.
Este important sa nu folositi caldura, nici sa expuneti preparatul luminii,
amestecati pana cand intregul amestec devine omogen.

Pastura , preparata de om, poate fi folosita singura sau in sute de combinatii

cu alte produse apicole (in special cu laptisorul de matca sau cu apilarnil)
si/sau cu remedii din plante.

166
 VENINUL DE ALBINE

Fiola cu venin de albine

Veninul de albine este sintetizat in glandele de venin ale matcii si ale
albinelor lucratoare si pastrat in sacii de venin. In timpul procesului de
intepare este eliberat prin ac. Albinele au acest ac pentru apararea coloniei.
In produse, veninul este utilizat si procesat in trei forme diferite:
- Apis mellifica sau mierea de albine
- Apis virus sau veninul de albine
- Apis venenum purum sau veninul pur de albine.

Apis mellifica si apis virus sunt numele latine pentru miere si pentru
veninul de albine. Ele au fost descriese in monografiile din farmacopee ( la
medicamentele oficinale si remedii homeopate ).

Apis mellifica

Apis mellifica se obtine prin plasarea unor albine intr-o sticla curata cu dop,
albine care sunt apoi iritate.
Este adaugata o cantitate specifica de diluant, iar amestecul va fi lasat sa se
macereze 8-10 zile si este agitat de doua ori pe zi.
Solutia va fi filtrata si strecurata.
Aceasta tinctura este numita Tinctura Mama. Ea va fi diluata pana la dilutia
dorita.
Tinctura contine venin de albine, albine, miere si polen.
Taria tincturii difera in functie de varsta albinelor, sezonul in care au fost
obtinute, sursele de nectar si de polen. Aceasta tinctura este de asemenea
cunoscuta ca extract din tot corpul albinei.
Preparare:
- Apis mellifica..1/5 din greutatea diluantilor

167
 - Glicerina.225ml
- Apa distilata.225ml
- Alcool(95%).425ml

Taria tincturii: 1:10

Recomandarea : 1:1000 sau mai mare.

Stadiile de preparare a apis mellifica:

- Extractia
- Filtratia
- Tinctura Mama
- Dilutii succesive
- Potentare
- Impregnare
- Produs
Tipuri de preparate:
- Tinctura Mama diluata si potentata este folosita la prepararea
capsulelor, cremelor, picaturilor, frectiilor, granulelor, injectiilor,
alifiilor, unguentelor, tabletelor.
Aplicabilitate:
- Naturopatie, homeopatie si homeoacupunctura.

Produs Producator/Tara
Apis mellifica 1% salbe Weleda, Germania
Apis injeel S injection Heel, Germania
Apis mellifica 6X, 12X, 30X granule Boiron, USA
Apis mellifica D3 injection Weleda, Germania

Apis virus
Apis virus sau otrava albinei este obtinuta de la albine vii prin scoaterea
acului impreuna cu sacul de venin.
Sacii cu venin sunt introdusi intr-un tub de sticla unde sunt storsi si
amestecati cu lactoza.
Dupa ce veninul este incorporat in lactoza, este triturat.

168
O alta metoda de preparare permite albinei sa depoziteze o mica cantitate de
venin pe o bucatica de zahar cubic sau pe o lingurita cu zahar cristal.
Acest proces este repetat pana cand este obtinut suficient venin pentru a
incepe triturarea.
Apis virus triturat contine venin de albine si proteine animale, care au fost
stoarse din sacii cu venin.
Preparare:
- Saci cu venin.500
- Lactoza.67g
Recomandare: - 1:1000
Stadiile prepararii apis virus:
- Extractie
- Triturare
- Conversia in diluant
- Dilutie secventiala
- Potentare
- Impregnare
- Produs
Forme ale produselor:
- Odata ce apis virus a fost convertit in diluant, poate fi folosit in
produse asemanatoare cu apis mellfica.

Aplicatii:
- Homeopatie, naturopatie, apiterapie, acupunctura si
homeoacupunctura.
- Veninul de albine vii este folosit pentru terapia cu intepaturi de albine.
Zonele cele mai folosite pentru administrare include punctele trigger
(puncte dureroase), puncte de acupunctura si puncte de acupresura.
- Aplicarea cu grija a acelor de albine cu ajutorul unor pensete fine in
punctele specifale de acupunctura sau de acupresura este o metoda
popular in Japonia, Korea si China. Este denumita stinger therapy,
shaft therapy sau incert therapy.

169
 - Veninul de la un ac de albina este aplicat in 3-6 puncte de
acupunctura, cea ce confera un mod sigur de practicare a terapiei cu
venin de albine.

Produs Producator/Tara
Apis virus 6X, 30X- lichid BioPharma, USA
Apisinum D5 fiole Weleda, Germania

Apis venenum purum

Alte nume folosite:

- Apitoxina
- Crude bee venom
- Crystal bee venom
- Honey bee poison
- Native bee venom
- Powdered bee venom
- Pure whole dried bee venom
- Raw bee venom
- Whole bee venom
- Whole dried bee venom
Din 1989, apis venenum purum sau veninul de albine pur este in
monografia oficiala a farmacopeei homeopatice din Statele Unite.
Ea ofera o metoda de preparare mai precisa a apis virus.
Este obtinut prin stimularea cu socuri electrice.
Albinele intra in contact cu un colector acoperit cu o retea metalica, unde
primesc un soc electric de intensitate scazuta ce le determina sa-si elimine
veninul.
Veninul este tinut in aer uscat iar apoi este adunat si prelucrat.
In acest fel pot fi colectate cel putin patru tipuri calitative de venin de albine.
Producerea unui venin de albine puternic necesita surse bune de nectar,
miere si polen. Prin urmare, albinele au un venin mai puternic in timpul verii
Albinele care nu au recoltat polen au mai putin venin in sacii de
venin.Veninul de albine este un lichid lipsit de culoare; cand este uscat
devine pudra.

170
Culoarea veninului variaza de la alb la galben-maroniu. Culoarea mai
inchisa este rezultatul contaminarii veninului si a oxidarii constituentilor sai.
Veninul intreg pur uscat si veninul de albine uscat sunt folosite in mod
obisnuit in preparate medicamentoase.

Veninul intreg pur uscat- este de culoare alba, are un aspect de

pudra cristalizata, nu este contaminat si este cunoscut ca venin de
gradul I.
Veninul de albine uscat- culoarea acestui venin este galben maronie
si poate fi contaminat cu substante straine. Este cunoscut ca veninul
de gradul II.
Sacii de venin- acele albinelor, impreuna cu sacii de venin atasati,
sunt depozitati de albine intr-o diafragma groasa. Acele sunt
indepartate, uscate iar veninul este extras.
Veninul de albine lichid- albinele isi depoziteaza veninul sub forma
de lichid. Solutia rezultata va contine fractiuni solide si volatile ale
veninului.
Tipuri de produse:
- Veninul colectat, prelucrat si reconstituit este utilizat in prepararea
capsulelor, cremelor, picaturilor, frectiilor, granulelor, pudrelor,
injectiilor, lichidelor, unguentelor si tabletelor.
Aplicatii:
- Medicina alopata, naturopatie, osteopatie, homeopatie,
homeoacupunctura si apiterapie.
- Acum este exclusiv folosit in tratamentul alergiei la veninul de albine.
- Forma injectabila este cea mai apropiata ca efect de intepaturile de
albine.

Produs Producator/Tara
Cinnabar compound powder Weleda, USA
Apis venenum purum 5X- lichid Apitrinic, Canada
VeneX Apitronic, Canada

171
 Eficacitatea veninului de albine in produse

Sunt numeroase discutii despre eficienta si potenta veninului de albine.

Veninul de albine pare a fi cel mai potent cand provine direct de la acul
albinei obtinut in timpul sezonului apicol.
Dupa sezon, albinele au mai putin venin potent in sacii cu venin datorita
nutritiei mai sarace.
Aceasta este o consideratie importanta pentru cei care practica apiterapia cu
albine vii ce provin dintr-o zona mai saraca in nectar, polen si miere.
Calitatea veninului recoltat variaza:
- in potenta si
- in raportul constituentilor.
*Veninul obtinut de la albinele lucratoare de la intrarea in stup contine
un

172
 procentaj ridicat de fosfolipaza si hialuronidaza care provoaca cele mai
importante reactii ale veninului de albine.
* Veninul de la albinele de varste diferite, in special de la cele tinere din
interiorul stupului, contin o clasa larga de componente in veninul de albine,
dar in procentaje mai scazute.
Ca eficacitate, aproape de efectele veninului injectabil, este veninul
recoltat de la albinele din timpul verii.
Exista pe piata crme cu venin de albine de o inalta calitate, cu rezultate
foarte bune.
* Apireven,
* Apisarthron
* Forapin.
Tablete, granule si forme lichide ale acestor produse sunt larg folosite in
preparate homeopate ale apis mellifica si apis virus si pot fi gasite in kit-uri
de remedii homeopate.
Acestea contin venin de albine numai in forme foarte diluate.

* Apis venenum purum sau veninul pur de albine.

Aceasta este forma de venin de albine cea mai potrivita pentru apiterapie si
pentru realizarea produselor.
Este pur, constituentii sai pot fi masurati, toxicitatea sa este cunoscuta, poate
fi obtinut in cantitati mari si este potrivit pentru aplicatii farmaceutice.
Nu exista un standard unanim acceptat pentru determinarea cantitatii de
venin intr-un produs.
Producatorii sau autoritatile de sanatate dintr-o tara anume isi stabilesc
propriile standarde.
Standardele produsului se bazeaza pe activitatea enzimatica, toxicitate,
echivalentul uscat al sacului de venin (DVSE) si numarul componentilor din
venin sau din combinatiile lui.

Activitatea enzimatica
Standardul cel mai detaliat si disponibil public a fost dezvoltat in fosta
URSS.

173
Cantitatea de venin de albine dintr-un produs este calculata pe baza
activitatii enzimatice a compusilor veninului si trebuie sa se incadreze intre
anumiti parametri.
Produse ca Ungapiven, Apitrit si Melisin sunt standardizate exclusiv pe
activitatea enzimatica a veninului.

Toxicitatea
Cel mai vechi produs apicol cu venin de albine de pe piata este Forapin
Salbe (Germania). Ingredientul activ din aceasta crema este veninul de
albine.
Cantitatea de venin din acest produs este determinata pe baza dozei toxice a
veninului, pe soareci si se exprima in DL 80.( doza letala )
O alta crema buna cu venin de albine este Apireven (Romania).
Aceasta a fost foarte bine cercetata iar beneficiile terapeutice sunt cunoscute.

Echivalentul uscat al sacului de venin (DVSE)

In America de Nord, standardizarea produselor cu venin de albine se
bazeaza pe uscarea continutului sacului cu venin al albinei si pe numarul de
componenti din venin.
Componentii veninului trebuie sa se afle intre anumite limite.
Intr-un stadiu realizat la Universitatea Medicala John Hopkins, USA, s-a
concluzionat ca veninul de albine din surse diferite nu este identic si pot
exista variatii considerabile.

Remediu unic sau combinat

Exista peste 240 de produse care contin venin de albine.

Examinarea atenta a componentelor, imparte produsele in doua categorii:
remediu unic sau
remediu combinat.
Un produs este considerat a fi remediu unic daca acesta contine numai un
ingredient sau o substanta medicamentoasa.
Exemplu:
- Apis mellifica 6X, 12X, 30X

174
 - Apis mellifica 3CH, 6CH, 30CH
- Apis virus 6C, 12C, 24C
- Apis venenum purum 5X
Combinarea remediilor incorporeaza doua sau mai multe substante
medicamentoase intr-un singur produs pentru ai creste eficacitatea.
In aceste produse, veninul de albine este adesea amestecat cu plante, extracte
din plante sau uleiuri esentiale pentru a produce efectele curative dorite ale
produsului.

Combinatii de remedii:

Produs Tara
Angi Truw N tablet Germania
Ingrediente: apis mellifica,
chamomilla recutita; Echinacea
angustifolia
Bee Venom Embrocation China
Ingrediente: bee venom, essential oils
and herb extracts
Melliora Ungaria
Ingrediente: bee venom, camphora
and arnica tincture

Forme farmaceutice si metode de aplicare

Deoarece terapia cu intepaturi de albine nu poate fi viabila in cabinetele
medicale si nici nu poate fi standardizata, au fost dezvoltate noi modalitati
de administrare.
Produsele includ: crme, unguente, alifii, solutii, tablete, capsule si picaturi
miere-venin.
Terapeutii trebuie sa aleaga ce este mai folositor pentru afectiunea ce va fi
tratata si pentru caracteristicile pacientului.
Solutie injectabila de venin de albine

Solutia de venin este preparata prin reconstituirea veninului uscat intr-un

vehicul adecvat steril.Cantitatea de venin de albine in 1 ml de solutie de

175
venin este exprimata prin unitati de Echivalenti Uscati ai Sacului cu Venin
care sunt considerate a fi echivalente cu o singura intepatura.
Un DVSE e egal cu 0,1 mg de venin de albine si este folosit ca doza in
administrarea veninului.
O solutie de venin ce contine 1,0mg venin/ml va furniza 1 DVSE de venin
daca 0,1 ml din solutie este administrata.

Produs Tara
VeneX-10 Canada
VeneX-20 Canada
BVS-20 Canada

Solutia de venin de albine injectabil este preparata in multe tari, dar in

concentratii diferite de cele descrise mai sus:

Produs Tara
Solapiven Rusia
Baichueng Fenweining China

Aplicatii:
Solutiile de venin de albine se aplica intracutanat (intre epiderm si derm)
de catre medic, in doza de un DVSE sau mai putin pentru o injectie, pentru a
imita intepatura de albine.
In functie de concentratia solutiei de venin, dozele strandard de administrare
sunt de 0,05 ml sau 0,1 ml de solutie de venin pentru o injectie.
Aceasta contine un DVSE de venin. Zonele obisnuite de administrare includ
traiectele nervoase, punctele de acupunctura si punctele trigger.

Electroforeza si Ultrasonoforeza
Veninul de albine este deseori administrat intr-un mod eficace si
nedureros prin folosirea curentului galvanic si a ultrasunetelor.
Aceste metode sunt cunoscute ca sigure si eficiente datorita absorbtiei
substantelor medicamentoase.

176
 Produs Tara
PhoreX-LD (lichid) Canada
PhoreX-T (tablete) Canada

Aplicatii:
Tabletele sau solutiile cuprinzand o cantitate specifica de venin de albine
sunt dizolvate in apa distilata si aplicate direct pe zonele afectate, sau sunt
amestecate cu gel.

Homeopatia si Homeoacupunctura
Homeopatia implica administrarea unei cantitati infime de substanta
medicamentoasa sau remediu pentru stimularea raspunsului organismului.
In homeoacupunctura, remediul este aplicat cu ajutorul unui ac de
acupunctura intr-un punct de acupunctura urmind principiile si procedurile
standard ale acupuncturii.
In ambele cazuri numai o cantitate infirma de venin de albine intr-un
remediu de Apis Mellifica, Apium Virus sau Apis Venenum Purum este
administrat.

Produs Tara
Apis Venenum Purum 5X Canada
PhoreX-LD (lichid) Canada
PhoreX-T (tablete) Canada

Aplicatii:
In homeopatie, veninul de albine este administrat oral in diferite procente
si sub forma de picaturi, tablete, granule sau lichide sub supravegherea unui
medic.
Crme, Alifii si Unguente

Veninul de albine este amestecat intr-un vehicul pe baza de ulei in apa sau
de apa in ulei care mai include si alti ingredienti folositori pentru cresterea
absorbtiei veninului, pentru a favoriza inmuierea pielii, marirea circulatiei
locale.

177
Aceasta este cea mai nedureroasa forma de administrare a veninului de
albine.
Eficacitatea ei este mai slaba decat a solutiei injectabile de venin de albine.

Produs Tara
ApisMel USA
Apireven Romania
Apisarthron Germania
Apisun Cream Cuba
Apitharium (Apitrit) Lituania
Bee Balsam Finlanda
Forapin E Liniment Germania
Forapin E Salbe Germania
Melliora Ungaria

Aplicatii:
Cremele, unguentele si alifiile cu venin de albine sunt aplicate topic.
O cantitate de crma este aplicata pe piele pe zona afectata sau in jurul
punctelor de acupunctura sau de acupresura si este bine masata in piele.
O alta cale de administrare a acestor produse este prin aplicarea lor prin
electroforeza..
Produsul trebuie sa fie la polul pozitiv al dispozitivului iar intensitatea
curentului trebuie sa fie intre 0-7 mA pentru a minimaliza reactiile pielii.

Ungerea
Acesta este unicul mod de folosire a veninului de albine in combinatii cu
remediile traditionale. Cercetatorii chinezi le-au incorporat pe ambele intr-un
produs. Folosind principiile Medicinii Traditionale Chineze (MTC) si o
larga varietate de plante traditionale, veninul de albine este adaugat pentru a
forma un unguent pentru aplicare topica.

Produs Tara
Shen Feng Jing China

Aplicatii:

178
 Shen Feng Jing se aplica extern. Zona afectata sau durerea asociata
punctelor de acupunctura este razuita usor, pentru a creste penetrabilitatea si
eficacitatea produsului. Este aplicat de 1-2ori/zi, timp de 15 zile. Pentru un
tratament general sunt necesare una sau doua cure de cate 12-15 zile de
tratament iar in cazurile severe va fi repetata de 3-5 ori.

Amestec cu miere
Veninul este amestecat in miere cremoasa si produse homeopate.
Informatii despre eficacitatea acestui produs se bazeaza pe proprietatile
constituentilor individuali ai veninului si pe efectele lor combinate.
Produs Tara
Bee Relieved Sensational Bee Product, Noua
Zeelanda
Bee Venom in Honey Happy Valley Honey, Noua Zeelanda
Nectar-Ease Nelson Apiaries, Noua Zeelanda
Honey PLUS Apitronic, Canada

Aplicatii:
O posibila aplicatie este cresterea intr-o perioada de 3- 4 saptamini a
cantitatii de amestec de miere de la lingurite la 1 lingura/zi.
Dizolvati mierea in gura.
Nu beti lichide pentru ora dupa ce ati luat amestecul.
Opriti-va daca apar manifestari neplacute.
Nu trebuie luat daca in cavitatea bucala sau in git exista rani, singerarea
gingiilor sau infectii.

Glosar

Abraziune: O iritatie sau o asprime a pielii.

Puncte de acupunctura: locuri specifice de pe corp localizate sub
piele si distribuite de-a lungul celor 14 meridiane , Puncte
Extraordinare sau Puncte Ashi.
Acupunctura: tratament chinezesc , in care acele de acupunctura sunt
introduse in puncte specifice corpului pentru a stimula vindecarea.

179
 Apis Mellifica: Miere de albine . Remediu realizat din intreg corpul
albinei.
Apis Venenum Purum: remediu homeopatic . Nou termen in
hemeopatie pentru Venin de Albine pur colectat prin metoda socurilor
electrice si folosit in preparate in locul lui Apis Virus.
Apis Virus: termen homeopat pentru veninul de albine obtinut din
sacul de venin al albinei prin indepartarea acului.
Scala centezimala : dilutii succesive ale unui remediu pe o scara de la
1 la 100 . Se marcheaza C sau CH.
Remediu combinat: un remediu care contine mai mult de o substanta
medicinala.
Scala Decimala: dilutii successive ale unui remediu pe o scara de la 1
la 10. Se noteaza X sau D.
Dried Venon Sac Equivalent (DVSE): standard pentru cantitatea de
venin uscat de la o albina . Este echivalent cu 0.1 mg de venin uscat
pe sac de venin. Ultimele cercetari au aratat ca sacul de venin contine
aproximativ 40-50% mai mult venin.
Stimularea prin socuri electrice: o foarte folosita metoda de recoltare a
veninului de albine care stimuleaza albina sa-si depoziteze veninul pe
o suprafata de pe care este apoi colectat si prelucrat.
Homeopatie: folosirea unor foarte mici cantitati de substante naturale
ce stimuleaza raspunsul de vindecare naturala.
Intracutanat: intradermic.
LD80: doza mortala 80. Doza de substanta toxica care provoaca
moartea a 80% dintre animalele injectate.
Maceratie: metoda din tehnica farmaceutica de a incorpora materiale
moi de origine organica , intr-un lichid,fara caldura.
Monografie: prezentare a unei substante medicamentoase in
farmacopee.
Tinctura Mama: solutie alcoolica sau hidroalcoolica a unei substante
medicale ce reprezinta 1/10 din substanta originala medicamentoasa .
Crema de Ulei in Apa: crema apoasa( solubila in apa) a unei emulsii
viscoase cu o consistenta semisolida.

180
 Farmacopeea : o carte standard ce contine informatii despre resurse ,
indentificarea, descrierea, preparea si standardizarea medicamentelor.
Numele deriva de la grecescul.
Pharmacon ce inseamna medicament si poieo: ce inseamna a
realiza.
Potenta: Puterea unui remediu.
Potentare: preparearea unui remediu prin dilutii succesive si agitarea
remediului.
Remediu: o substanta care vindeca o boala sau ii indeparteaza
simptomele.
Remediu unic: preparat homeopatic care contine numai un ingredient
activ pentru a se potrivi cu imaginea medicamentului.
Solutie: tinctura din una sau mai multe substante intr-o cantitate de
agent dizolvant.
Tinctura: solutie alcoolica sau hidroalcoolica a unei substante
medicamentoase.
Trituratie: o metoda de prepare a unui remediu prin care pudra fina a
unei substante medicamentoase , astfel insolubile in apa sau alcool ,
este amestecata cu lactoza.
Vehicol: o substanta chimica neutra , solida , lichida sau semisolida in
care substantele medicamentoase sunt amestecate sau preparate.
Sacul de venin: scopul sau este de a pastra veninul albinei . Este
legat direct de ac printr-un canal.
Crema de apa in ulei: crema uleioasa realizata cu parafina alba sau
galbena.

Caracteristicile Veninului de Albine

Veninul de albine poate fi gasit in doua forme principale:

a) Lichid, cum este imediat dupa extractie sau cind este injectat de
catre albina prin ac;
b) Uscat, dupa colectare cu mecanisme speciale (colectare de venin).

a) Venin de albine , lichid, pur:

181
 Veninul de albine este un lichid incolor, cu gust picant-amar si cu
un miros aromat asemanator bananelor coapte.
Este usor acid (pH 5,0 5,5 ) ; schimba culoarea hartiei albastre de turnesol
in rosu indicind reactia acida. Totusi, solutia apoasa din veninul uscat nu mai
prezinta acest efect, sugerind ca responsabili de reactia acida sunt compusii
volatili.
Veninul se usuca la temperatura ambientala in mai putin de 20 de minute,
pierzind intre 65-70% din greutatea initiala. Dupa ce lichidul se evapora se
poate recolta 0.1 mg de venin uscat pur(de la o singura albina).
b) Venin de albine uscat:

Veninul uscat pur are o culoare galbena maronie. Greutatea

specifica este de 1,313 g/cm . Toxicitatea exprimata prin DL50 este de 2,8
mg/kg (i.v. la soarece). DL50 inseamna ca 50% dintre soareci vor muri cand
le este injectata intravenous doza de 2,8 mg. de venin per kilogram corp.
Veninul este rezistent la frig, iar inghetarea nu pare sa-i reduca toxicitatea.
Cind este uscat este rezistent si la caldura , chiar la 100 C. Veninul uscat de
albine , daca este ferit de umezeala, isi poate mentine proprietatile toxice
cativa ani.

Standardele Romane pentru Veninul de Albine:

Veninul de albine uscat are urmatoarele proprietati organoleptice si
fizico-chimice:
Aspect : masa cristalina
Culoare: incolor sau gri inchis
Constistenta: densa
Miros: iritant, caracteristic
Gust : picant-astringent
Puritate : fara impuritati
Solubilitate: solubil in apa, insolubil in sulfat de amoniu si
alcool
pH: 4,5 5,5

Metode de evaluare a calitatii:

aspectul si culoarea se apreciaza vizual la lumina naturala;
constistenta: veninul uscat trebuie sa aiba o structura de pudra
cristalina
mirosul si gustul sunt apreciate organoleptic

182
 puritatea veninul de albine dizolvat in apa distilata este o solutie
perfecta ce nu lasa nici un depozit pe fundul recipientului,
pH-ul trebuie testat cu hartie Merck;
solubilitatea: este solubil in apa, insolubil in alcool, este precipitat
de alcani si in special de amoniu.

Compozitia veninului de albine

Componentele active din veninul de albine , in cantitati mici ( echivalente

cu cel putin de 100-300 de intepaturi pentru un adult) pot fi foarte benefice
pentru sanatatea oamenilor, daca sunt administrate de catre personae
specializate, intr-un mod individualizat.
Contine:
Apa
Apa este un foarte bun caraus pentru alte substante, numite
toxine.
Proteine, peptide
Au o structura extrem de complexa
Lipide
In cantitate extrem de mica
Carbohidrati
Enzime
In special cele care ajuta veninul sa patrunda adinc in tesuturi.
Peptide:
Melitina
Melitina F
Apamina
Peptida de degranulare a mastocitelor 40 l (MCD)
Secarpina
Tertiapina
Adolpina
Proteazo-inhibitor
Procamina A, B
Minimina
Cardiopeptida
Enzime:
Fosfolipaza A2
Hialuronidaza

183
 Acid fosfomonoesteraza103
Glucozidaza
Lizofosfolipaza

Amine active:
histamine
dopamine
norepinefrina
leukotrine

Componente ne-peptidice:
carbohidrati
- glucoza
- fructoza
Lipide :
6 fosfolipide

Amino-acizi
acid r-aminobutiric
acid B-aminoizobutiric

Compozitia veninului de albine uscat :

Componenta Moli.gr. % (venin uscat)

Peptide
Melitina 2,840 40-50
Apamina 2,036 2-3
MCD-Peptida 40 l 2,588 2-3
Adolapina 11,500 1,0
Proteazo- inhibitor 9,000 < 0,8
Secarpina 0,5
Tertiapina 0,1
Melitina F 0,01
Procamina A, B 1,4
Minimina 6,000 2-3
Cardiopeptida < 0,7
103
Acidul fosfomonoesteraza este o definitie generala pentru un grup de enzime ce sunt legate de
esterificarea acidului fosforic si de hidrolizarea acestui aster.

184
Enzime
Hialuronidaza 38,000 1,5-2,0
Fosfolipaza A2 19,000 10-12
Glucozidaza 170,000 0,6
Acid Fosfomonoesteraza
Lizofosfolipaza 22,000 1,0
Amine active
Histamina
Dopamina 0,13-1,0
Neroponefrina 0,1-0,7
Componente ne-peptidice
Carbohidrati < 20
Glucoza & fructoza
Lipide
6 fosfolipide 4,5
Amino-acizi
Acid r- aminobutiric <0,5

Acid B- aminoizobutiric <0.01

Veninul de albine
Proprietati farmacologice, efecte, actiuni
Veninul de albine , cand este administrat in doze mici, poate fi un
medicament natural excelent.

Proprietati principale ale veninului de albine care este folosit in:

REACTII ALERGICE
ANTIBIOTIC, ANTIBACTERIAN
ANTIINFLAMATOR (exista o polipeptida numita peptide de
degranulare a mastocitelor ; are o activitate antiinflamatoarie de 100
de ori mai puternica decat hidrocortizonul.
EFECTE asupra:

PIELII
TESUTURILOR
SISTEMULUI MUSCULO- SCHELETIC

185
 SINGELUI
ENZIMELOR
SISTEMULUI IMUN
SISTEMULUI NERVOS
SISTEMULUI ENDOCRIN

EFECT CITOSTATIC
PROPRIETATI PROFILACTICE GENERALE
IMBUNATATESTE STAREA GENERALA
MARESTE LONGEVITATEA prin HIPERTERMIE
CRESTE FORTA PSIHICA
PROTEJEAZA CORPUL IMPOTRIVA RAZELOR X
EFECTE NEGATIVE, TOXICE (la doze mari)

PIELEA
Efect de intretinere al pielii datorita unei mai bune circulatii sanguine
si cresterii permeabilitatii vaselor capilare
TESUTURI

Inhiba colinesteraza tisulara in zona tratata

Actiune antigibroasa produsa de hialuronidaza
Creste toleranta tisulara la lipsa de oxigen ( hipoxie) , cum se
intampla in boala Burger
Rol proteolitic
Scleroza

SISTEMUL MUSCULO-SCHELETIC
In doze mari , contracta musculatura neteda
Melitina este capabila sa produca contractia muschilor netezi - in
studii pe animale
Creste productia de mucopolizaharide prin cresterea numarului de
mastocite

PROPRIETATI ANTIBIOTICE
Efect bactericid pe: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes,
Escherischia coli, Salmonella typhi, Bacilus brevis, Bacilus cereus
Veninul de albine inhiba cresterea bacteriilor si fungilor
Actiunea bacteriostatica pe anumite microorganisme ca :
Mocobacterium phlei, vibrio cholerae
Nu actioneaza pe anumiti fungi ca: Penicillium si Mucor

186
 Antibiotic

INIMA
In doze mici :
Regleaza ritmul cardiac
Inlatura aritmiile produse de excitatia electica si de
administrarea de strovitina
Efect pozitiv pe celulele miocardice
Creste nivelul energetic si functiile cordului

STOMAC
Mareste productia de suc gastric

VASE SANGUINE
Creste permeabilitatea vaselor sanguine, ca rezultat schimburile
dintre singe si tesuri sunt crescute
Creste circulatia sanguina prin vasele coronare
Dilate vasele cerebrale
Scade tensiunea arteriala

SINGE
Creste eritropoeza
Activeaza producerea de heparina care blocheaza toxicitatea
veninului de albine
Scade numarul de eozinocite
Actiune hemolitica in doze mari
Actiune anticoagulanta
Reduce viscozitatea sanguina
Reduce albuminele din ser, si le creste in sucul gastric
Reduce proteinele din ser datorita permeabilitatii vasculare
crescute
In doze medii si mari creste nivelul proteinelor
Creste schimburile dintre singe si tesuturi
Veninul din albine reduce nivelul celesterolului ; S-au efectuat
studii pe animale ( iepuri ).

SISTEMUL IMUN
Activeaza sistemul imun
Creste nivelul IgG in singe

187
SISTEMUL NERVOS
Actioneaza in principal prin cai informationale si nu atat de
mult ca substanta ( fiecare doza de venin este alcatuita din
micro-doze )
Reduce durerea in anumite zone unde veninul de albine a fost
aplicat de cateva ori
Melitina, apamina si fosfolipaza au CARACTER NEUROTROP
afectind atat creierul cit si maduva
Efect simpaticolitic in exteriorul NEVRAXULUI
Efect colinilitic care intrerupe lantul ganglionar
Blocheaza sistemul colinergic al formatiunii reticulare din
trunchiul medular
Afecteaza transmiterea excitatiei de la nervul motor la fibra
musculara
Influienteaza excitatia zonei motorii din cortex
Blocheaza transmiterea impulsurilor nervoase si scade viteza de
transmitere a stimulului in centrul nervos studii pe animale
Veninul de albine provoaca depolarizarea membranei fibrei
nervoase
SISTEMUL ENDOCRIN
Eliberarea histaminei intotdeauna are loc inaintea eliberarii de
epinefrina si norepinerfina
Dupa injectarea veninului de albine (30-60 secunde) nivelul
histaminei plasmatice creste de aproximativ 20-30 de ori ;
revine la valori initiale in 30-90 de minute ( ca si in reactia de
stres ) dar fara modificari majore cardiorespiratorii
Stimuleaza si intensifica activitatea SISTEMULUI ADRENERGIC
PITUITAR (creste nivelul cortizonului in sange si al 17-
cetosteroizilor
Veninul de albine si doua dintre componentele sale (melitina si
fractica cordiopeptidica) produc o ridicare rapida si sustinuta a
cortizolului circulant
Cresterea nivelului cortizolului si este inhibat de vitamina C in
dieta
Efectele sunt mai puternice la animale tinere (caini) comparativ
cu cele mai batrane

Efecte negative ale veninului de albine

(reactii adverse, efecte toxice)

188
 Reactii alergice la persoanele cu sensibilitate crescuta la veninul
himenopterelor (0.5-2% din populatie); prurit generalizat,
urticarie,mixedem, spasme ale musculaturii netede; scadere brusca a
tensiunii arteriale, colaps
Histamina continuta in veninul de albine poate provoca spasme ale
vaselor coronare cand veninul este in doze ridicate;
200-300 de intepaturi simultane otravesc organismul cu semnele
caracteristice perturbarii SISTEMELOR CARDIOVASCULAR ,
RESPIRATOR si NERVOS :scurtarea respiratiei ,cianoza, puls accelerat,
convulsii, paralizii;
Peste 500 de intepaturi pot cauza moartea prin paralizia centrului
respirator;
Veninul de albine poate avea efecte negative asupra
tiroidei,pancreasului endocrin si ovarelor
Insuficienta respiratorie (in doze toxice in studiile pe animale ) dupa
scaderea brusca a tensiunii arteriale + scaderea frecventei cardiace
Proprietati neurotoxice si hemoragice in doze mari
Blocare nervoasa ganglionara
Cresterea perioadei de latenta a reactiilor reflexe
In doze toxice :
- inhiba reactiile reticulare ascendente si descendente
- initial provoaca excitatie in zonele subcorticale ale creierului ;
inhibitia toatala vine mai tarziu , atat in cortex cat si in
formatiunile subcorticale
- edeme, prin cresterea permeabilitatii vasculare
- mancarimea arata de obicei un prognostic terapeutic bun

Indicatiile veninului de albine

Veninul de albine, este folositor in toate tipurile de boli legate de frig

cum ar fi artritele, cancerele , boala Reynaud, bolile sistemului musculo-
scheletic. Este de asemenea benefic in cazurile de functionare incetinita a
diferitelor tesuturi/organe/ sisteme din organism
Indicatiile veninului de albine este si pentru calea neuro-fiziologica cu
cele doua componente ale sistemului nervos vegetativ:
1. simpatic cu rol activator
2. parasimatic cu rol de calmare, somn, digestie

189
 Aproape 50% dintre afectiunile umane pot fi considerate ca avind prea
putina activitate simpatica si prea multa parasimpatica.
Ca rezultat, corpul devine greu, se raceste , si devine mai mult sau mai
putin incert, cu sau fara dureri recurente.
Veninul de albine este un excelent simpaticomimetic , sau in
terminologie mai simpla , un excelent activator a componentei simpatice a
sistemului nervos vegetativ.
O persoana care practica Terapia cu Venin de Albine (TVA) va simti si
va vedea pas cu pas cum corpul ei devine maiviu din nou , mai cald , cu
miscari mai rapide si mai usoare , cu mai putine dureri.
Daca boala este localizata , de exemplu o tumoare a pielii sau tromboza
arteriala sau venoasa , se poate ca Terapia cu Venin de Albine (TVA) sa
modifice echilibrul local si sa vindece.

Indicatiile veninului de albine

Afectiuni cardiovasculare (cardiologie)

Aritmii
Arterita obliteranta
Arterita aterosclerotica a membrului infectios
Boala ischemica coronariana
Boala Raynaud
Boala vasculara periferica
Cardita acuta reumatoida
Hipertensiune arteriala
Sindromul degenerativ Ischemic Periferic
Tromboze cerebrale
Varice

Afectiunile sistemului musculo-scheletic

Afectiuni reumatice ale muschilor , nervilor si articulatiilor
Artrit
Artrita psoriazica
Artrita reumatoida
Artrite traumatice
Bursite acute si cronice
Epicondilita laterala (cotul tenismenului)
Fibroze
Hipotonie (reducerea fortei musculare)

190
 Mialgia
Osteoartrite
Periartrita umarului cu calcifieri
Poliartrita deformanta
Poliartrita reumatoida juvenila
Probleme de tonus muscular
Probleme ligamentare
Spondilartroze (artroze clinice)
Spondilita anchilozanta
Spondilita anchilozanta deformanta

Bolile sistemului nervos (neurologie)

Contractura Dupuytren
Lumbago
Nevralgii
Nevrita periferica
Nevralgie post- herpetica
Parestezii legate de spondilartroza parestezica
Tromboze cerebrale
Tulburari neurologice
Sciatica
Scleroza multipla
Sindromul dureros cronic
Zona-zoster

Afectiuni oculare (oftalmologie)

Iridiciclite
Irite

Afectiuni dermatologice
Alunite
Caderea parului
Cicatrice
Dermatita seboreica
Eczeme
Melanoame
Micoza fungoida
Negi

191
 Psoriazis
Rani
Sclerodermie
Sensibilitate crescuta
Sensibilitate scazuta
Ulcer topic
Vinatai
Zona-zoster
Afectiunile sistemului endocrine, aparat genital
Disfunctii ale secretiei cortizonului
Dispozitie schimbatoare
Hipertiroidism
Hipoglicemie
Sindrumul disfunctional hipofoliculinic

Afectiunile sistemului imun ( imunologie )

SIDA
Intensificarea activitatii limfocitelor B
Lupus eritematos sistemic
Supresia limfocitelor T

Boli vitale ( virusologie )

SIDA
Boala Epstein Barr
Raceala
Mononucleoza
Nevralgie post herpetica
Negi

Tumori ( Oncolgie )
Carcinom cu celule bazale
Limfoame
Melanom malign

Alergii ( Alergologie )
Desensibilizari pentru alergia la veninul de albine cu venin de
albine.

192
 Veninul de albine
contraindicatii si limite

Veninul de albine are potentialul cel mai periculos dintre toate produsele
apicole.
In fiecare an mii de persoane , din toata lumea, mor din cauza
intepaturilor accidentale ale albinelor, adesea intr-un numar mare , ca in
cazul albinelor africane, cunoscute ca albine ucigase.
Masuri ce pot fi luate:
Protejarea impotriva posibilelor reactii alergice furnizand
produse naturale antialergice ( propolis , plante speciale,
ca Viola tricoloris , suficienta miere , laptisor de matca.)
Sa aiba grija de sistemul imunitar printr-o dieta corecta,
suficienta odihna, un bun echilibru functional intre ariile
stomac-duoden-vezica biliara- fier- splina -pancreas104
Sa aiba grija de glandele lor suprarenale , din moment ce
epinefrina si cortizolul secretate de acestea sunt cele mai
eficiente substante (hormoni) impotriva potentialelor socuri
anafilactice care pot surveni nu numai dupa intepaturi de
albine, dar si dupa injectii cu penicilina, ingestia de alune ,
sau dupa otraviri accidentale cu ciuperci toxice.
Specialistii au concluzionat urmatoarele contraindicatii pentru TVA:

Alergia la veninul de albine

Boli cardiovasculare:
Stenoze vasculare
Hipertensiune arteriala ( in stadii avansate)
Boli congenitale cardiace
Ateroscleroza avansata
Persoane ce folosesc beta-blocante (epinefrina poate sa nu fie
eficienta in caz de reactie anafilactica)

Boli metabolice 105

104
Oameni care au boli cronice in aceste organe vor face mai usor reactii alergice , nu numai la venin de
albine , dar si la alte substante , compusi sau produse.
105
Veninul de albine creste nivelul de glucoza in sange prin cresterea secretiei de corticosteroizi ce
activeaza glicogenoliza

193
 Diabet insulino-dependent

Malnutritie

Boli pulmonare

Turbeculoza pulmonara
Insuficienta pulmonara (in statii avansate)

Boli infecto-contagioase

Boli febrile
Gripa
Infectii purulente
Tuberculoza
Boli veneriene

Insuficienta suprarenala

Insuficienta renala

Glomerulonefrite
Nefrite
Rinichi polichistic
Albuminurie

Boli ale prostatei

Hipertrofia de prostata
Boli hepatice

Hepatite
Afectiuni oculare

Glaucom

Sarcina
Alaptare
Copii sub 12 ani

194
 Sindromul de oboseala cronica ( in stadii avansate )
Pacientii foarte slabiti
Boli cronice, consumptive
Psihoze
Alcoolici, drogati

Tulburari mentale

Iritabilitate
Tulburari emotionale
Depresie
Sindroame anxioase
Hiperfunctionalitate (generala sau locala) imediat inainte
sau dupa mese.
Exceptind alergiile reale la veninul de albine care conduc la probleme
respiratorii si care pot fi dovedite prin teste de singe , toate celelalte
contraindicatii mentionate mai sus sunt mai mult sau mai putin relative.
Pentru a fi in siguranta, se incepe cu folosirea cremei de venin de albine
ca aplicatie externa, (+acupresura, masaj ).
Limitele TVA
Veninul de albine nu poate vindeca sau imbunatati starea persoanelor cu
un nivel energetic prea scazut , in special in glandele suprarenale.
In medicina traditionala chineza este cunoscut ca toti ne nastem cu o
anumita cantitate de energie genetica (ancentrala) denumita Zhong Qi.
In termini moderni , Zhong Qi este asociata cu glandele suprarenale,
functionarea rinichilor si rezervelor energetice.
Aceasta energie este consumata zilnic asa cum o masina consuma
combustibilul din rezervor.
Zhong Qi nu poate fi regenerata.
Singurul lucru pe care-l putem face este sa diminuam rata consumului..
Daca vom folosi prea mult din aceasta evergie (prin fumat, consum de alcool
sau droguri, execese sexuale , somn insuficient, mincat in exces sau prea
putina apa bauta , prea mult stress sau iritabilitate ) atunci vom muri mai
repede.
Un pacient cu un nivel al Zong Qi-ului prea scazut sau aproape inexistent
nu poate fi tratat prin TVA, deoarece aceasta este nefolositoare sau chiar
periculoasa.
.

195
 Administrarea veninului de albine
si tehnica de administrare
Principala metoda de administrare a veninului de albine este prin piele:
Avem cel putin trei metode:
Venin de albine pur, administrat prin intermediul clasicelor ace de
albine
Solutie de venin de albine administrare prin injectii
Unguente si alifii cu venin de albine , administrate de obicei prin
simpla aplicatie locala , masaj si acupresura .
Solutii de venin de albine , unguente, alifii administrate prin metode
fizioterapice speciale ca: ionoforeza ( introducerea ionilor unei sari
solubile in tesuturile organismului cu ajutorul curentilor electrici, cel
mai adesea in scop terapeutic )

Alte metode de administrare , neinvestigate suficient de catre oamenii

de stiinta si clinicieni sunt:
Per os (pe gura): tablete de venin de albine; venin de albine
combinat cu miere ; venin de albine in granule homeopatice.
Inhalatii (prin sistemul respirator); aceasta metoda este foarte
periculoasa potential
Instilatii intramusculare , intraarticulare (acestea au fost
dovedite in practica ca nefiind la fel de eficiente ca injectiile
intradermice)
Intepaturi de albine intravenoase ca in TVA 106 pentru vene
varicoase.

Aceste metode sunt rareori folosite si pot fi practicate in mod obisnuit

numai de catre medicii specializati in apiteratie
Veninul de albine poate fi administrat singur ( ca in TVA ) sau, in mod
ideal, in combinatie cu alte metode de tratament.

Alte metode de vindecare sunt:

Tehnici de relaxare ( Antrenamentul autogen al lui Schultz;
Yoga, etc.)

Tehnici de respiratie ca Pranatama sau Qigong

106
TVA= terapia cu venin de albine

196
 Motode de activare a circulatie sanguine :
- Masaj , acupunctura, Yoga, exercitii calistenice

Metode de dezvoltare a muschilor :

- Masaj, exercitii calistenice, stretching , Taijii Quan, Yoga
etc.

Fizioterapie ( folosirea plantelor medicinale)

Apiterapie ( folosirea tuturor produselor apicole)

Aromateratie (folosirea uleiurilor esentiale)

Dietoterapie (folosirea anumitor alimente pentru a vindeca

sau pentru a preveni anumite boli)

Ayurveda ( folosirea alimentelor , condimentelor, tehnicilor

speciale de masaj, muzicii etc.)

Regulile Apiterapiei generale si ale TVA:

Regula # 1:

Inainte de a folosi TVA se incepe intotdeauna cu metode de

dotoxificare generale107.
Regula # 2 :

Imbunatatiti functionarea organelor interne cu ceaiuri de plante 108 .

Regula # 3 :

Recladiti structura materiala a organismului cu nutrienti buni ( in

special polen, miere , laptisor de matca, propolis.
Intotdeauna incepeti cu hranirea si stimularea glandelor
suprarenale:
A) Nutritia glandelor suprarenale:

107
gel de Aloe vera + ierburi medicinale care stimuleaza eliminarea diferitelor toxine din organism prin
rinichi, prin ficat vezica biliara intestin subtire intestin gros ; prin plamani ; prin piele.
108
Cauta intr-o care buna de fitoterapie indicatiile fiecarei plante medicinale.

197
 Consumati moderat condimente ca mustar, coliandru,
chimen, ceapa, usturoi, telina etc.
Mestecati si inghitit 3-4 grame de propolis pe zi
Consumati zilnic 200-1000 mg. de laptisor de matca
Consumati suficienta vitamina C ( cel putin 1000 mg. pe
zi)
Mancati suficiente seminte , zilnic ( de floarea soarelui,
dovleac, nuci etc.)
Mancati suficiente alimente verzi , proaspete care au
suficiente enzime
Mancati alimente variate ; fiecare masa trebuie sa contina
o combinatie echilibrata a urmatoarelor gusturi:
- Acru 109 , amar 110 , dulce 111, picant112, sarat113.
- Stimularea glandelor suprarenale poate fi realizata si
prin masaj,acupresura, acupresura, apipunctura, Yoga
daca se face concentrate pe regiunile dorsale unde se
afla glandele suprarenale; prima intepatura trebuie
intotdeauna aplicata aici, pentru a evita o posibila
reactie negativa alergica la TVA.

Regula # 4 :

Imbunatatiti circulatia sanguina (acum sangele este deja curat si

imbogatit cu elemente nutritive ) in tot corpul ; numai in aceasta zona poate
fi inceputa Terapia cu Venin de Albine.
Regula # 5 :

Imbunatatiti curgerea bioenergiei prin organism cu acupunctura,

acupresura, yoga, masaj, gimnastica, Qigong etc.
Regula # 6 :

Imbunatatiti functionarea sistemelor nervos si endocrin) prin exercitii

mentale , disciplina

109
Gustul acru ajuta la functionarea ficatului , veziculei biliare , muschilor, tendoanelor si ochilor
110
Gustul amar ajuta la functionarea sistemului nervos , inimii, vaselor de sange , circulatie sangelui,
intestinului subtire , limbii
111
Gustul dulce ajuta tesutul conjunctiv , gura, stomacul, splina si pancreasul
112
Gustul picant ajuta plamanii , intestinul gros , pielea , mucoasele , nasul , respiratia , sistemul imun
113
Gustul sarat ajuta rinichii , suprarenalele , vezica urinara , articulatiile , dintii.

198
 Regula # 7 :

La o privie mai atenta vom vedea ca aproape toate regulile de mai sus
pot fi respectate prin folosirea tuturor produselor apicole:
Detoxifierea : polen, miere si propolis ajuta ficatul si rinichii;
Imbunatatirea functionarii organelor interne: mierea
furnizeaza cea mai buna energie pentru toate celulele noastre;
organele noastre sunt alcatuite din celule si tesuturi,ceaiurile de
plante pot imbunatati functionarea veziculei biliare sau a
intestinelor noatre
Refacerea structurii materiale a corpului : la toate nivelele
celulare;
Imbunatatirea circulatiei singelui in intreg corpul:
Imbunatatirea circulatiei bio-energiei: acupresura, masajul pot
fi mult imbunatatite in eficacitate daca vom adauga crme de
venin de albine.

Sfaturi legate de intepaturile specifice de albine:

Nu se face TVA persoanelor ce se afla in categoria contraindicatiilor
la veninul de albine !
Fiti siguri ca aveti toate masurile anti-alergice la indemana114.
Daca nu sunteti medic, efectuati acest test in prezenta unui medic,
ideal un alergolog.
Testati pentru reactii alergice mai intai !
Raciti locul ce va fi intepat cu un racitor115
Intepati numai pentru 1-2 secunde, apoi retrageti repede acul; daca
folositi un MTM , aceasta va fi facuta intr-un mod profesional,
evitind riscul de a permite unei cantitati de venin mai mari decat este
necesar sa patrunda in piele.
Dupa ce acul a fost retras , apasati locul intepat in asa fel incat san u
iasa nicio picatura de singe sau veninul de-a injectat.
Dupa fiecare sedinta de TVA rugati pacientul sa astepte ( in camera
de asteptare de exemplu) pentru cel putin 20-30 minute;
supravegheati pacientul in acest timp ; daca apare orice semn de
alergie, folositi imediat medicamentele antialergice
O buna reactie este cand pacientul , de obicei dupa cateva sedinte
de TVA , va spune ca locurile in care a fost intepat au inceput sa-l
114
Cereti un kit anti-alergic de la medicul alergolog local.
115
Racitoare speciale pot fi cumparate de la diverse companii legate de apiterapie

199
 manance; sfatuiti-va pacientul sa NU se scarpine, deoarece acest
lucru va inrautati mancarimea
In timpul fiecarei sedinte incercati sa intepati alte puncte active ,
dureroase.
Mai ales la inceputul TVA, nu intepati niciodata partile anterioare
ale corpului, parti unde obisnuit pielea este mai alba si are mai putin
par . De ce? Deoarece intepatul acestor zone conduce la un risc
crescut de reactii alergice
Intelati numai zonele yang ale corpului pacientilor116.
Asigurati-va ca pacientul este bine hidratat inainte de a incepe
sedinta , a dormit sufficient in noaptea precedenta, este relaxat
psihic, emotional si mental.
Analizati limba pacientilor inainte de fiecare sedinta de TVA; daca
limba este uscata , daca se vad urmele dintilor pe marginea sa, daca
este prea rosie si/sau are micro-contractii rapide, in special la varf,
Nu administrati TVA; aceste semne arata un exces in functionarea
sistemului nervos orto-simpatic, si practicarea TVA ( care creste
aceasta parte a sistemului nervos negativ ) nu se administreaza
Inainte de TVA , studiati pulsul pacientilor ; daca ritmul este prea
rapid (peste 90 batai/secunda) sau prea incet ( sub 60 ) nu se practica
TVA.
Daca pulsul este neregulat ( aritmic) NU practicati TVA; asteptati
pana cind pulsul devine regulat.
Daca pacientul este inspaimintat din cauza TVA sau din orice alt
motiv , asteptati pana cand pacientul se linisteste.

Michael Broffman , un acupuncturist si un apiterapeut din

California , a scris urmatoarele reguli despre TVA
Promovati folosirea TVA.
NU supra-oferiti TVA ca o cura.
Funizati asistenta celor interesati de TVA.
NU recomandati inceperea TVA fara ajutorul unui asistent
experimentat.

Trimiteti informatii despre ceea ce asteptati in timpul

TVA.

116
Sezutul: spatele , deasupra omoplatilor ; partea superioara a bratelor; coatele; genunchii; zona
inferioara si posterioara a gambei. Inteparea oricarei altei zone a corpului poate sa un risc inalt de alergie.

200
 NU incurajati auto-tratamentul fara deplina intelegere a
procedurilor complete.

Includeti informatii despre riscurile si reactiile din timpul

tva.
NU sugerati ca beneficiul total apare intotdeauna fara
unele reactii adverse temporare.

Recomadati importanta unui test pentru alergie inaintea

TVA.
NU recomandati TVA fara un test pentru alergie chiar
daca persoana v-a spus ca a mai fost intepata de albine
anterior.

Insistati asupra prezentei unui kit anti-alergic in timpul

testului la fel ca pe parcursul intregului tratament.
NU va expuneti riscului fara un kit anti-alergic prezent.

Un bun apiterapeut trebuie sa aiba in orice conditie un singe rece , sa

cunoasca perfect ceea ce face , sa ramana calm in orice situatie.
Dintre toate tehnicile apiterapice , TVA este cea mai puternica dar de
asemenea cea mai periculoasa
Deci, cel mai important aspect al TVA este manevrarea perfeta a oricarei
alergii la veninul de albine!!!
Mai jos sunt cateva remedii , pentru folosire la nivelul casei:

Remedii pentru reactiile adverse la veninul de albine:

Reactii :
Usoare sau Normale Roseata , usoara tumefactie si
caldura in aria intepata
Moderate Febra, greata, oboseala sau
simptome gripale
Severe Soc anafilactic, respiratie dificila ,
tumefactie extrema

201
Reactii usoare :
Aplicati un cub de gheata , comprese reci , amoniac de casa sau
bicarbonat de sodiu aplicat ca o pasta.
Crema preparata aplicata pe piele in zona intepata.
Lotiune pentru intepaturi de albine amestecati 100 ml apa + 5 ml
otet + 5 ml sare; aplicati solutia pe zona afectata; repetati daca este
nevoie.
Crema de propolis - aplicata pe piele.
Tictura de propolis 5-15 picaturi de 3.4 ori pe zi , administrate intern
, cu miere si o cana de ceai ( sau apa fierbinte).

Reactii moderate :
Benadryl lichid se administreaza oral in functie de indicatiile
producatorului
Benadryl tablete -50 mg imediat dupa intepatura de albina si + de 4
ori cate 25 mg in urmatoarele 24 de ore.
Benadryl crema se aplica pe piele in zona intepaturii.

Reactii severe :
Injectati cu Anakit sau Epipen pentru reactii alergice severe (
tumefactie severa).
Chemati imediat medicul de familie au alergologul sau contactati cel
mai apropiat cabinet medical.

Preparate cu Venin de albine

Cel mai bun venin de albine este , bineinteles veninul natural proaspat
secretat de catre albine.
Problema este ca asemenea VA poate fi obtinut , de catre noi , ( oamenii
obisnuiti) , numai in cantitati foarte mici , si de obicei insuficiente pentru a
face un preparat.
Deci , ceea ce trebuie sa facem , este sa gasim un expert in colectarea
VA si sa-i cerem ajutorul.
Acesta foloseste un dispozitiv special de recoltare a VA pentru a obtine
un venin de albine care sa fie cat mai pur posibil.
In present, exista colectoare speciale care permite colectarea veninului
de albine de la 5-10 stupi simultan.

202
 Problema cu acele colectoare este ca trebuie sa asteptati ca albinele sa se
linisteasca inainte de a indeparta cadrul special pentru colectarea veninului
din stup.
In acest timp, apa si compusii volatili continuti in VA se evapora , astfel
raminind in colector numai venin de albine uscat.
Acest VA uscat poate fi apoi folosit la fabricarea mai multor tipuri de
preparate.

Inainte de a examina tipurile de preparate care se pot face , trebuie sa

observam ca:
Veninul uscat de albine este extrem de periculos , daca in mod
accidental va ajunge in ochi: cateva granule de venin uscat sunt
suficiente pentru a produce orbirea; astfel masurile de protectie
si atentia extrema , in timpul manipularii acestui produs , sunt
absolut necesare
Pentru a realiza preparate trebuie sa aveti o balanta extrem de
precisa; ea trebuie sa fie capabila sa masoare pana la ordinul
miligramelor
Camera in care sunt realizate astfel de preparate ( acest lucru este
valabil si pentru celelalte preparate din produse apicole ) trebuie sa
fie extrem de curata , corespunzatoare standardelor specificate
pentru laboratoarele farmaceutice.

Ce puteti face cu acest venin de albine uscat?

Folosind o balanta foarte precisa , il puteti cantari. Apoi il puteti imparti
in parti mici, sa zicem ca 1 gram ( 1 gram 1000 miligrame).

1 mg VA uscat este echivalent cu 10 intepaturi de albina . Am observat

ca:
Veninul de albine se usuca la temperatura ambianta dupa aproximativ
20 de minute , pierzind intre 65 70 % din greutatea initiala. Dupa ce
lichidele s-au evaporat , 0.1 mg din tot veninul uscat pur poate fi recoltat
Deci , 1 gram de venin de albine uscat este echivalent cu 10.000 de
intepaturi de albine
Divizati acest gram in cat mai multe parti. V-as sugera un minim de 100
de parti mai mici.
0,1 grame de VA uscat este echivalent cu 1.000 de intepaturi de albine.
Luati aceasta cantitate ( 0,1 g) si amestecati-o bine , intr-o sticluta sterila
cu 1 ml ser fiziologic ; apoi amestecati aceasta solutie de Va cu 200 grame
de unguent care poate patrunde usor prin piele.

203
 Puteti folosi unguent de Calendula sau un unguent anti-artritic.
Puteti schimba concentratia VA in functie de ceea ce doriti sa faceti.
Daca doriti sa-l folositi pentru masaj local ( pe spate , genunchi,
picioare) , atunci poate fi folosita o doza mai mare. Daca doriti sa-l folositi
pentru miini, doza trebuie sa fie mai mica; iar daca doriti sa-l folositi in
scopuri cosmetice sau in zona genitala , dozele trebuie sa fie mult mai mici.

204