CURS 2

SEMIOLOGIE NEFROLOGICA SI
UROLOGICA
III. TULBURARI DE MICTIUNE
MICTIUNE = actul de eliminare a urinii
Adultul sanatos urineaza de 3-5 ori / 24 ore,
o data sau niciodata noaptea, restul in timpul
zilei, mictiunea fiind spontana, controlata
voluntar, completa si nedureroasa. Tulburarile
de mictiune cuprind: polakiuria, mictiunea
rara, disuria, mictiunea dureroasa, mictiunea
imperioasa, retentia de urina, incontinenta de
urina.
1.
Polakiuria = mictiuni frecvente, fara
raport direct cu volumul urinar din 24 de
ore.
Cauze:
poliuria ingestia masiva de lichide,
diabet zaharat, diabet insipid
1

 micsorarea vezicii urinare prin leziuni

parietale (cistite, tumori vezicale)
calculi intravezicali iritatie a peretelui
vezicii
compresiuni pelvine sarcina, tumori
uterine, chisturi ovariene
obstacole subvezicale adenom sau
cancer de prostata
litiaza renala, TBC renala iritabilitate
crescuta a cailor urinare.
2. Mictiunea rara reprezinta reducerea
numarului de mictiuni la 1-2 /24 ore; apare in
cazurile de oligurie sau de crestere a
capacitatii vezicale megavezica
(megavezica congenitala sau megavezica
dobandita in afectiuni neurologice,
diverticuloza).
3. Disuria = mictiunea dificila ,
dureroasa sau nu - este recunoscuta si
exprimata de bolnav prin:
a)depunerea de efort pentru inceperea,
desfasurarea si terminarea mictiunii;
-disurie: - initiala
- terminala

- totala
b) reducerea presiunii si a calibrului
jetului urinar semnul bombeului
c) intreruperea mictiunii si reluarea ei
dupa noi eforturi in caz de litiaza
vezicala/uretrala, formatiune tumorala
pediculata din peretele vezical ce obstrueaza
intermitent orificiul uretrei.
Cauze:
vezicale tumori si calculi care
comprima colul
extravezicale tumori pelvine, leziuni
medulare, uretrite, stenoze uretrale,
adenom si cancer de prostata.
4. Mictiunea dureroasa = este mictiune
insotita de durere sau usturime ce apare
premictional, la inceputul mictiunii (afectiuni
de col vezical si de uretra posterioara),
terminal (in cistite), continuu (in uretrite),
3

postmictional (in inflamatii ale structurilor

perivezicale).
5. Mictiunea imperioasa = senzatia
stringenta de a urina, uneori dublata de un
efort mictional care nu reuseste sa elimine
intreaga cantitate de urina (tenesme
vezicale); apare in cistite si prostatite.
6. Retentie de urina = incapacitatea
vezicii urinare de a-si goli continutul; poate fi
complete( acuta )si incompleta ( cronica).
a) Retentia completa ( acuta) se manifesta:
- subiectiv- prin necesitatea de
mictiune, durere hipogastrica, agitatie,
neliniste
- obiectiv prin glob vezical,
evidentiat prin inspectie (formatie ce
bombeaza in epigastru), palpare ( formatiune
tumorala hipogastrica dureroasa , elastica,
sub presiune) si percutie ( matitate
hipogastrica cu convexitatea superioara).
4

Sondajul vezical, prin eliminarea urinii, face sa

dispara simptomele clinice si globul vezical.
b) Retentia incompleta (cronica) se
caracterizeaza prin prezenta unui reziduu
vezical la sfarsitul mictiunii care, in functie de
marimea lui, determina sau nu distensia
vezicala. Simptomatologia :
- subiectiva - polakiurie, disurie, febra ( sau
subfebrilitate)
- obiectiva - globul vezical poate fi prezent
( in caz de distensie vezicala) sau absent.
Cauzele retentiei de urina:
urinare adenomul si cancerul de
prostata, stenozele, rupturile si
spasmele uretrei
extraurinare leziuni medulare
(fractura de coloana, TBC coloana),
afectiuni ale sistemului nervos (tabes,
scleroza in placi, traumatisme si
accidente vasculare cerebrale ), tumori
5

uterine (benigne si maligne), stari

comatoase, operatii abdominopelvine ,etc.
7. Incontinenta de urina =

pierderea

involuntara de urina. La copii se produce in

somn

(enurezis

incontinenta

nocturn)

urinara

poate

La
imbraca

adult,
doua

forme:
a) incontinenta adevarata, in care vezica
este goala in permanenta si urina se pierde pe
masura ce ajunge in vezica (deci urina se
scurge

continuu,

picatura

cu

picatura,

sondajul vezical fiind negativ); se intalneste in

leziuni medulare (S3 S5) ce determina
paralizia sfincterului vezical, distensia colului
vezical

(prin

calcul

inclavat),

anomalii

congenitale etc;
b) incontinenta falsa sau paradoxala, in care
vezica mai contine urina dupa pierdere, adica
6

apare la bolnavii cu retentie de urina care

realizeaza o mictiune prin prea plin , vezica
lasand sa-i scape (obisnuit picatura cu
picatura) acea cantitate de urina pe care nu o
mai poate retine (aici, prin sondaj vezical se
extrage o cantitate apreciabila de urina); are
aceleasi cauze ca si retentia de urina.
IV. EXAMENUL URINII
1. Cantitatea se apreciaza prin masurarea
urinii din 24 de ore si variaza intre 1000
2000 ml.
2. Culoarea. Normal, la emisie, urina are
culaore galben deschis (ca paiul). Modificarile
de culoare sunt in raport cu cantitatea de
pigmenti, diureza ( galben deschis sau chiar
incolora in poliurie, galben inchis in oligurie) si
pH-ul urinar (culoare inchisa in urina acida si
deschisa

in

cea

alcalina),

realizand

in

ansamblu doua tipuri de urina: a) hipocroma

7

(palida, decolorata);

b) hipercroma (culoare

inchisa).
3. Transparenta (aspectul). Urina proaspat
emisa

este

limpede

si

transparenta.

Modificarile de transparenta includ:

urina tulbure - in infectii ale cailor urinare
(datorita puroiului) si cand urina contine
o cantitate mare de saruri;
urina opalescent -lactescenta datorata
prezentei grasimilor (lipurie) in sindromul
nefrotic sau a limfei (chilurie) in cancerul
renal si adenopatii retroperitoneale.
4. Mirosul normal al urinii proaspete este
de migdale amare ( datorat acizilor volatili
aromatici); este modificat in diverse stari
patologice: fetid (in infectii urinare), putred
(tumori vezicale suprainfectate cu germeni
anaerobi) , amoniacal (staza urinara asociata
cu infectii), de mere putrede (diabet zaharat
decompensat).
8

V. COMPONENTI URINARI ANORMALI

1. Hematuria =
prezenta in urina a
sangelui , care provine din rinichi si caile
urinare. Spre deosebire de alte tulburari
urinare

(durere,

hematuria

are

polakiurie,
intotdeauna

disurie
un

etc.),

substrat

organic (afectarea aparatului reno-urinar sau

coafectarea

acestuia

sistemice).
Clasificare:
in raport

cu

in

cadrul

aspectul

si

altor

boli

culoarea,

hematuria poate fi:

-macroscopica urina de culoare rosudeschis, rosu-inchis sau brun-inchis;
-microscopica aspectul uriniii

este

normal, dar la microscop se evidentiaza

mai mult de 3 hematii/camp
in raport cu momentul

aparitiei

hematuriei se poate stabili si sediul

acesteia,

folosind

proba

celor

trei
9

pahare, cu care se recolteaza separat

urina

de

la

inceputul,

mijlocul

si

sfarsitul mictiunii: hematuria initiala (in

primul pahar) este de cauza uretroprostatica; hematuria terminala (din cel
de-al treilea pahar) evidentiaza o cauza
vezicala, iar hematuria totala (prezenta
in toate cele trei pahare) este de cauza
renala. Aceasta proba a pierdut din
valoarea acordata inainte (astfel, daca
hematuria este abundenta, ea se va
manifesta

ca

hematurie

totala,

indiferent unde este localizata leziunea

responsabila).
in raport cu prezenta sau absenta altor
simptome, hematuria poate fi:
- simptomatica - insotita de durere, tulburari
de diureza si mictiune, etc.

10

- asimptomatica izolata, neinsotita de alte

simptome.
2. Piuria = prezenta puroiului in urina.
Clasificare:
in raport cu aspectul sau culoarea,
piuria poate fi:
-macroscopica piurie propriuzisa, urina
fiind tulbure inca de la emisie, uneori
franc purulenta, alteori cu grunji de puroi
si filamente de mucus, cu miros neplacut
sau chiar fetid;
- microscopica
sedimentului

cand

urinar

se

la

examenul
evidentiaza

numeroase leucocite.
in functie de momentul aparitiei, piuria
poate fi:
- initiala uretro-prostatica, prezenta in
prima parte a jetului
- totala pielo-renala, cand puroiul este
prezent in toata cantitatea de urina emisa
- terminala vezicala
11

 in raport cu locul de provenienta,

piuria poate fi de origine:
- reno-urinara cea mai frecventa
- extraurinara rara, prin deschiderea unui
abces pelvin in caile urinare.
Cauzele piuriei sunt variate:
pielo-renale pielonefrite,

litiaza

renala infectata, tbc renala

vezicale

cistite,
tuberculoza,
calculoza suprainfectata, diverticulita
uretro-prostatice uretrite, prostatite
de vecinatate abcese pelvine
deschise in caile urinare
generale septicemii
VI. SEMNE SI SIMPTOME GENERALE
Atitudinea unui bolnav cu colica nefretica
este adesea in cocos de pusca.
Faciesul poate fi edematiat (buhait), cu
edeme

evidente

la

inceput

in

regiunea

palpebrala (GNA) si obrajii supti in IRC.

12

Tegumentele

sunt

palid

teroase,

cu

depuneri albicioase de cristale de uree, dand

aspect de piele pudrata cu zahar, leziuni de
grataj

secundare

pruritului

si

hemoragii

cutanate (IRC).
Edemul este cel mai important element
furnizat de examenul general. Este alb, pufos,
moale, intinde pielea, lasa godeu si este
nedureros; localizat la fata (mai ales la copii)
se generalizeaza in scurt timp (anasarca).
Peste 40 de ani este localizat predominent
retromaleolar, gambier si mai rar la fata.

13