Modulul 26:

NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN

AFECTIUNILE RENALE
CURSUL 1
Semne locale: durerea lombară uni sau bilaterala (caracteristici),
tulburări calitative ale urinei (culoare, aspect, miros), tulburări de
mictiune (polakiuria, disuria, cistalgia, ischiuria, incontinenta de
urina – caracteristici), tulburări cantitative (poliuria, oliguria,
oligoanuria, anuria, hematuria, piuria – caracteristici).
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Durerea
• este un simptom destul de frecvent;
• are caracter acut sau cronic la nivel lombar,
• este uni- sau bilateral
Colica nefretica (renala, ureterala)
• este o durere paroxistica instalata brusc, unilaterala, cu intensitate mare, chiar violenta;
• poate fi continua sau cu exacerbari paroxistice, fara a exista o anumita pozitie antalgica;
• din lomba iradiaza descendent spre hipocondru, flanc si fosa iliaca de aceeasi parte, spre
organele genitale externe
(testicul, labia mare) sau la radacina coapsei si chiar pe fata anterointerna, uneori pana la
genunchi;
• durata unei colici poate varia de la cateva minute, pana la cateva ore, recidivand la intervale
variabile in functie de cauza;
– durerea se datoreste distensiei acute a capsulei renale ca urmare a cresterii presiunii
urinei la nivelul bazinetului sau /si ureterului; evolueaza cu oligurie, rareori putand sa
apara o anurie reflexa, pentru ca la sfarsit sa se observe o poliurie tranzitorie;
– in timpul colicii se observa frecvent si o polachiurie, chiar tenesme vezicale, mai ales
cand exista hematurie macroscopica;
– adesea sunt prezente si o serie de manifestari reflexe si anume:
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
• greturi, varsaturi, balonari, incetinirea tranzitului intestinal, chiar ileus dinamic si
tenesme rectale;
• hipersensibilitate cutanata lombara, chiar contractura musculara antalgica
lombara si / sau abdominala;
• tulburari de ritm cardiac si cresterea moderata a tensiunii arteriale, mai ales la
cei cu o cardiopatie preexistenta.
• Obstacol in scurgerea urinii este dat cel mai frecvent de un calcul migrat din
bazinet spre ureter, un efect similar avand si un cheag de sange format in cursul
unei hematurii mari de cauza renala, un fragment de papila renala sau de tesut
tumoral din rinichi.
• colica renala poate fi produsa foarte rar de o compresiune externa sau un spasm
ureteral.
Examenul obiectiv al unui bolnav in colica evidentiaza cateva semne clinice
importante:
• rinichiul este moderat marit si foarte dureros la palpare;
• punctele costomuscular, costovertebral si ureterale dureroase;
• lomba este foarte dureroasa la percutia blanda ( manevra Giordano prezenta)
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Durerea lombara bilaterala
• este descrisa adesea ca o greutate dureroasa continua sau intermitenta,
localizata in unghiul costovertebral sau in flanc;
• poate fi atribuita afectarii renale daca iradiaza descendent si coexista cu
alte manifestari renourinare (tuburari de diureza, de mictiune sau
anomalii ale examenului de urina);
• uneori durerea lombara bilaterala se accentueaza in timpul mictiunii,
fapt ce sugereaza refluxul vezico-ureteral;
• aceste dureri lombare bilaterale apar uneori in:
– pielonefrite,
– glomerulonefrite acute,
– rinichi polichistic,
– hidronefroza bilaterala,
– nefropatii tubulointerstitiale acute,
– in special in hemoliza intravasculara.
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Durerea lombara unilaterala
• aparuta brusc la un bolnav cu o boala cardiovasculara
cu potential emoboligen sau trombozant pune
problema infarctului renal sau trombozei venelor
renale;
• este persistenta cu aceeasi intensitate,
• de obicei fara iradieri sau fenomene vezicale;
• o durere surda, persistenta, care creste treptat in
intensitate se constata uneori si in tumorile renale;
• in hematoamele perirenale si in flegmoane apar
asemenea dureri, dar ele evolueaza intr-un context
febril.
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Dureri de origine vezicala
• apar sub forma cistalgiei si in retentia acuta de urina;
• cistalgia se prezinta ca o durere retropubiana si hipogastrica, surda, cu
intensificari pre-, intra- si postmictionale, care iradiaza in uretra spre
meat sau perineul anterior, insotita de arsuri sau usturimi la mictiune,
disurie si polachiurie;
• apar in:
– cistite,
– tumori vezicale,
– litiaza vezicala si secundar
– pielonefrite
– tuberculoza renovezicala;
– durerea din retentia acuta de urina este intensa, violenta, cu sediu in
hipogastru si iradieri perineale si in uretra;
• aceste dureri devin din ce in ce mai vii, la intervale din ce in ce mai scurte, accentuate la
palparea regiunii hipogastrice si insotite de senzatia imperioasa de mictiune.
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Tulburari de diureza
• diureza reprezinta volumul urinar pe 24 ore;
• normala este apreciata a fi intre 1000-2000 ml., cu limite
extreme intre 500 si 2500 ml, dependenta de cantitatea de
lichide consumate, alimentatie, scaun si temperatura
mediului ambiant;
• eliminarea unui volum urinar mai mare de 2000 ml/zi la un
subiect cu regim alimentar echilibrat se numeste poliurie;
• un volum urinar mai mic de 500 ml/zi se numeste oligurie;
• valorile inferioare la 300 ml/zi, oligo-anurie,
• sub 150 ml./zi se poate eticheta anuria.
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Poliuria
• se produce ca urmare:
– fie a eliminarii prin rinichi a unor substante osmotic active,
care necesita cresterea volumului de apa eliminata;
– fie datorita incapacitatii de concentrare a rinichiului;
– poliuria osmotica, realizata prin prezenta in sange a unor
concentratii mari de substante osmotic active si eliminarea
in exces a lor prin urina, apare in:
• diabetul zaharat cu glicemii mari
• hiperazotemii extrarenale sau in fazele initiale ale insuficientei
renale cronice
• introducerea in plasma a unor diuretice osmotice (exemplu:
manitolul);
 Semne locale in afectiuni ale
aparatului excretor
– incapacitatea de concentrare a rinichiului este
regasita in:
• diabetul insipid neurohipofizar;
• faza de reluare a diurezei din insuficienta renala acuta;
• faza de eliminare a edemelor generalizate;
• unele cazuri de rinichi polichistic;
• dupa colicile renale litiazice;
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Oliguria
• reprezinta scaderea diurezei datorita reducerii
fluxului sanguin renal si / sau filtrarii
glomerulare;
• va apare in consecinta o hipotensiune arteriala
sistemica cu scaderea presiunii eficace de filtrare
la nivel glomerular, in afectarea primara sau
secundara a glomerulilor sau scaderea numerica
importanta a acestora.
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Tulburarile de mictiune.
• in mod normal adultul are 3-6 mictiuni pe 24
de ore, din care maxim una noaptea,
eliminand la fiecare din ele, fara dificultate, un
jet abundent si constant, care incepe si se
termina brusc, un volum de 250-300 ml. urina,
evacuarea vezicala fiind totala, reziduul vezical
fiind mai mic de 10-15 ml.
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Disuria
• este termenul care defineste eliminarea cu dificultate a urinii,
asociata sau nu cu dureri pre- intra- sau postmictionale;
• pentru a urina bolnavul face un efort anormal, uneori dureros:
– cu debut intarziat al mictiunii fata de necesitate,
– cu jet subtire sau intrerupt,
– cu final prelungit si senzatia de mictiune incompleta;
• apare necesitatea de a se folosi presa musculara abdominala
• pentru golirea completa a vezicii, situatie cand barbatii
prefera sa urineze in pozitie sezanda;
 Semne locale in afectiuni ale
aparatului excretor
Apare in urmatoarele situatii:
• afectiuni vezicale: cistite, tumori, diverticuli,
calculi, tuberculoza
• afectiuni prostatice: adenom, cancer, prostatite
• compresiuni vezicoureterale prin tumori pelvine,
fibroame uterine, pelviperitonite, prolaps genital
• stricturi uretrale, calculi, polipi
• afectiuni neurologice medulare sau malformative
vertebromedulare, boli ale sistemului nervos
central
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Polachiuria
• reprezinta cresterea emisiilor de urina fara cresterea diurezei;
• cantitatea de urina pe fiecare mictiune este in general redusa;
• in polachiurie reflexul de mictiune se declanseaza la volume de umplere vezicala
mai mici, chiar de cativa ml. de urina, datorita urmatoarelor cauze:
– reducerea anatomica a dimensiunilor vezicii urinare prin tumori endovezicale
sau vezica mica cicatriciala;
– imposibilitatea de distensie a vezicii datorita unor compresiuni externe prin
uter gravid, tumori pelvine mari sau ascita voluminoasa;
– hiperexcitabilitatea receptorilor din peretele vezical prin:
• inflamatie (cistite),
• factori mecanici (litiaza vezicala, cheaguri de sange) sau de presiune, cu
retentie de urina (stricturi uretrale, adenom de prostata, anomalii ale
regiunii cervicale vezicala);
– procese inflamatorii acute uretrale (uretrite);
– inflamatii pelviperitoneale, inclusiv cele de origine genitala sau anorectala,
care pot afecta vezica urinara.
 Semne locale in afectiuni ale
aparatului excretor
• polachiuria evolueaza deci cu golirea completa
sau incompleta a vezicii, ultima posibilitate
prezentand retentie de urina;
• se manifesta atat ziua, cat si noaptea, existand la
femei si o polachiurie exclusiv diurna prin
suferinte vezicale de natura endocrina;
• adesea apar si variatii ale intensitatii jetului
urinar, care devine ezitant, intrerupt, subtire,
fara presiune, cu final prelungit si incomplet,
mai ales daca exista obstacole in eliminare
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Retentia de urina
• reprezinta imposibilitatea de a urina, de a elimina urina acumulata in vezica;
• se poate instala
– acut, fiind in acest caz de obicei completa;
– cronic, situatie cand este incompleta;
– in ambele variante apare globul vezical;
• retentia acuta de urina instalata rapid se manifesta prin :
– senzatie imperioasa de mictiune
– insotita de dureri in hipogastru, cu caracter de contractie, care se repeta la intervale din ce in
ce mai scurte, pe un fond dureros continuu;
– la palparea hipogastrului se constata existenta globului vezical, ca o formatiune ovoida, sub
tensiune, cu fundul situat la o distanta variabila de simfiza pubiana, chiar pana la ombilic;
– globul vezical este dureros la palpare, declansand senzatia de mictiune, fiind foarte bine
delimitat si relativ mobil.
• retentia cronica incompleta
– se instaleaza treptat, dupa o perioada de disurie si polachiurie in care se constituie un rezidiu
vezical postmictional din ce in ce mai mare;
– cand retentia ajunge la un volum considerabil, presiunea intravazicala forteaza sfincterul
vezical aparand falsa incontinenta de urina sau “mictiunea involuntara prin supraplin”;
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Cauzele care produc retentia de urina sunt:
• locale:
• obstacole uretrale prin calculi sau stricturi;
• afectiuni prostatice ca adenomul, cancerul sau prostatitele;
• suferinte ale colului vezical.
• b) reflexe:
• postoperator;
• peritonite acute;
• traumatisme ale bazinului
• c) neurologice:
• leziuni medulare sau centrale.
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Incontinenta de urina
• reprezinta emisia involuntara de urina;
• pierderea involuntara de urina in timpul somnului se numeste enurezis, ea
fiind normala la copilul mic si patologica dupa varsta de 3 ani, invocandu-
se in primul rand cauze psihice si mai rar cauze locale sau neurologice;
• in incontinenta de urina adevarata urina se elimina pe masura ce
patrunde in vezica, aceasta fiind permanent goala, cu functia de rezervor
pierduta;
• apare in:
– suferintele medulare care afecteaza controlul sfincterian;
– boli vezicale proprii sau ale colului acesteia;
• frecvent se intalneste incontinenta de urina la efort fizic, tuse, stranut sau
simplu ortostatism, mai ales la femei, dovedind existenta unei scaderi a
tonusului uretral, cu insuficienta sfincteriana sau perineala.
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Intreruperile mictionale (oprirea brusca si involuntara a mictiunii):
• sunt datorate angajarii unui calcul sau cheag de sange pe uretra, a
unui calcul mare vezical sau tumora pediculata care astupa
tranzitor orificiul uretral ca o supapa.

Aspectul urinii la emisie la individul normal este limpede,

transparenta, de culoare galben deschis sau galben-portocaliu.
• Urina este decolorata:
– in poliurii
– in tardive ale insuficientei renale cronice
• Urina mai inchisa la culoare:
– in cazul pierderilor lichidiene extrarenale prin diaree, varsaturi,
transpiratii sau lipsa de aport lichidian corespunzator;
 Semne locale in afectiuni ale aparatului
excretor
Urina poate prezenta variatii de culoare si anume:
• cafenie-verzuie in icterele mecanice si hepatocelulare;
• rosie-caramizie, tulbure, sedimentand un depozit cu aceeasi culoare, in
eliminarile mari de acid uric si urati;
• alb-laptoasa in eliminarile de fosfati, clarificandu-se prin adaugarea de
acid acetic;
• bruna de la emisia de melamina din melanoamele maligne
• visinie prin prezenta uro- sau / si coproporfirinelor, mai ales dupa
expunerea la lumina solara;
• portocaliu-roscata dupa medicamente cu nucleu pirazolonic (amidopirina,
nitrofurantoin, furazolidon etc);
• albastru-verzuie dupa albastru de metilen;
• lactescenta in chilurie si lipidurie;
• roscata pana la rosu-inchis in hemoglobinurie si hematurie;
• alb-galbuie si tulbure in piurie.