In mod normal mictiunea este un reflex controlat de sistemul

nervos central, se face fara efort, controlat de voina

Afectiunile renale se manifesta si prin tulburari ale
aspectului urinei:
Proteinuria- eliminarea de proteine in urina
Hematuria- simptom cel mai frecvent
aparatului urinar, prezenta sangelui in urina

ale

afectiunilor

Piuria- eliminarea de urina amestecata cu puroi

Lipuria-eliminarea de grasimi in urina( grasimile pot avea ca
sursa sanguine grasimi de la nivelul afectiunilor hepatice,
pancreatice)ta Examenul urinar- cea mai simpla si veche
metoda de explorare a rinichiului, se furnizeaza date despre
leziunile si functiile renale. Studiul se incepe cu examen
macroscopic al urinii: se analizeaza:
Culoarea- in mod normal este galbena ca paiul , poate devein
rosie in hematurie
Mirosul- amoniacal in infectii????????/
Reactia urinii- normal acida ph 5,8-8
Examenul macroscopic studiaza si densitatea, se masoara cu
densiometru, normal intre 1015-1022(la adult). Poate f
scazuta/crescuta in cazuri patologice
Dozarea proteinelor- in mod
pigmentilor si sarurilor biliare

normal

lipsesc,

glucozei,

Examenul microscopic al urinii il completeaza pe cel

macroscopic si se numeste sedimentul urinar. Se efectueaza
pe urina de dimineata. Studiul se face pe sedimentul rezultat
prin centrifugare intre lama si lamela fara colorare. Arata
elementale celulare, hematii, leucocite, epitelii etc. Prezenta de
???????
Determinarea concentratiei din sange a principalilor
produsi azotati: acid uric, uree, creatinina:

Acid uric- normal in plasma 3-8 mg%, valori crescute in:

insufcienta
renala,
afectiuni
intrarenale:
guta,
leucemie,pneumonie ,etc
Ureea-normal 20-40mg%, variaza in raport cu ingestia
de ????????. Creste in cazuri de diaree, transpiratii, regim bogat
in proteine, varsaturi, etc
Creatinina- normal 0,6-1,3 mg%, valoare ce nu este influentata
de aportul alimentar sau diferite stari, de aceea , acest test
este considerat ca find cel mai fdel al afectiunii renale
Studiul bolilor de rinichi se face si prin examene
radiologice:
Radiografia renala pe gol- nu se folosesc substante de
contrast si permite stabilirea pozitiei si dimensiunea rinichiului
???????injectata I.V. de substanta de contrast
??????ascendenta practicata pentru studierea cailor excretoare
ale rinichiului( colice, basinet, uretere) si care foloseste
introducerea printr-o sonda uretera a unor substante de
contrast
Afectiunile renale sunt insotite de tulburari ale diurezei
care constau din:
Anuria-absenta diurezei. Clinic reprezinta o diureza de 15002000ml/zi. Se adreseaza volumului de urina eliminate pe 24ore.
Aceasta
anuria
este
patologica
in
exclusivitate.
Cauze:glomenonefrite, hipotensiune
Poliuria- eliminarea a peste 2L/24 ore. Poate f : fziologica in
expunerea la frig, cure hidrominerale, stres, patologica
convalescenta hepatitei, insufcienta renala, angina pectorala,
utilizarea diureticelor, dupa colica renala
Oliguria-o diureza intre 500-800ml/24 ore. Poate f: fziologica
se reduce sever aportul de apa, transpiratii excesive, patologica
glomerunonefrite

Nicturia- volumul diurezei nocturne este egal sau il depaseste

pe cel diurn. In mod normal diureza nocturna trebuie sa
reprezinte din totalul diurezei Patologic insufcienta renala
cronica, insufcienta cardiaca, ciroza
Opsiuria- eliminarea intarziata de urina fata de momentul
ingestiei. In mod normal lichidul ingerat se elimina in
urmatoarele 4 ore. Aceasta opsiurie este frecventa in afectiuni
endocrine
Retentia urinara-incapacitatea veziciei de a-si goli continutul.
Poate f:completa si incompleta.O intanlim in:tumori de
prostate, come, hemoragii cerebrale, calculi.
Incontinenta de urina-emisia involuntara de urina. Frecventa
la adult in epilepsie, leziuni ale maduvei spinarii, interventii
chirurgicale de adenoame, la femei multipare cu ruptura de
perineu
Enurezisul-pierderea involuntara de urina frecventa la copii
Tulburari in emisia urinei caracterizate prin:
Polakiurie-cresterea frecventei mictiunilor prezente in cistite,
prostatite
Disuria-difcultate in mictiune
Afectiunile renale se manifesta si prin tulburari ale
aspectului urinei:
Proteinuria- eliminarea de proteine in urina
Hematuria- simptom cel mai frecvent
aparatului urinar, prezenta sangelui in urina

ale

afectiunilor

Piuria- eliminarea de urina amestecata cu puroi

Lipuria-eliminarea de grasimi in urina( grasimile pot avea ca
sursa sanguine grasimi de la nivelul afectiunilor hepatice,
pancreatice)
Litiaza biliara

Este o afectiune caracterizata prin formarea de concretiuni

solide la nivelul rinichilor care provin din elementele normale
sau patologice din urina. In conditii de fziologie normala aceste
elemente sunt mentinute dizolvate in urina. Etiologie- cauza nu
se cunoaste dar pentru determinarea ei sunt necesare o serie
de conditii: prezenta in urina in exces a unor substante care se
pot cristaliza( acid uric, oxalic, urati,etc), prezenta unor situatii
renale care favorizeaza cristalizarea( oliguria, staza urinara),
obstacole in formarea urinei ( adenoma de prostate),
hipovitaminoza care are rolul de a proteja formarea de calculi.
Compozitia chimica a calculilor consta din: calculi fosfatici care
sunt cei mai frecventi constituiti din fosfat de calciu, de culoare
alb murder, neregulati ca forma, friabili ca o creta, calculi oxalici
de culoare brun-negri de consistenta dura si forma neregulata,
chimici sunt constituiti din acid oxalic, oxalate de calciu, calculi
urici constituiti din acid uric, urati de calciu si natriu, de forma
rotunda si netezi. Se cunosc si calculi mai rari in patologie: de
cistina, medicamentosi determinati de sulfamida. Atunci cand
dimensiunea calculilor este foatre mica vorbim de nisip, cand
depasesc 2 mm diametru vorbim de calculi. Simptomatologiecea mai caracteristica manifestare este durearea litiazica
manifestata prin colica nefrotica. In forma clasica durerea
incepe in regiunea lombara de partea bonlava, de unde iradiaza
de a lungul ureterului pana in hipogastru, ulterior ajunge la
vezica urinara, testicul/vulva si se extinde de a lungul fetei
anterioare a coapsei. Sunt situatii in care durerea poate radia in
fata anterioara a abdomenului manifestandu se ca o criza
colecistica sau se extinde in spatiile intercostale. Colica renala
este determinate de un spasm provocat prin actiunea iritanta a
calcului asupra musculaturii cailor urinare. In colica bonlavul
este agitat, anxios, palid si geme de durere. Durata colicei este
de la cateva ore la cateva zile. Durerea are character
intermintent cu revenire dupa effort sau socuri. Calculii
minuscule cel mai frecvent sunt cei mai durerosi pentru ca prin
mobilizarea lor irita mucoasa. Calculii mari nu produc durerea
sub forma de colica, ei determina durerea lombara surda. In
colica urinile sunt rare, deci se instaleaza oliguria pana la

anuria. Al 2 semn important este hematuria care apare de

regula dupa eforturi si dispare la repaus cee ace reprezinta o
caracteristica. In complexul symptomatic al calculozei se inscriu
semne de infectie urinara calculi favorizand producerea infectiei
prin staza urinara pe care o produc. In cadrul litiazei renale se
inscriu si tulburari de mictiune: polakiurie dureroasa specifca
afectiunii. Diagnosticul pozitiv se pune in primul rand pe
simptomatologia clinica bazata pe: durere, hematuria dar sip e
examenul radiologic care evidentiaza o formatiune opaca care
reprezinta calculul, sau pe metodele modern. Tratamentul
vizeaza 2 obiective: tratarea colicii cu antispastice de tip
papaverina,
drotaverina,
scobutil,
atropine,
analgezice
algocalmin, mialgin, mobilizarea si eliminarea calculilor prin
ingerarea de lichide pana la 1,5 litri dimineata ,pe nemancate si
medicamente ca cistenal. Exista si tratament chirurghical atunci
cand medicatia este inefcienta
27.04.2015
Malformatii congenitale renale
Defnes anomaliile din nastere produse la nivelul rinichilor,
anomalii reprezentate de: anomalii de numar, de sediu, de
forma, de structura renala
Anomaliile de numar cuprin fe absenta unui rinichi, fe absenta
ambilor rinichi cand nou nascutul se naste mort sau
supravietuieste maxim 6 ore si cuprinde si rinichii supra
numerali care reprezinta rinichii dubli.
Anomaliile de forma defnes modifcari ale formei renale, rinichii
putand f lungi, ascutiti, globulari, patrati etc, dar care sunt
lipsiti de orice expresie patologica. Cea mai frecventa este
rinichiul in potcoava care rezulta prin sudarea in special a celor
2 poli inferiori, este o anomalie relative frecventa afectand in
special barbatii, varsta afectata find intre 3 luni si 60 ani.
Majoritatea acetei anomalii evolueaza pentru o perioada de
timp asymptomatic, simptomele apar in special la imbonlaviri
supraadaugate: apar dureri epigastrice cu iradieri in loja

lombara, dureri determinate de staza//////, staza asociata

frecvent cu hematuria. La copilul cu aceasta malformatie este
present eurezisul precum si o intarziere in crestere. Tratamentul
depinde de situatia clinica a bonlavului, se mentioneaza faptul
ca interventia chirurgicala este contraindicate
Anomaliile de sediu care defnes ectopiile si care reprezinta o
plasare anormala congenitala a rinichiului. Ectopiile renale pot f
unis au bilaterale, rinichi ectpoici sunt intotdeauna de forma si
marime normal si se deosebesc 2 forme principale si anume:1
ectopia renala simpla cand rinichiul ramane de aceiasi parte, 1
ectopia renala incrucisata cand rinichiul trece de partea opusa
Anomalia de structura reprezintata de boala chistica renala in
cadrul acestei anomalii se studiaza rinichiul polichistic. Aceasta
afectiune se caracterizeaza prin existent in ambii rinichi a unei
multitudini de chisturi existentein toata structura rinichiului.
Este o afectiune care intereseaza ambii rinichi. Este o anomalie
relative frecventa, predomina la sexul feminine si intereseaza 2
perioade ale vietii: in primul an de viata si la nou nascuti, intre
30-50 ani. Explicatia aceste frecvente este urmatoarea: cazurile
initial grave mor inca in primii ani. Cazurile mai usoare
supravietuiesc si nu devin grave decat dupa cresterea
chisturilor ca numar si volum, odata cu varsta adulta.
Mecanismul de producer a bolii: sunt o serie de teorii
controversate
precum:
teoria
inflamatorie,
tumorala,
malformatiei congenitale ( admisa azi). Dupa portiunea de
nefroni transformati in chisturi se pot separa:chisturi
glomerulare produse la nivelul glomerunului renal, chisturi
tubulare de la nivelul tubilor, chisturi excretorii de la nivelul
canalelor excretoare. Rinichii polichistici sunt intotdeauna mariti
de volum , greutatea lor ajunge la cateva kg, forma rinichiului
este pastrata, dar suprafata prezinta numeroase proeminente
de la marimea unui bob de mazare pana la a unui ou de gaina,
boala cea mai frecventa este bilaterala. Axeasta afectiune se
asociaza de regula si cu alte malformatii precum: chisturi
yretrale, maformatii cardiace etc. Simptomatologia- afectiunea
evolueaza o perioada indelungata de timp asymptomatic pentru

ca sa devina manifesta la 40-41 ani, descoperita intamplator la

un examen clinic sau radiologic. Perioada de debut-dureri
lombare ( surde sau sub forma de colici) hematuria, polidipsie
( in special vara), HTA. Perioada de stare- tabloul clinic se
completeaza si cuprinde: durerea lombara semn constant al
bolii, hematuria semn precoce si frecvent al bolii, proteinuria,
HTA, sindrom de infectie urinara ( piurie) pana la insufcienta
renala cu uremie. Screloza renala insoteste aproape
intotdeauna aceasta afectiune. Diagnosticul se pune pe
aspectul clinic, pe examenul radiologic, urografe, pielografe sip
e examenul de laborator. Forma de boala a sugarului este mult
mai severa decat a adultului, In formele grave fatul moare in
uter sau imediat dupa nastere. Complicatiile cele mai severe:
infectie care duce la pielonefrite grave, litiaza, traumatismele
care duc la fsuri ale chisturilor cu hematoame. In aceste
forme////////. Ca tratament nu exista un tratament specifc bolii,
iar bonlavul cu aceasta afectiune nu va f supus nici unei
interventii chirurgicale , In formele de boala bine tolerate,
tratamentul este strict medical si va viza tratarea tensiunii si
compensarea cantitatii de sare intrucat rinichiul polichistic
produce pierderea sari.