Apilarnilul este un produs apicol obinut din larvele de trntor ct i din coninutul nutritiv aflat n celulele respective din

faguri, recoltate ntr-un anumit stadiu larvar (n ziua a 7-a de stadiu larvar). Dei nu este un produs tradiional al stupului, ca i mierea, polenul i ceara, apilarnilul se distinge prin proprietile lui organoleptice specifice, prin proprietile lui fizico-chimice i microbiologice care l recomand ca un produs veritabil, de

valoare al stupului.

Proprietile organoleptice ale apilarnilului Caracteristici Condiii de admisibilitate Aspect aspect de larve i lptior comun (hrana larvara), inclusiv nveliurile de nprlire a larvelor, sub forma de masa neomogena in care larvele apar n mod vizibil Culoare alb Consistena neomogen, untos Miros caracteristic hranei larvare uor aromat Gust uor astringent Impuriti se admit urme de cear, epitelii de nprlire sau alte substane determinate de natura produsului respectiv dar care s nu depeasc 10% Proprietile fizico-chimice ale apilarnilului Caracteristici Condiii de admisibilitate Aciditate (pH) 5,0- 6,8 Coninut ap % 65,0-75,0 Coninut substane uscate % 25,0-35,0 Proteine total g% 9,0-12,0 Glucide total g% 6,0-10,0 Lipide total g% 5,0- 8,0 Cenu g % maxim 2,0 Substane nedeterminate g% 1,1- 1,2 Caracteristici microbiologice ale apilarnilului Caracteristici Condiii de admisibilitate Numrul total de germeni aerobi 50.000/g mezofili Bacterii coliforme, maxim 100/g Escherichia coli, maxim 10/g Salmonella 0-20/g Stafilococi coagulauo-pozitivi, maxim 10/g Drojdii i mucegaiuri (levuri), maxim 1.000/g Ambalarea, conservarea i transportul apilarnilului Apilarnilul n stare proaspt se valorific ca atare, ambalat n recipiente speciale, cu etichetarea coninutului i specificarea datei de recoltare; se pstreaz la congelator la minimum -5C, iar transportul se face n containere frigorifice la -5C. Pe o durat mai ndelungat apilarnilul se conserv n depozite frigorifice la temperaturi mai sczute, sub -20C. Pentru producia de apilarnil se aleg numai familiile de albine foarte puternice, capabile s hrneasc cu lptior un numr ct mai mare de larve de trntor. Cuibul familiilor de albine afectate produciei de apilarnil trebuie s cuprind la nceputul lunii aprilie cel puin 6 rame (faguri) acoperii cu albine i hrana suficient unei dezvoltri corespunztoare. Matca trebuie s fie prolific i nu mai btrn de doi ani. Pentru producia de apilarnil se pot folosi ramele clditoare sau orice alt sistem care asigur o producie continu i specific de larve de trntor (ramele cu faguri artificiali cu baza pentru celule de trntori). Se recomand utilizarea ramelor clditoare cu seciuni mobile. Perioada optim de producere a apilarnilului ncepe o dat cu nflorirea pomilor fructiferi, n aprilie-mai, cnd timpul este suficient de cald, iar n familie exist un numr mare de albine tinere i dureaz pn la sfritul lui iulie, nceputul lunii august. De la data de 1 aprilie se ncep hrnirile stimulente (concentraie de zahr 1:1 i substane proteice). Dup 15 zile de la nceperea hrnirilor stimulente se introduc n stup rame clditoare pentru producerea de faguri cu celule de trntor i nsmnarea acestora de ctre matc. n ziua a 10-a de la depunerea oului n celul (deci a 7-a zi de stadiu larvar), seciunile se scot din cuib i se procedeaz la recoltarea coninutului integral al celulelor de trntor, dup care ramele cu seciuni se reintroduc n cuibul familiilor de albine respective, pentru a putea fi curate de albinele lucrtorare i nsmnate din nou de ctre matc. Flacoanele sau borcanele cu apilarnil se pstreaz n congelator la o temperatura de -5-15C.

Apilarnilul este n principal un extract din larvele de trntor, i mai conine mici cantiti de lptior de matc, pstur, miere i propolis . Apilarnilul are o compoziie foarte complex, asemntoare cu a lptiorului de matc. Se poate prezenta sub mai multe forme: - proaspt recoltat (neomogenizat i nefiltrat); - omogenizat i filtrat; - liofilizat. Examinnd compoziia sa, putem conclude uor c principalele proprieti ale apilarnilului se afl n zona "nutriiei" . Este deja cunoscut c multe triburi din Africa folosesc de secole larvele de albine ale fagurilor slbatici ca o mncare "luxoas" bogat n proteine . Deoarece provine n principal de la o structur "brbteasc", apilarnilul are multe efecte ntritoare brbteti .

Proprieti terapeutice i curative ale apilarnilului Stimuleaz anabolismul - ca i lptiorul de matc ritmul de dezvoltare ale larvelor de trntor este foarte rapid. Antiviral - ca i lptiorul de matc. Biostimulant - trntorii, vorbind n general, au o foarte puternic for de via. Mrete puterea sistemului imun - datorit calitii ridicate a nutrienilor coninui n extract; - trntorii au o mare energie respiratorie; o bun respiraie nseamn oxigen suficient pentru ntreg organismul, inclusiv pentru celulele albe ale sngelui; - conform MTC, sistemul imun face parte din aceeai "clas" cu sistemul respirator. mbuntete memoria - nutrienii lui de nalt calitate nbuntete toate procesele memoriei. mbuntete ciclul menstrual la femei - datorit echilibrului endocrin dat de pre-hormonii naturali existeni n apilarnil. Mrete performanele intelectuale la copiii din colile elementare - nutrienii de nalt calitate ajut dezvoltarea general a sistemului nervos. mbuntete neuro-psiho-motricitatea la copii - nutrienii de nalt calitate ajut dezvoltarea general a motricitii. Mrete apetitul - ca n cazul lptiorului de matc sau cu orice alt stimulator al anabolismului. Mrete energia organismului, vitalitatea i puterea regenerativ - datorit nutrienilor de nalt calitate i bioenergiei (din forma brut). Mrete rezistena general a organismului la boli - datorit compuilor activi i nutrienilor care pot ajuta sau hrni fiecare celul din organism. Mresc masa muscular la brbai - ca orice alt stimulator natural al anabolismului ( vezi lptiorul de matc). Rol nutritiv, dietetic - datorit nutrienilor variai , de nalt calitate. Psiho-stimulant - coninut ridicat n aminoacizi, vitamine, magneziu etc. Stimuleaz i ntreine energia sexual la brbai - trntorii sunt bine cunoscui ca puternice "maini sexuale" Stimuleaz glandele hipofizo - suprarenale - datorit coninutului relativ ridicat n (pre)hormoni. Stimuleaz spermatogeneza, mbuntesc erecia i cresc durata actului sexual la brbai - datorit coninutului ridicat de vitamine, aminoacizi, etc. apilarnilul intervine pozitiv n dinamica sexual. Indicaiile apilarnilului Apilarnilul are compoziie i proprieti asemntoare cu cele ale lptiorului de matc. Ca rezultat, indicaiile lor sunt aproape identice. Totui sunt cteva diferene n special n ariile genitale, sexuale i endocrine produse de bogia apilarnilului n hormoni de tip masculin. Mai jos sunt cteva grupe de indicaii : ...

APILARNILUL - PRODUCERE SI CONDITIONARE

Apilarnilul este unul dintre cele mai cautate produse din stupina. Cererea mare pentru acest produs,venita din partea producatorilor romani de medicamente naturiste, poate asigura apicultorilor profesionisti sau amatori, o importanta sursa de crestere a veniturilor. Vremea apiculturii bazate exclusiv pe productia de miere este pe cale sa apuna si doar o diversificare a produselor poate defini aceasta activitate, ca fiind profitabila.

Apilarnilul este un produs apicol natural, biologic activ, obtinut din larvele de trantor si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule de faguri, recoltate intr-un anumit stadiu larvar.Productia de apilarnil in familiile de albine se obtine prin folosirea ramei claditoare si insamantarea acesteia cu oua de trantor de catre matca. Deci, in principiu, totul se reduce la o crestere continua de trantori pana la un anumit stadiu larvar, urmata fiind de recoltare. Un pic de teorie : cand si cum cresc albinele trantori Din punct de vedere practic inceputul cresterii naturale a trantorilor de catre familiile de albine nu poate fi estimat cu precizie. Momentul variaza de la an la an( functie de stadiul dezvoltarii familiei). Totusi se poateestima ca perioada aprox. favorabila in conditiile din Romania este intre 15 mai si 1 iulie. Cresterea puietului de trantor se poate face si in afara perioadei optime, insa cu mai putin succes. Factorii interni si externi ce influenteaza cresterea sunt : Puterea familiei de albine - o familie puternica, datorita dezvoltarii accelerate din primavara , incepe cresterea mai devreme si cu un numar mai mare de trantori, in comparatie cu una mai slaba . Aprovizionarea cu polen - se stie ca odata cu aparitia puternica a polenului in natura, in familii creste si cantitatea de puiet, inclusiv puietul de trantor. Referitor la prezenta polenului in faguri(pastura), se poate afirma ca daca rama cu pastura si miere se afla in imediata apropiere a ramei cu larve de trantor, numarul acestora creste. Varsta matcii - prezenta unei matci care a stat o iarna in familia de albine este benefica pentru cantitatea de puiet de trantor. In anul doi de viata matca creste cantitatea de oua nefecundate depuse. Alti factori - mai sunt si alti factori care determina o buna crestere a trantorilor (ex. situatia genetica), insa acestia sunt considerati ca fiind secundari. Producerea apilarnilului Dupa cum am citit mai sus, familiile de albine pe care le alegem pentru producerea apilarnilului trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza. In primul rand aceste familii sa fie destul de puternice, astfel incat la inceputul lui aprilie sa aiba minim 6-7 faguri bine acoperiti de albine. Hrana,atat mierea cat si pastura, trebuie sa asigure o buna crestere. Prezenta unui bun cules de polen din natura reprezinta un factor favorizant. Daca demararea productiei de apilarnil incepe in iunie nu se vor folosi acele familii care au matci nascute in anul respectiv, matcile de 1-2 ani fiind cele mai performante. Perioada optima extinsa in care se poate produce apilarnil la un potential maxim incepe odata cu inflorirea pomilor fructiferi si se incheie odata cu terminarea ultimelor culesuri de productie (1 august). Ca utilaj de obtinere a larvelor de trantor se foloseste banala rama claditoare, pe care o folositi curent in stupina. Deosebirea

este aceea ca dupa obtinerea a 1-2 rame cladite/familie, cu faguri naturali ce contin celule de trantor, acestia nu se vor taia, ci se vor reintroduce in cuib dupa fiecare sarja de apilarnil. Obtinerea fagurilor cu celule de trantor Pentru a obtine cei 1-2 faguri cu celule de trantor se foloseste o rama obisnuita, insarmata pentru a da trainicie fagurelui, sau o rama ca in fig.2 . In jur de 1 aprilie, cand vremea s-a stabilizat se stimuleaza cu sirop de zahar 1/1 si polen sau inlocuitori. Mai indicat este sa folosim ca stimulent o pasta de zahar pudra si miere sau un serbet, datorita usurintei in administrare. Dupa aprox. 10-15 zile de hraniri se introduce rama crescatoare conform fig.1, intre ultima rama de puiet si rama cu miere si pastura, continuand si stimularea. In acest fel, intr-un anumit timp (dupa puterea si harnicia familiei), obtinem fagurii necesari productiei. Pentru a grabi cresterea fagurelui, este indicat, ca rama introdusa sa contina urme de ceara (o rama reformata, dupa taierea vechiului fagure). Obtinerea larvelor de trantor (apilarnilului) In scurt timp de la cladire,s au chiar in timpul cladirii fagurilor, matca insamanteaza acesti faguri. La 10 zile de la depunerea oualelor, deci in a 7-a zi de stadiu larvar, putem recolta prima productie de apilarnil a anului. Recoltarea se face manual sau semiautomat cu ajutorul aparatului cu vid folosit la recoltarea laptisorului de matca. Deoarece majoritatea apicultorilor nu au la dispozitie un asemenea aparat, se va folosi pentru delarvare, o spatula din lemn, os sau plastic. Acest instrument are un capat ascutit, cu care se face delarvarea iar la capatul celalalt o spatula de 3 mm, usor curbata, cu care se recolteaza continutul ramas in celula. Dupa recoltarea apilarnilului, fagurii se reintroduc in familii, continuand cresterea. Depozitarea si conservarea apilarnilului Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET), de capacitate mica. Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator, sa se stabileasca toate amanuntele de calitate, inclusiv tipul recipientului. Temperatura de conservare a produsului este de minus 5-20 grade C. Avand in vedere ca temperatura de functionare a unui congelator obisnuit, variaza intre minus 15-20 grade C, folosirea acestuia este recomandata. Alte detalii Numarul si marimea sarjelor de apilarnil depinde de fiecare familie in parte. Pe toata perioada producerii apilarnilului se fac usoare hraniri de stimulare(inclusiv proteice). In familiile puternice din stupii orizontali sau multietajati se pot introduce concomitent cate 2 rame de productie, in lateralele cuibului(intre puiet si provizii). Concluzii finale : Producerea apilarnilului este o activitate relativ usoara, care cere insa multa atentie si timp. Putem spune ca este si profitabila daca ne ingrijim din timp sa incheiem un contract ferm cu un cumparator (producator medicamente,etc.)
Bibliografie : Manualul apicultorului , autor colectiv , ed. 1979 , 2001 ; Cresterea matcilor , F.Ruttner , Apimondia , ed.1980

Apilarnilul reprezinta unul dintre cele mai importante produse pe care albinele ni le ofera. El mai este denumit in Moldova lapte de buhai sau jintita. Este un produs natural, biologic activ, cu perspective mai recente de utilizare n scopul sntii omului (din 1930), rezultat din operaiunea de omogenizare prin triturare i filtrare a larvelor de trntor, recoltate ntr-un anumit stadiu larvar i anume cu o zi nainte de cpcirea celulelor, cu ntreg coninutul lor nutritiv aflat n aceste celule la data recoltrii, indicat de tehnologia de producie intensiv a apilarnilului (n a 10-a zi de la depunerea oului sau n a 7-a zi de stadiu larvar pentru larvele de trntor). Pentru valorificarea comercial eficient, ca i din raiuni i conside Read more: http://articole.famouswhy.ro/apilarnilul/#ixzz1lmpddhMG apicole, se urmrete numai apilarnilul obinut din celulele fagurilor coninnd larve de trntor, hrnite n mod difereniat de albinele doici n stadiul lor larvar. In hrana larvar se gsete aportul mierii, al polenului, al psturii, al propolisului i al secreiilor glandulare ale albinelor doici. Pna la ndeplinirea operaiei de recoltare a larvelor de trntor, n celulele acestora din faguri se adun cel puin 4 rnduri de nveliuri abandonate, formate din esuturi proteice care cuprind celule epidermice rezultate din nprlire i care se recolteaz o dat cu hrana aflat n celul. In ziua a 7-a de stadiu larvar cnd are loc recoltarea larva de trntor are o greutate de 250300 mg. Organismul ei conine elemente difereniate ale principalelor organe i structuri funcionale aflate n curs de dezvoltare i definitivare. Schiele viitoarelor organe identificate deja n stadiul embrionar se dezvolt i se completeaz larvar, ele constituind schemele" tuturor organelor. De pild, la trntor testiculele apar n primele 3 ore dup ieirea embrionului din ou, ca pna n ziua a 7-a de via larvar organele sexuale s fie att de dezvoltate, inct s ocupe cea mai mare parte din corpul larvei, iar cnd se cpcete celula (n ziua a 8-a de stadiu larvar), organul de reproducere masculin este aproape format ca structur, inclusiv cele dou vezicule seminale care ndeplinesc funciile unei glande ce secret lichidul spermatic n care plutesc cele peste 10 milioane de spermatozoizi. Sub tegumentul larvei se afl acumulat rezerva interioar de materii nutritive care compun corpul gras. De asemenea, n corpul larvei ce se recolteaz, se afl o important cantitate de hemolimf, incomparabil mai bogat n substane nutritive i energetice dect cea a altor insecte sau chiar a animalelor, inclusiv sngele omului. De pild, s-a stabilit c n larvele de albin se afl de 9 ori mai mult magneziu dect n sngele uman, iar fosforul este de asemenea superior cantitativ. Caracteristicile organoleptice ale apilarnilului: aspectul produsului dup recoltare este neomogen, fiind constituit din larve nglobate ntr-un lichid lptos. Dup triturare (mixare) produsul devine omogen, lptos, onctuos. Culoarea lichidului i larvelor este uor glbuie, cu tendina ca n timp s capete nuan spre cenuiu. Gustul este uor astringent, fr senzaii dezagreabile. Impuriti: la examenul microscopic al produsului triturat i centrifugat s-au observat detritusuri celulare i celule de polen. Pentru obinerea substanei active standardizate, apilarnilul triturat i filtrat se liofilizeaz, utilizndu-se i prezentndu-se apoi ca pulbere. Proprieti fizico-biochimice ale apUarnUului liofilizat: pH 6,2, ap 6%, substan uscat 94% din care azot total 5,83 g'/oo, azot aminic 0,94g/00, proteine totale 36,44 g%, amino-acizi liberi 5,85 g% de produs; glucide total 20,96 g%, lipide 21,60 g%, cenu 3,6 g %, substane neidentificate 11,67 g%; structura glucidic a produsului: glucoza 3,65 g%, fructoz 15,50 g%, zaharoz 3,65 g%. Apilarnilul brut-proaspt, triturat i filtrat conine: Sruri minerale: calciu 14,00 mg%, magneziu 2,00 mg%, fosfor 199,00 mg%> fier 3,23 mg%, cupru 1,10 mg %, mangan 4,49 mg%, zinc 5,54 mg%, sodiu 38,00 mg%, potasiu 0,50 mg%. Vitamine: Vitamina A (0,54 Ui/g), betacaroten (provitamina A 0,426 mg%, xantofil (0,297 mg%); Vitamina Bt sub limita de dozare; vitamina B6 (0,739 mg%); vitamina PP acid nicotinic (15,9 mg%), colina (442,8 mg%). Aminoacizi: Uzin 0,75 g%, histidin 0,33 g%, arginin 0,5 k g%, acid aspargic 1,5 g%, treonin 0,41 g%, serin 0,46 g%, glicin 0,84 g%, alanin 0.66 g%, valin 0,68 g%, metionin 0,31 g%, izoleucin 0,56 g%, leucin 0,95 g%, tirozin 0,45 g%, fenilalanin 0,46 g% (total 11,4 g% aminoacizi). Pentru obinerea acestor rezultate s-au fcut mai multe determinri pentru apilarnil provenit din larve de matc, apilarnil din larve de albin, apilarnil din larve de trntor recoltate in diverse perioade ale sezonului apicol. De asemenea, s-au fcut determinri pentru apilarnil n stare liofilizat, toate aceste analize fiind raportate la probe analizate de lptior de matc i la indicii acestui produs prevzui n caietul de sarcini al lptiorului de matc. n acest fel s-a reuit s se ntocmeasc o documentaie absolut concludent n ceea ce privete compoziia apilarnilului.

Din cele relatate rezult c apilarnilul are caracteristici organoleptice i proprieti fizico-biochimice foarte apropiate de ale lptiorului de matc. innd seama de acest criteriu de referin, ca i de rezultatele experienelor i testrilor pe animale, apilarnilul are multiple posibiliti de folosire n alimentaia uman i animal, precum i n industria farmaceutic, n apiterapie i cosmetic. Astfel, n concordan cu rezultatul cercetrilor i testrilor clinice s-a stabilit c apilarnilul sub form de drajeuri este un complex de substane naturale, obinut din extract total liofilizat din larve de trntor, cu proprieti biostimulante asupra metabolismului general. Se folosete n scop terapeutic i pentru stimularea factorilor naturali de aprare a organismului uman. Factorii biostimulatori naturali, coninui n apilarnil, sunt bogai n precursori ai hormonilor sexuali. Apilarnilul sub form de drajeuri, ca energostimulant i ca activator biologic are urmtoarele indicaii: n debilitate fizic general, n astenii, n stri de denutriie, convalescen postoperatorie, osteoporoz, pubertate ntrziat, climacteriu, astenie sexual, surmenaj fizic i intelectual, n mbtrnirea prematur i exagerat, precum i n stri care necesit tonice i trofice generale, benefice metabolismului. Apilarnilprop drajeuri, coninnd pe lng apilarnil liofilizat i propolis acioneaz sinergie cu componentele din propolis (flavone, enzime, uleiuri volatile, esteri ai acizilor aromatici etc.) are o aciune mai extins n folosire. De aceea, pe lng indicaiile artate pentru apilarnil datorit principiilor active din propolis, apilarniLprop acioneaz n diferite afeciuni bucale ca antiseptic i decongestiv, antimicrobian, cicatrizant, anestezic local. Stimuleaz procesele de regenerare celular; se utilizeaz n stomatite, gingivite, parodontopatii marginale cronice. Drajeurile apilarnilprop sunt bine tolerate i eficiente n tratamentul inflamaiilor acute, subacute i cronice laringo-traheo-bronice. Controlul prelungit cu mucoasa bucal i faringian, resorbia lent a coninutului, asigur efectele terapeutice locale i generale. In glosodinie reduce fenomenele inflamatorii locale. Substanele cicatrizante i antiseptice din propolis acioneaz favorabil n boala ulceroas, gastrite, colite i enterocolite, formnd o pelicul protectoare. Read more: http://articole.famouswhy.ro/apilarnilul/#ixzz1lmpqCoV1