Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Zootehnie Master: Biosecuritatea produselor alimentare

Disciplina: Biosecuritatea pe filiera apicol Grupa 5:

Opincaru Maria Pana Catalin Paun Daniel-Dumitru Fintoiu Alina Ciortan Elena-Ramona Ivan Valentina
1

Marin Ioana

Cuprins

1. Introducere...............................................................................................................3 2. Proprietile fizice i chimice ale lptiorului de matc..........................................4 2.1 Proprietile fizice ale lptiorului de matc.....................................................4 2.2 Proprietile chimice ale lptiorului de matc.................................................4 3. Producerea lptiorului de matc prin orfanizarea familiilor de albine...................6 4. Conservarea lptiorul de matc.............................................................................8

5. Falsificarea lptiorului de matc............................................................................9 5.1 Falsificarea prin adaos de apilarnil...................................................................9 5.2 Falsificarea prin adaos de amidon.....................................................................9 5.3 Fasificarea prin adaos de ou integral sau galbenu...........................................9 6. Proprietile terapeutice ale lptiorului de matc.................................................10 7. Concluzii................................................................................................................11 8. Bibliografie............................................................................................................12

1. Introducere
Lptiorul de matc este o secreie a glandelor faringiene i mandibulare ale albinelor lucrtoare, folosit de ele pentru hrnirea larvelor n primele trei zile, a larvelor de matc pe toat perioada si a mtcilor. 1 Lptiorul de matc este un produs proteic. Pentru secreia lui n cantitate abundent albina tnr are nevoie de un aport proteic consistent prin hran, fapt pentru care, din a doua zi de viat, albina se hrneste intensiv cu polen, hrnire care dureaz toat perioada in care ea secret laptior de matc. 1 Glandele faringiene sunt dezvoltate variabil, n funcie de activitatea ndeplinit de albin. Secreia acestora ncepe din ziua a treia cnd albina devine doici. Albinele tinere in vrst de 3-5 zile nu au glandele productoare de lptior complet dezvoltate, de aceea ele hrnesc larvele mai n vrst de 3-5 zile cu un amestec nutritiv format din fermeni nutritivi , miere si polen. n perioada imediat urmtoare, ncepnd cu a 6-a zi sau a 7-a zi albinele au glandele complet dezvoltate i sunt capabile s hrneasc larvele de 1-3 zile i pe cele de matc. 1 ncepnd din a 11-a zi de viat, hrnirea cu polen ncepe s scad i crete n compensaie hrnirea cu miere, astfel c n jurul vrstei de 15 zile, secreia de lptior nceteaz. ncetarea functiei de doic determin regresia celulelor glandulare care capt structura i funciile specifice glandelor salivare. Astfel, secreia de lptior de matc este inlocuit cu secreia de saliv, moment in care albina devine apt pentru functia de culegatoare. In perioada in care albina produce lptior de matc, principalele enzime ale secretiei glandelor hipofaringiene sunt proteazele, iar in momentul in care a devenit culegatoare, aproximativ dupa a 21-a zi de via, principalele enzime ale acestei secreii sunt invertaza, maltaza si amilaza. Transformarea glandelor hipofaringiene in glande salivare nu este un proces ireversibil. n caz de necesitate, albinele btrne pot produce, ca urmare a consumului de polen, lptior de matc, att pentru hrnirea mtcii, ct i a primei generaii larvare de primvar.1

2. Proprietile fizice i chimice ale lptiorului de matc

a. Proprietile fizice Lptiorul de matc n stare proaspt se prezint sub forma unei mase vscoase omogene cu granulaii fine. Are culoare albicioas sau slab glbuie, asemntoare cu a laptelui, iar n contactul cu aerul, la temperatura de 15C, lptiorul se nglbenete. Lptiorul de matc are o consisten uor vscoas, un miros caracteristic, deosebit, putin aromat i gust dulce acrior, uor astringent. Este parial solubil n ap, iar in proportie de 1:10 cu aceasta formeaz o soluie opalescent i tulbure, care face spum cnd se agit. Lptiorul de matc este solubil n alcool, iar densitatea lui este mai mare decat a apei, respectiv 1.1, aciditatea este apropiat de aceea a sucului gastric el avnd un pH de 3,5-4,5.2 b. Proprietile chimice ale lptiorului de matc Compozitia chimic a lptiorului de matc nu este complet stabilit i ea difer n funcie de destinaie i vrsta larvelor ce urmeaz a fi hrnite. Pentru laptiorul obinut la noi n tar, compoziia chimic este cea prezentat in tabelul 1. 2 Specificare Ap Substant uscat Proteine totale Glucide Lipide Cenu Substane nedeterminate Indice diastazic Limite 58,0-67,0 33,0-42,0 13,0-18,0 7,5-12,5 3,0-6,0 0,8-1,5 5,0-8,7 23,8

Tabel 1. Compoziia chimic a lptiorului de matc (%)

Sursa principal a vitaminelor din lptiorului de matc este polenul, dar probabil c i albinele tinere au capacitatea de a sintetiza unele vitamine in glandele faringiene. Lptiorul administrat larvelor de matc conine mai mult acid pantotenic dect cel administrat larvelor lucrtoare sau trntorilor, iar suplimentarea acestuia n hran, determin o dezvoltare mai accentuat a glandelor faringiene.3 n lptiorul de matc au fost identificate mai multe macro si micro-elemente: fier, sulf, magneziu, mangan, calciu, crom, siliciu, nichel, cobalt, zinc, argint si fosfor. Cobaltul, ca parte component a vitaminei B12 ia parte activ in metabolismul albuminelor din organism, iar zincul aflat in concentraie mare, probabil stimuleaz activitatea ovarelor mtcii. 4 Lptiorul de matc mai conine aceticolin i colinesteraz, substane de tip hormonal si o substan antibiotic, bactericid, care se gasete in sedimentele de centrifugare ale lptiorului de matc. 5 Lptiorul de matc concentreaza in structura lui elemente biologice att de active, complexe, echilibrate in continut, inct poate declana ntr-o cantitate mic, cu ajutorul formaiunilor sistemului neuro reticular, procese si fenomene ale caror efecte nu se pot explica decat in parte. Substantele determinate si cele nedeterminate pe care le contine, prin mecanismul lor specific de actiune, constituie si determina valoarea deosebita a laptisorului de matca, ca produs natural folosit din ce in ce mai mult in tratamentul unor maladii, in scop profilactic si vitalizant. 6

Figura 1. Lptior de matc pur

3. Producerea lptiorului de matc

Producerea lptiorului de matc prin orfanizarea familiilor de albine Cu 3-4 ore inaintea introducerii larvelor, familia se orfanizeaza, adica se indeparteaza matca, impreuna cu toti fagurii cu larve si oua, material biologic cu care se formeaza un roi ce se amplaseaza temporar pe vatra stupinei. In mijlocul fagurilor ramasi in familia de albine orfanizata se lasa un spatiu gol egal cu o rama. In botcile pregatite si lipite anterior pe ipci se transvazeaz larve tinere de 1 -2 zile, cu ajutorul unei lanete, la fel ca i la cresterea mtcilor. Dup completarea cu larve a unei rame, aceasta se introduce n locul ramas liber in cuibul familiei orfanizate. 6 Dup 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizat, se reteaz botcile cu ajutorul unei lame ct mai aproape de larve, se nltur larvele i se extrage n lptiorul de matc cu ajutorul dispozitivelor de absorbie. n botcile eliberate de lptior se transvazeaz din ou larve i ciclul se repet de trei ori la aceeai familie de albine, dup care familia se unific cu roiul format cu ocazia orfanizrii. 6

Fig 2. Fagure de albin

4. Conservarea lptiorul de matc

Dup recoltarea din botci, lptiorul se filtreaz pentru a ndeprta eventualele larve care au scpat n urma operaiei de delarvare, sau bucile de cear provenite din botci. Filtrarea se face printr-o sit de mtase sau pnz din fir fin de material plastic. 6 Dup filtrare, lptiorul de matc se conserv in borcane de 100-150 g de culoare nchis, cltite n prealabil cu alcool pur, nchise ermetic, la o temperatur de 0-4C, n loc uscat i la ntuneric. Pstrat in aceste condiii ar trebui s se poat conserva fr a-i modifica calitile timp de un an, dar de multe ori, dup cteva sptmni de pstrare la frigider, la suprafaa produsului ncepe dezvoltarea de mucegai. 6 n prezent se foloseste congelarea imediat dup recoltare la temperatura de cel putin -18C i apoi pstrarea nentrerupt n aceast stare sau liofilizarea ct mai timpuriu posibil. Este necesar sa mentionm c problema conservrii i stabilizrii lptiorului nu este nc soluionat, motiv pentru care se recomand folosirea acestuia imedit dup recoltare, pn la maximum o or de la efectuarea acestei operaii.

5. Falsificarea lptiorului de matc

Substantele utilizate in aceast operiune pot imita produsul natural numai din punct de vedere organoleptic, compozitia lui chimic fiind greu de falsificat. Singurul mijloc de a pune in eviden orice incercare de falsificare a laptisorului de matc este determinarea parametrilor sai fizico chimici. 6 5.1 Falsificarea prin adaos de apilarnil Depistarea falsificarii presupune compararea parametrilor fizico chimici fata de cei ai produsului standard: 6 creste continutul de apa; scade continutul in proteine sub limita minima; pH-ul este mai mare de 4,5; la microscop se observa epitelii larvare; 7

5.2 Falsificarea prin adaos de amidon Se urmareste corectarea consistentei atunci cand in produs se introduce apa. la examenul microscopic in lumina polarizata se vad granule de amidon; la reactia cu iod produsul se albastreste; 6 5.3 Fasificarea prin adaos de ou integral sau galbenu - creste continutul de grasime peste limita admisa; - creste pH-ul peste 4,5. In aprecierea calitatii laptisorului de matca un rol important il are aspectul organoleptic prin care se apreciaza mirosul, gustul, consistenta, puritatea, etc., aspect care presupune experienta din partea examinatorului. 6

6. Proprietile terapeutice ale lptiorului de matc

Lptiorului de matc poate fi utilizat ca atare sau sub forma unor produse preparate pe baza de laptisor in care se gasesc cantitati remarcabile de aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, hormoni, enzime, substante minerale, factori vitali specifici, substante cu rol de biocatalizatori in procesele de reglare a celulelor, avnd o important actiune fiziologica.1 Drajeurile cu lptiorul de matc sunt preparate prin inglobarea laptisorului in glicocol, un aminoacid foarte util organismului, care are rolul de a pastra principiile active, sensibile din laptisorul de matca. Dreajeul este invelit la exterior de o crusta din zahar care-l protejeaza de actiunea luminii, umiditatii si a altor factori fizici. 1 Asemenea drajeuri sunt recomandatte in surmenaj, astenii, anemii, anorexie, surmenaj intelectual, tulburari de pubertate, geriatrie, tratamentul unor boli respiratorii, circulatorii, digestive. 1 La tratamentul astmului bronsic se consuma 50-100 mg laptisor de matca pe timp de 20 de zile, sub forma de drajeuri tinute sub limba. 1

La tratamentul hipertensiunilor arteriale, pancreatitelor cronice se tin sub limba 2-3 drajeuri pe zi timp de 20 de zile. In cadrul laboratoarelor de specialitate ale I.C.A. (Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultori), preparatele apiterapeutice pe baza de laptisor de matca sunt numeroase: 1 - Vitadon ( comprimate din laptisor liofilizat) recomandat in scaderile ponderale, anorexie si ca tonic general in bolile cu evolutie cronica; - Melcacin (produus granulat din laptisor, miere si calciu) recomandat la copii si tineri in perioada de dezvoltare a organismului, in timpul sarcinii si lactatiei; - Laptisorul de matca liofilizat in fiole sau in flacoane indicat in oboseala si surmenaj, stari de anxietate, anemii, tuberculoza ( in perioada de refacere) astm bronsic, tulburari circulatorii, hepatite pancreatite, artrite, guta, afectiuni renale, boli digestive ( in asociere cu miere), insuficienta ovariana; Efectele tonifiante si energizante se obtin prin consumul de miere in care s-a introdus lptior de matc ( 2 g laptisor la 100 g miere). Dozele medii sunt de 5 g omogenat pentru copii si 10 g pentru tineri si adulti. Produsul se consuma dimineata, meninut sublingual pn la solubilizarea complet cu aproximativ o ora naintea micului dejun. 1 Lptiorul de matc este utilizat cu rezultate bune la fabricarea unor preparate cosmetice: Apidermin (crema de fata cu laptisor de matca), Tenapin ( lotiune nutritiva cu laptisor de matca si polen); Antirid (emulsie nutritiva pentru ten); Dermapin ( lotiune de par cu laptisor de matca si polen), etc. 1

Fig 3. Produse pe baz de lptior de matca

10

7. Concluzii
Lptiorul de matc a fost recomandat in terapeutica uman n anul 1992 de catre profesorul francez R. Chauvin, care a artat c acestea influenteaz unele procese bilogice de baz la plante si animale.8 Laptisorul de matca pur este bogat in proteine, prin prisma celor 18 aminoacizi pe care ii are in compozitie. Proteinele sunt prezente in toate celulele corpului uman, constituind caramizile organismului nostru. Proteinele ajuta la formarea tramei osoase, fibrelor musculare, tesuturilor conjunctive (cum ar fi cartilajele), a parului si unghiilor, a membranelor celulare, a nucleelor celulare. Proteinele, in calitatea lor de element constitutiv major al organismului uman, sunt de o importanta decisiva atat la inceputul vietii noastre, pentru o crestere armonioasa, precum si in a doua jumatate a vietii, cand uzura organismului se face simtita din ce in ce mai mult, reinnoirea imperfecta a celulelor punand multiple probleme. Fara aceste proteine, nu exista viata. Exista tendinta ca aceste proteine sa lipseasca din dieta persoanelor mai in varsta, de aceea este bine ca aportul proteic sa parvina dintr-un supliment nutritiv de exceptie, ca laptisorul de matca pur. Proteinele din laptisorul de matca pur, formeaza o paleta completa de 18 aminoacizi, din care 8 nu pot fi sintetizati de catre organismul uman. De aceea, i numim aminoacizi eseniali, iar aportul lor trebuie fcut prin alimentatie sau printr-un nutriment ca lptisorul de matc pur. De asemenea, bogatia de antioxidanti pe care ii contine ajuta la refacerea celulara si intarzie procesul imbatranirii. Cu toate acestea, procesul imbatranirii este ireversibil, dar poate fi incetinit cu ajutorul unei diete adecvate, a exercitiilor fizice efectuate in mod regulat si a suplimentelor nutritive naturale, precum lptiorul de matc pur.

11

8. Bibliografie

1. Liviu Alexandru Mrghita, Albinele si produsele lor, Editura Ceres, Bucureti, 2002 2. Alexandru Popa si colaboratorii, 1962 3. Tehnologie apicola, Marian Bura, Silvia Patruica, Editura Solness, Timisoara, 2005 4. Matzewski,1965 5. Cristina Mateescu, Carmen Antonescu, 2004 6. Marian Bura, Tehnologie apicola, Editura Solness, Timisoara, 2005 7. tefan Lazr, Bioecologie si Tehnologie apicol, Editura Alfa, 2007 8. Liviu Margitas, Albinele si produsele lor, Editura Ceres, Bucuresti, 1997

12