MIEREA DE MANA

Provine din aceeasi sursa cu cea extraflorala, mana fiind un produs obtinut indirect, prin
intermediul unor insecte din categoria afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor si
lachnidelor, care se hranesc cu sucurile plantelor si elimina apoi zaharurile de care nu mai au
nevoie. Albinele culegatoare aduna aceste produse insa pierd foarte multa energie la un
asemenea cules si sunt mai uzate decat cele care culeg nectar de flori Pentru consumul uman
are o valoare deosebita, continand multa inhibina (un bactericid foarte puternic) si saruri
minerale (de 12,8-20 de ori mai bogata in saruri minerale decat cea florala), calciul si
magneziul prezentand cel mai mare interes terapeutic intrucat organismul uman asimileaza
mult mai bine aceste saruri prin alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica.
Dupa arborii de la care provine este de mai multe feluri: de stejar, de brad, de molid etc.
Secretia manei e conditionata de o serie de factori printre care mentionam:
1. Factorii interni: factorii genetici ce se transmit fiecarei specii de insecte producatoare de
mana.
2. Factorii externi: factorii meteorologici, solul, expozitia insorita, altitudinea etc.
3. Factorii biotici: (pradatori, daunatori si paraziti). Pradatorii (veveritele, ghionoaiele,
ciocanitoarele, pitigoii, sticletii, viespile, mustele etc.) decimeaza lachnidele in toate stadiile
de existenta. Pe langa acesti aprigi dusmani, insectele producatoare de mana au si prietenii
lor: furnicile de padure - care le protejeaza si le stimuleaza secretia de mana.
Pe langa faptul ca mierea de mana nu este recomandata pentru iernare deoarece provoaca
intoxicatii grave, degenerescenta si necroza, sunt cazuri cand, chiar pe timpul verii poate
provoca multe neajunsuri. Atunci cand mana contine zaharuri neasimilabile si mai ales in
anii secetosi, cand albinele sunt lipsite de pastura, albinele se pot intoxica datorita
consumului sporit de miere de mana. Exceptie face mierea de mana de conifere, care
contine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obisnuite sa
consume o astfel de hrana chiar si iarna.
Mierea de mana contine inhibina, substanta cu o puternica actiune bactericida, iar procentul
redus de glucoza si bogatia in dextrine si substante minerale o tin ani de zile in stare lichida.
Totusi, uneori, mierea de mana este atat de vascoasa, incat nici nu mai poate fi extrasa din
celule decat prin topirea fagurilor in cuptor, deasupra unor gratare, ori prin inmuiere cu apa
calda si intercalarea intre acesti faguri a unor faguri goi gata claditi. Albinele iau din celule
aceasta miere diluata si o intind in fagurii goi, dupa care acestia se scot si se extrag.
(Wikipedia.com)

Caracteristicile mierii de mana

Caracteristicile generale ale mierii de man sunt foarte asemntoare cu cele ale mierii
florale.
Totusi, exist unele diferene care trebuie s fie menionate:
Mierea de man conine o cantitate mai mare de minerale fa de
mierea floral; astfel:
Culoarea este n mod obisnuit mai nchis (excepie: mierea de
man galben de molid)
Conductivitatea electric este mai mare
Cristalizeaz mai usor si mai repede
Opalescena sa este mult mai intens
Rotatia optica (polarizarea)

Mierea de man, datorit coninutului diferit de dextroz si levuloz, dar mai ales datorit
prezenei unor zaharuri caracteristice, melezitoza si erloza care sunt puternic dextrorotatorii,
prezint n general dextrorotaie de diferite grade.
Continutul de zahar
Mierea de man conine peste 18 % trizaharide (rafinoz, melezitoz etc.)
Continutul de minerale
Coninutul de minerale este determinat prin cntrirea cenusii rmas dup calcinarea
mierii la temperatur nalt. Normal, mierea nu conine mai mult de 0,6% cenus, n timp
ce n mierea de man poate depsi 1 %.
Aciditatea (PH-ul)
pH =5,9 7,8

Compozitia mierii de mana

De fiecare dat cnd avem nevoie s nelegem mai bine compoziia unui anumit produs,
trebuie s cunoastem mai nti, pe ct este posibil, originea sa.
List cu posibilele surse pentru mierea de man:
Abies alba (BRAD)
Accer campestre (ARAR)
Accer platanoides
Betula alba (MESTEACN)
Corylus avellana (ALUN)
Fagus silvatica (FAG)
Fraxinus excelsior (FRASIN)
Picea excelsa (MOLID)
Pinus silvestris (PIN)
Populus nigra (PLOP)
Quercus robur (STEJAR)
Salix alba (SALCIE)
Ulmus campestris (ULM) (referate.ro)
Substante uscate: n afar de
Carbohidrai = 90 95 %
Proteine = 0,2 1,8 %
Minerale, acizi organici, vitamine, etc. aprox. 5 %
Carbohidrati
Glucoz
Fructoz (si aproape deloc zaharoz)
Mierea de man conine peste 18 % trizaharide (rafinoz,
melezitoz etc.)
Uleiuri esentiale
D arome specifice fiecrui tip de miere de man.
Rasini
Gama-pinen
Beta-pinen
Felandren
Anisidin

Aldehid capronic
Alcooli monociclici secundari
Aldehide; cetone
Alcooli terpinici tertiari ( Miere.ro)
White si colab. (1962) au dat urmtoarea compoziie a mierii de man (citat din The Hive
and the Honey Bee, 1992, p.914):
Umezeal 16,3 %
Fructoz 31,8 %
Glucoz 26 %
Sucroz 0,8 %
Maltoz 8,8 %
Melezitoz 2,3 %
Zaharuri superioare 4,7 %
pH 4,4
Acizi liberi (mEq/kg) 49,1
Lactone (mEq/kg) 5,8
Aciditatea total (mEq/kg) 54,9
Cenus 0,74 %
Nitrogen 0,1 %
Diastaza 31,9 mEq/kg
Este important s reinem ca :
Mierea de man conine mai multe minerale, mai multe uleiuri eseniale si o arom mai
puternic fa de celelalte tipuri de miere;
Tipurile de carbohidrai sunt diferite.
Proprietatile farmacologice ale mierii de mana, actiuni, efecte Proprietile mierii de
man sunt asemntoare cu cele obinute din alte flori.Totusi, mai ales datorit bogatei
sale compoziii n minerale si n bioflavonoide, mierea de man are mai pronunate
urmtoarele proprieti :
Antiinflamatoare
Antioxidant
Stimuleaz regenerarea epiteliilor, endoteliilor si a membranelor celulare
Depurativ
Imunostimulant
Laxativ
Boli infecioase
Afeciunile sistemului imun
Boli bacteriene
Afeciuni virale
Bolile intestinului gros
Boli legate de prezena diferitelor toxine n organism
Boli dermatologice
Boli degenerative
Boli legate de inflamaii ( Neoclinique.com)

1. Testul cu alcool 95%.

2. Testul cu apa de var.
a) Metoda cu ap de var.
.....Apa de var se prepar n felul urmtor: se ia o oarecare cantitate de var
stins ce se amestec bine cu o cantitate egal de ap distilat; se las s se
limpezeasc. Varul se va depune pe fundul sticlei, iar lichidul albicios ce se
ridic deasupra se filtreaz prin cteva straturi de tifon i apoi se pstreaz
ntr-o sticl etichetat. Pentru analiz se pune cu vrful unei lingurie miere ntro eprubet (mierea s fie luat din diferii faguri), apoi se adaug n eprubet o
cantitate egal de ap distilat. Dup ce mierea s-a dizolvat complet n urma
agitrii coninutului eprubetei se adaug dou pri ap de var, se agit totul i
se nclzete pn la fierbere la o mic lamp de alcool. Dac mierea prelevat
i analizat este de man, n eprubet apar fulgi (flocoane) de culoare brun.
Aceast miere este improprie pentru iernare, ea trebuind s fie nlocuit.
b) Metoda cu alcool.
....ntr-o eprubet se pun n pri egale miere i ap distilat; dup o uoar
nclzire a coninutului eprubetei, se adaug 7-8 pri alcool de 96. Dac
amestecul nu se tulbur este dovad c mierea este bun ca hran de iarn, n
caz contrar, dac lichidul se tulbur i devine albicios, mierea este de man, i
fiind improprie pentru iernare trebuie nlocuit.
....
.De asemenea, iernarea este favorabil pe provizii de miere care nu
cristalizeaz, n acest scop se recomand folosirea proviziilor de la culesul de la
salcm, unde raportul glucoz-fructoz este n favoarea fructozei. Mierea de
floarea-soarelui i, n special cea de rpit, cristalizeaz rapid i iernarea nu mai
are loc n condiii bune.
Pentru a spori producia de miere extras, unii apicultori nlocuiesc rezervele
pentru iernare cu sirop de zahr, ceea ce iari nu este bine. Se admite ca n
anii n care condiiile climatice i de cules au determinat o insuficient
asigurare a familiei de albine cu hran natural s se completeze aceste
rezerve de hran cu sirop de zahr. Dar i n aceste cazuri de for major este
vorba doar de o completare i nu de o nlocuire care atrage dup sine o serie
de neajunsuri. Cuvintele apicultorului american A. Root sunt convingtoare n
acest sens. "Dac mierea aflat la sfritul verii n stupi este de bun calitate i
bine cpcit de albine, este o adevrat nebunie ca apicultorul s o extrag
pentru vnzare i s cumpere zahr din care s fiarb sirop cu care s
hrneasc albinele. Oricine gndete c n felul acesta poate obine avantaj se
neal, chiar dac ar vinde mierea cu un pre foarte ridicat i ar cumpra
zahrul cu un pre foarte sczut".