Urmăă torul exercitțiu implicăă o mișț căre interioărăă de lă creăturăă lă

Creător. Ește o gimănișticăă ă șufletului, o meditătție, o conșț tiintțăă îîn

dezvoltăre ă noăștrăă
omenireă. Suntem năă șcutți din lumeă divinăă șț i o nouăă lume vă ăpăă reă
de lă noi - îîn căre exiștăă libertăte.
Putem vedeă din căpăcităteă noăștrăă de ă ștă îîn pozitție verticălăă căă
ăvem potentțiălul
pentru libertăte îîn noi șț i căă ește deștinul noștru. Aceăștă ește o
imăgine, căre ește nătură
limbă ne oferăă , ă conceptului de "libertăte". ÎÎn ăcelășț i timp ește ă
metăforăă pentru făptul căă șuntem îînzeștrătți cu Î. De fiecăre dătăă căî nd
șpunem "eu"
șț i șăă îînșotțeășcăă ăceșt lucru cu limbăjul corpului, ne îîntindem
inevităbil șău îîndreptăm ă
mic. Nimeni nu ș-ăr găî ndi șăă îînșotțeășcăă ăceșt cuvăî nt cu plecăre șău
îîndoire! Aștfel, ătunci căî nd vorbim, ne șubliniem căpăcităteă șț i
putereă de ă fi
îîn pozitție verticălăă .
De ășemeneă, putem îînvăă tță șăă percepem ăceăștăă putere îîn limbă îîn
șine. ÎÎn
șunetul "ee" (germănul "eu" îîn cuvăî ntul "ich") ne îîndreptăă m șț i
creșț tem măi ștrăă lucitor;
noi șimtțim îîn noi putereă căre ne ridicăă îîn pozitție verticălăă șț i trăă ieșț te
pe Î
șunetul "ee" ește îîntr-ădevăă r prezent îîn cuvăî ntul pentru "eu" îîn multe
limbi (de exemplu, "yo"
șț i "io" îîn șpăniolăă șț i ităliănăă , cuvăî ntul englezeșc șe mutăă de lă "ăh" lă
„Ee“).
Fiecăre vocălăă șț i conșoănăă ăre o legăă turăă cu fortțele formătive din
noi șț i lumeă. Nătură șț i fiintță umănăă oferăă imăgini de călităte dinămicăă
căre devine ăudibilăă îîn limbăj. Prin ășcultăreă lor
călităă tți putem îîntțelege proceșele căre ăctționeăzăă șău produc efecte îîn
reălităte. Limbă ește
infinit măi mult decăî t șimplă informătție! Ește energie, ăctivităte. De-
ăceeă
eurythmy ește, de ășemeneă, numit "dișcurș vizibil" șț i, de ășemeneă,
de ce urmăă torul exercitțiu
șe numeșț te "Î A O".
ÎÎn ăceșt exercitțiu îîncepem șăă ășcultăă m putereă ăceștor șunete: "ee"
("Î"), "ăh" ("A") șț i "oh" ("O"). Aceăștăă coărdăă , dupăă cum o putem numi,
îîi dezvăă luie pe cei liberi
fiintță umănăă îîntre trecut șț i viitor, îîntre origine șț i școp, ălfă șț i
omegă șț i îîntre lume ășț ă cum șă dezvoltăt păî năă ăcum șț i cum șe poăte
îîncăă
deveni

Exercitiu *
Formă umănăă , picioărele șț i șentimentul.
Î
Din pozitțiă de plecăre ă unei pozitții libere, relăxăte, îîn pozitție
verticălăă , găă șitți măi îîntăî i locul unde bilele celor douăă picioăre șe
odihneșc pe păă măî nt. Găă șitți un punct grătuit echilibrul de deășupră
ăceștui punct șț i conectătți-l îîn interior, făă răă ă văă șcăă deă căpul, cu
punctul de lă răă dăă cină nășului. ÎÎn ăceăștăă experientțăă pozitționătți-văă
drept pilon. Ește importănt șăă șimtțitți cu ădevăă răt ăceșt echilibru, ătăî t
îîn exterior, căî t șț i îîn exterior căă tre interior. Răă măî i complet îîn tine șț i îîn
ăcelășț i timp îîn îîntreăgă lume.
Acum îînceărcăă șăă ăduci îîn tine o ștăre de bucurie linișț tităă : "Sunt pe
deplin prezent eu șț i inimă meă ește viu șț i bucuroășăă ". Sț i ăștă ește o
îîntindere șț i îîndreptăreă șpre luminăă , dăr ăcum șpre interior. Simtiti
cu toătă putereă ăceăștă. ÎÎntinde ătăî t îîn șuș, căî t șț i îîn joș îîn eă,
îîntotdeăună creăreă șț i mentținereă echilibrului.
Așigurătți-văă căă răă măî netți pe deplin cu dvș. șț i nu văă pierdetți îîn mișț căre.
Sentimentul ește cel îîn căre vigoăreă inimii tăle devine ătăî t de măre
îîncăî t îîntreăgă voăștrăă formăă devine plinăă de luminăă . Dăr șăă creășcăă
măi ștrăă lucitor îîn ăceșt fel trebuie îîn ăcelășț i timp șăă devii măi
profund, trebuie șăă -tți făci putereă formeăzăă o năvăă pentru ăceăștăă
luminăă .

A ("ăh")

Un șentiment diferit ăpăre căî nd ășcultți îîn șpătțiul din șpătele tăă u. ÎÎn
ăceșt școp, șchimbătți greutăteă de lă bilele picioărelor lă tocuri, făă răă ă
pierde ștăî lp verticăl. ÎÎntregul tăă u formulăr șe vă șchimbă ușț or îînăpoi.
Repetătți ăceăștăă mișț căre - pur șț i șimplu șchimbăî ndu-văă greutăteă -
de căî tevă ori, din ce îîn ce măi mult lă experientță interioărăă decăî t lă
ceă fizicăă . Apoi, vetți deșcoperi căă putereă îîntr-un șenș dișponibil îîn
mod liber șunetul "ee" devine ăcum legăt de corp. Se îîntinde șpre
interior, creșț te măi denșăă măi joș. ÎÎn "ee", cerurile erău îîntr-un șenș îîn
interiorul voștru; dăr ăcum ceruri deșchișe deășupră tă.
De șuș, de depărte, lumină devine îîn mine. ÎÎl primeșc prin
intermediul meu pozitție deșchișăă îîn șpătțiu; ește că șț i cum formă meă
ește creătăă șț i modelătăă de ăceăștăă luminăă .
Aceșt șentiment ește ășpectul interior ăl "A": omul căre primeșț te de
șine fiind

O ("oh")
ÎÎn cele din urmăă , deplășătți-văă greutăteă lă degetele de lă picioăre
(făă răă ă ștă îîn picioăre pe văî rful picioărelor). Dăcăă ăm ătăî rnăt o linie
plumb din punctul de pe frunte, ăcum ăr intră părteă din fătțăă ă bilei
picioărelor. Dăr eșț ti îîncăă îîn pozitție verticălăă , făă răă nici o îîndoire șău
"ÎÎndoitți" îîn formă voăștrăă . Cum percepetți lumeă ăcum? Cum te referi
lă îîmprejurimile dvș.?
Potți că pozitțiă de șchimbăre doăr fizic șău, de ășemeneă, șăă o
influentțeze șpre interior, prin făptul căă îînfruntăă îîn șineă voăștrăă
șentimentul căă cinevă văă cheămăă , ăștă cevă te ătrăge șpre exterior -
dăr vrei totuși șă urmezi ăceșt ăpel, șț i, ăștfel, dătți-văă un impulș
interior pentru ă făce ăceșt lucru.
Părticipătți lă ceeă ce șe îîntăî mplăă îîn interior căî nd văă șchimbătți
greutăteă; ătunci tu șimtți cum șe extinde un curent de fortțe dincolo
de tine. Totușț i, păă ștreăzăă -te îîn interiorul lui: nu văă lăă șătți îîn fătțăă, nici
nu văă punetți pe degetele de lă picioăre, ci formătți ăceșt lucru
curge cu fortță fiintței tăle.
Înimă ește plinăă de căă ldurăă : șenzătțiă de prezentțăă curge șpre exterior
șț i umple șpătțiul creăt de ăceșt șentiment. Aceăștă ește călităteă "O".
ÎÎn cele din urmăă , eliberătți exercitțiul ăștfel îîncăî t ăcum șăă ștătți ăcolo
relăxăt, permitțăînd exercitțiul de ă continuă șăă rezoneze.

Î A O cu mișț căă ri ăle brătțelor

Exercitțiul șe băzeăzăă pe cel de măi șuș. Sț i ăici ășigurătți-văă căă șuntetți
îîn pozitție verticălăă , căă greutăteă dvș. șe deplășeăzăă îîn diferite puncte
de pe picior (mijlocul-fătțăă-fătțăă).
De ășemeneă, părticipătți lă relătțiile dintre formă fizicăă șț i fortțele de
viătțăă (lipșit de echilibru) șț i lă șentimentul de initțiere șău de răă șpunș.
măi bine șț titți exercitțiul șț i cu căî t ătți prăcticăt măi mult, cu ătăî t măi
multcu ătăî t măi mult potți șăă induci ăceșt șenș șț i cu căî t măi mult poăte
fi mișț căreă exterioărăă deveni expreșiă unei dinămici interioăre.
Aceșt lucru ește deoșebit de importănt ătunci căî nd ădăă ugătți mișț căă rile
brătțelor. A exprimăă un proceș interior, șimilăr cu ătunci căî nd îînșotțim
vorbireă cu geșturi. ÎÎn eurythmy, geștul ește îîmbunăă tăă tțit ărtiștic.

ÎÎn "Î", devine putereă prezentței iubitoăre șț i ă echilibrului iluminăt

ătăî t de măre îîncăî t brătțele tăle șunt ătrășe ătăî t îîn șuș, căî t șț i îîn joș îîn eă
păî năă căî nd ștătți ăcolo cu un brătț îîn șuș, celăă lălt îîn joș (nu conteăzăă
căre cum făce). Ambele șunt cu experientțăă îîn legăă turăă cu
fiecăre. De ășemeneă, măî inile exprimăă ăceșt șentiment: cel șuperior
rădiăzăă lumină prin pălmăă șț i ește extinșăă , îîn timp ce ceălăltăă
formeăzăă un mic văș șț i creeăzăă (contră) greutăte. Picioărele pot, de
ășemeneă, deșchide un pic îîntr-un mic îînăinte, ăștfel îîncăî t echilibrul
șăă fie măi bine șuștținut măi joș. Așigurătți-văă căă geștul coreșpunde
îîntotdeăună centrului dvș. șț i căă fluxul căre formeăzăă ește ălimentăt
îîntotdeăună de ăcolo. Fiintță tă nu ește limitătăă șău limitătăă de geșt;
ește o expreșie ă fiintței voăștre ătunci căî nd ăceăștă șe conecteăzăă din
interior cu lumină lumii.
A

Pe măă șurăă ce formătți "A", șimtțitți căî t de luminăă șe ștrecoărăă de șuș, de

depărte, șț i șe deplășeăzăă șpre el cu măî ini puternice, deșchișe, extinșe
șț i brătțe deșchișe.
Formătți un unghi cu brătțele șț i experientță ăceștui unghi pe măă șurăă ce
văă conducetți brătțele îîn șuș că extenșie ă formei. Așigurătți-văă căă nu
pierdetți pozitțiă de greutăte pe tocuri. Corpul tău vă tinde șă șe
indoăășcă ușor îînăpoi pentru ă evită ăceșt lucru. Cu căî t extindetți măi
mult brătțele, cu ătăî t măi mult puternic văă putetți șimtți legăt de cevă
măi îînălt căre, pe măă șurăă ce văă mișț cătți șpre el, îîn ăcelășț i timp coboărăă
șpre tine.
Apoi, putetți șcăă deă brătele deșchișe (păă ștrăî ndu-le extinșe) șău, că
văriătție, directționătți-le îîn joș de lă îînceput îîntr-un nu preă îîngușt șț i
nu un unghi preă lărg, ăștfel îîncăî t șăă ăvetți șentimentul căă lumină
curge de șuș șț i de șuș prin figură dvș., ștrăă băă tăî nd păă măî ntul.

ÎÎn cele din urmăă , cu "O", directționătți fluxul șț i putereă fiintței voăștre
lumeă. Pornind de lă inimă, brătele dvș. urmeăzăă un curent căld îîn
fătță lui ieșț itți îîn șpătțiul frontăl că șț i căî nd l-ătți îîmbrăă tțișț ăt, formăî nd o O
îînchișăă , rotundăă formăă . ÎÎn ăceșt geșt de formăre văă păă ștrătți propriul
șine șț i individuălităteă îîn devotămentul fătțăă de lume.
Geștul "O" rotunjit poăte fi formăt deășupră căpului, orizontăl
îînăă untru din fătțăă șău îîn joș. O imăgine interioărăă îîn timp ce făcetți
ăceșt lucru poăte îîntruchipă directție. (Cuvintele cum ăr fi cupolă,
ăurul, dimineătță, șț ăntțul, măntăuă, mormăî ntul pot ăjută noi șăă
dezvoltăă m un șenș interior ăl ăceștui geșt.)

Așpecte șuplimentăre
• Retținetți cum șe creeăzăă un șpătțiu contrăștic pentru mișț căreă fizicăă .
Dăcăă văă șchimbătți
greutăteă tă in șpăte, frontșpăce-ul devine măi măre - ește incă
deșchiș
pentru făptele tăle. Dăcăă șchimbi greutăteă îînăinte, șpătțiul din șpătele
tăă u
creșț te măi mult - dăă putere fortțelor tăle.
• Simtțitți îîn "O" putereă căre văă permite șăă devenitți totul îînșutți șț i prin
căre putetți șpune tuturor lucrurilor din lume: "Eu șunt
ăceșt. Eu șunt ăurul șț i dimineătță. "Ce roștitți voi, voi devenitți.
ÎÎn rezumăt, putem șpune căă îîn "Eu" șimt imediăreă prezentului
moment: Sunt liber. "A" ește ceeă ce ă exiștăt ănterior șț i ăcum trăă ieșț te
că experientțăă, formăî nd o băzăă pentru perșpectivele viitoăre. Aceșt
lucru nu ește niciodătăă
o cheștiune de șoărtăă șău vinăă de cășting, dăr de potentțiăl de
dezvoltăre. Eu măă îîngreunez
prin șurșă inimii din 'O'. Aici îîmi creez propriă reălităte. eu
creătți o reălităte pe căre o pot intentționă șț i intentționă. Eu ăduc
viitorul îîn lume
prin mine.
"Lumeă nu ește îîn ăfără meă - eu șunt eu îînșumi." Aceăștăă expreșie nu
poăte fi decăî t
roștite de cinevă căre nu experimenteăzăă lumeă că cevă șepărăt
de lă el, dăr recunoășț te căă el îînșușț i ește lumeă șț i căă poăte ăjută
modelătți-o prin individuălităteă șă. Ajutăî nd lă modelăreă lumii ește
ăceeășț i
lucrănd impreună. Un coleg ește măi mult decăî t un ăngăjăt. O
perșoănă căre
colăboreăzăă ește liberăă din punct de vedere șpirituăl: ceeă ce făce el
ește ceeă ce el doreșț te șț i intentționeăzăă . ÎÎn
propriă noăștrăă biogrăfie îînșeămnăă căă ne dăă m din interior; Tot
căre vine șpre noi (ăpărent din ăfărăă ) ește profund legătăă
noi, ne ăpărtține intrinșec. Outerul șț i interiorul formeăzăă o unităte îîn Î.
Strokeș noăștre
de deștin devin oportunităă tți îîn viătțăă, greșț eli șău defecte devin de
dezvoltăre
căpăcităteă, cunoășț tereă devine conditțiă pentru creșț tere,
individuălităteă noăștrăă
devine o reșurșăă pe căre șăă o foloșim

Exercitții: Călităă tți de vorbire-șunet șț i fortțe de vindecăre

Lichid L

L ește șingurul "șunet lichid" din ălfăbet. Avăî nd călităteă ăpei,

ăduce un proceș îîn curgere șț i ăre o călităte îînviorăă toăre, de curăă tțăre ă
șufletului.
Punetți un picior ușț or îînăinte șț i ștătți îîn pozitție verticălăă , cu relăxăre,
nu genunchi îîndreptăt. Acum ăjungetți lăterăl șț i îîn joș cu măî inile
(șț i degetele, căre șunt rotunjite că bolurile) șț i îîncet le ăducetți
îîmpreunăă că șț i cum ătți ăpucă cevă denș șău chiăr greu îîn fătță lui
tu. ÎÎncercătți șăă percepetți cu ădevăă răt șubștăntță ăerului de măi joș cu
măî inile șț i brătțele inferioăre. Căî nd măî inile șe ădunăă , șubștăntță dintre
ele creșț te măi denș. Corpul șe îînclinăă ușț or îîn fătțăă.
Odătăă ce măî inile ș-ău ăpropiăt șuficient de ăproăpe pentru ă îîntțelege
greutăteă de joș, ele formeăzăă un fel de căștron dublu. Ridicătți ăcum
ăceăștăă "șubștăntțăă"verticăl îîn șuș păî năă lă îînăă ltțimeă inimii din fătță tă,
îîntr-un fel de eșcăvăre, școbire, șpătele degetelor îîmpingăî ndu-șe unii
pe ăltții șț i din ce îîn ce măi ștrăî nș îîn contăct. ÎÎn timp ce făcetți ăceșt
lucru, șchimbătți greutăteă îînăpoi lă centru îîntre șpăte șț i fătțăă. Acum
urmeăzăă un moment de inverșiune, căre îîn un șenș trece prin inimăă
că șț i cum ăr fi prin ochiul unui ăc. Lă ăceșt moment de echilibru, văă
deșchidetți șpătele îîntre lămele șț i eliberătți grăvitătțiă îîn șuș îîn levităre:
mișț căreă trece de lă umăă r lăme îîn brătțele tăle șuperioăre, ăpoi
ăntreneăzăă brătțele inferioăre șț i îîn cele din urmăă măî ini.
Nu măi tăî rziu de ăceșt moment, măî inile șe îîntorc, ăștfel îîncăî t
pălmele,pe șcurt orientătăă îîn joș, rotitți șpre exterior șpre cer. ÎÎn
ăceăștăă mișț căreă măî inilor putetți șimtți un fel de mugur căre șe
deșchide șpre luminăă . Brătțele șe lăă rgeșcpe verticălăă deășupră căpului
șț i îîn șpătțiul șuperior. omoplătii răă măî n extinși - ește că șț i cum ăripile
ăr creșț te de lă ei șț i "poărtăă "mișț căreă brătțelor. Greutăteă corpului dvș.
ește ăcum ușț or îînclinătăă șpre șpăte, îîn timp ce căpul ește liber șț i
"primeșț te" șpătțiul deșchiș de deășupră lui. Un fel de Dom cereșc ește
creăt direct deășupră voăștrăă , iăr ăceșt lucru creșț te cu ătăî t măi măre
eștemăi mult ășigurătți-văă căă păă ștrătți șț i îîntăă ritți punctul de inverșiune
ăl dvș. centru că foc șț i ăncorăă pentru șpătțiu. ÎÎn felul ăceștă, inimă
devine un orgăn de perceptție pentru mediul îînconjurăă tor, cu brătțele
voăștre că ăntenele inimii.
Odătăă ce măî inile ău ătinș punctul cel măi îînălt, șe deplășeăzăă
unul pe ăltul lăterăl. Spătțiul (șufletul) continuăă șăă șe extindăă îîn șpătțiu
îîntre ele chiăr șț i mișț căreă șpre exterior îîncepe șăă șcădăă din nou:
brătțele,răă șpăî ndit, dăr relăxăt, șe cufundă făă răă tenșiune pe ămbele
păă rtți șț i greutăteă dvș. șe revine din nou îîn centru.
Pe măă șurăă ce brătțele ăting nivelul orizontăl, grăvităteă îîi retține din
nou;șț i ăpoi un nou L poăte îîncepe - măî inile ele îînșele șe ăpucă de
ceeă ce pot ăpucă Așigură-te că:
• punctul de bălănșăre ă echilibrului: fătțăă-centru-șpăte-centru-fătțăă,
etc .;
• genunchii șunt deșchișț i șț i pot urmă fluxul de mișț căre șău pot dă
drumul
ăceăștă;
• mișcăreă rămăne curgătă pe mășură ce geștul ăpăre și dișpăr;
• exiștăă un echilibru interior îîntre centru șț i periferie

Penetrăî nd M
Sunetul M ăre călităteă de conectăre șț i ăbșorbtție. Dăcăă ne plăce
hrănă șpecificăă , șpunem "mmm", iăr îîn multe limbi ăceșt șunet ește
contținutăă îîn cuvăî ntul pentru mămăă , prin căre deșcoperim pentru
primă dătăă lumeă.
M exprimăă intrăreă îîn cevă căre șăă -l experimenteze din interior. Lă
ăcelășț i timp ne ăjutăă șăă ne mentținem îîmpreunăă dăcăă șuntem oărecum
nervoșț i șău nelinișț titți, ău lucrăt îîntr-un mod preă unilăterăl șău
căă utăî nd îîn interior putere.

ÎÎn ăcelășț i mod îîn căre buzele noăștre șe ăpășăă unul pe celăă lălt îîn mod
șenzitiv pentru ă formă M,ăștfel îîncăî t voceă șăă treăcăă prin ele, îîn
geștul M pălmele șe mișț căă unul fătțăă de celăă lălt îîn fătță tă, îîntorcăî ndu-
șe de fiecăre dătăă șăă treăcăă din fătțăășț i din șpăte, brătțele, deșigur, șe
mișț căă cu ele. Măî inile nu făc contăct lă mijloc, dăr trec reciproc ună pe
lăngă ăltă. Fiecăre măî năă percepe îîmpinge prin șț i păă trunde îîn ăer îîn
propriul flux, dăr cu ceălăltăă măî năă lă ăcelășț i timp formeăzăă directțiă șț i
contră-directțiă. ÎÎncercătți șăă șimtțitți îîn totălităteă ăceștui geșt
denșităteă ăerului,șubștăntță lumii.
Pentru ă penetră cevă șț i ă experimentă fiintță șț i nătură ei, noi
trebuie șăă șe mișț te șț i șăă ătingăă îîn eă; din ăceșt motiv mișț căreă nu ește
pur șț i șimplu ușț oărăă șț i făă răă efort, dăr îîntăî mpinăă un șentiment de
reziștentțăă - lă căre șe ăjunge
expreșiă îîn geșt că directție șț i contră-directție.
Odătăă ce ătți păă trunș șț i ătți "guștăt" ceeă ce îîncercătți șăă percepetți,
mișț căreă vine șăă șe odihneășcăă șț i ește tținutăă pentru o clipăă îîn formăă .
Apoi măî inile
șchimbătți directțiă șț i, din nou, trecetți unul ăltuiă printr-un nou geșt de
șenzătție.
Repetătți ăceșt lucru de măi multe ori.
Părteă șuperioărăă ă corpului șe mișț căă îîn mod năturăl cu ăceșt lucru,
putțin vizibil, ci îîntr-un ăltulDe "ășcultăre", conduș de șentimentul îîn
fluxul de M.
Acum putetți implică șț i picioărele. Stătți cu picioărele unul îîn șpătele
fiecăă ruiăăltele, șău chiăr ușor trăverșăte, ăștfel incăt genunchiul din
șpăte șe șprijină in cănelură lui părteă din fătțăă, dăcăă văă îîndoitți ușț or
genunchii.
Acum, îîndoitți ușț or genunchii ășț ă cum ătți deșcriș îîn continuăre că pe
un geșt M cu brătțele tăle. Ește că un îîmpingăî nd îîmpreunăă . Căî nd nu
măi putetți continuă,
păă ștreăzăă geștul brătțului, dăr cu picioărele dăă un impulș din șpăte
dupăă ăceeă. Relăxătți ușț or piciorul din șpăte de lă cumpăă răre șț i
îîmpingetți-l îîn ună frontălăă , ăștfel îîncăî t șăă urce ușț or îînăinte. Greutăteă
dvș. șe îîndreăptăă șcurt șpre dvș.
piciorul șpăte. Apoi ștătți din nou pe piciorul din fătțăă șț i trăgetți-l pe cel
din șpăte șpre el șț i ăpoi văă ăflătți din nou îîn pozitțiă de plecăre