Sunteți pe pagina 1din 8

Veninul de albine – stiinta si beneficii

Veninul de albine si beneficiile sale sunt un subiect intr-o continua dezvoltare, iar cercetatorii găsesc tot mai multe intrebuintari ale acestuia.
Printre cele mai des intalnite intrebuintari ale veninului de albine se numara si folosirea acestuia ca si ingredient cosmetic, in compozitia
cremelor antirid.

Pe site-ul nostru poti gasi Crema Antirid Hidratanta Royal Nectar de la Nelson sau Crema De Fata Organica de la Wedderspoon,
ambele creme fiind pe baza de Miere de Manuka si venin de albine.

Compozitia veninului de albine


Compozitia si puterea veninului de albine difera la fiecare specie de albine, fiind gasite chiar si mici particularitati in funtctie de locatia
albinelor.
Veninul contine o varietate de peptide, incluzand melitina, apamina, adolapina, peptida MCD, enzime (de exemplu fosfolipaza), anime
biologic active (histamina si epinefrina) si nonpeptide. Toate aceste componenete au o gama larga de proprietati farmaceutice.
Aceasta compozitie unica a veninului de albine are efecte multiple asupra corpului uman. Componentele naturale ale veninului au fost
izolate si studiate de catre cercetatori, identificandu-se cea mai importanta componenta ca fiind melitina. Ocupand aproape 50% din
compozitia veninului de albine, melitina este recunoscuta ca fiind un puternic anti-inflamator.

Intrebuintarile veninului de albine


Veninul de albine a fost folosit ca si remediu traditional pentru a trata artrita, reumatismul, durerile de spate, tumorile canceroase sau bolile
pielii. Multe studii au aratat eficacitatea veninului in tratarea acestor afectiuni patologice, precum artrita, durerile de spate sau tumorile
canceroase.
In urma acestor cercetari stiintifice s-a raportat faptul ca veninul a avut numeroase efecte pozitive asupra oamenilor care sufera de artrita,
melitina (componenta majora a veninului) avand proprietati anti-inflamatorii, benefice in cazul acestei afectiuni.

Ca si ingredient cosmetic, veninul de albine este util ca si agent topic in regenerarea pielii sau in tratamentul diferitelor afectiunii ale
epidermei, dupa cum spune un studiu publicat in Coreea de Sud, in anul 2015. Acesta a aratat ca tratamentele cu ser ce contine venin de
albine, folosite in clinici, au imbunatatit aspectul tenului, prin diminuarea ridurilor de pe suprafata totala a fetei, atat ca si numar de riduri,
dar si adancimea lor.
Mecanismul prin care serul pe baza de venin isi exercita efectele antirid este inca necunoscut, desi actiunea terapeutica a veninului a fost
studiata in special pentru efectele sale asupra pielii. Atunci cand bacteriile cutanate au fost incubate cu veninul de albine, a fost
demonstrata o actiune bacteriostatica a veninului, care a fost sustinuta in continuare de activitatea sa anti-inflamatorie aspura bacteriilor
cutanate, prin suprimarea secretiei de citokine proinflamatorii. Acelasi studiu aratat ca persoanele care sufera de acnee au avut parte de
rezultate benefice in urma tratamentului cu venin de albine.

Extractia veninului de albine


Veninul de albine este colectat din specia de albine Apis Melifera. Veninul se extrage folosind o stimulare electrica de joasa tensiune.
Apicultorii folosesc un asa numit “cadru de colectare” (colector de venin) cu niste electrozi de sarma instalati pe el, prin care trece curent
electric de joasa tensiune, pe o baza de sticla. Aceste cadre sunt instalate in stupi, iar albinele care ajung in contact cu ele primesc un mic
stimul electric. Acest lucru face ca albina sa intepe sticla, eliberand veninul, dar fara a pierde acul (pierderea acului cauzand moartea
albinei).
Odata ce procesul de colectare a luat sfarsit, veninul de albine se usuca pe sticla, iar intreg cadrul este dus intr-un laborator, unde este
colectat veninul.

Tratamentul cu venin de albină, miracol sau otravă: explicaţia specialiştilor

Citeste mai mult: adev.ro/o3jvr7


Aproape fiecare dintre noi a fost cel puţin o dată înţepaţi de o albină. Veninul acesteia este însă foarte benefic, spun specialiştii care au descoperit că acupunctura,
dar şi produsele pe bază de venin ne întăresc sistemul imunitar, ne scapă de durerile articulare, dar şi de anemie. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Polenul, alimentul
complet care stimulează organismul. Cum este folosi... De unde vine expresia „Vacs Albina“. A intrat în folclor pornind de la... Arma albinelor, acul, conţine un
venin deosebit de folositor organismului uman, chiar dacă înţepătura declanşează o reacţie nu tocmai plăcută pe moment. Albina nu este de regulă agresivă şi
atacă doar dacă se simte ameninţătă, de regulă înţepând persoanele agitate, cele care transpiră abundent sau sunt mult prea parfumate, dar şi pe cei care se
îmbracă în culori tari. Dacă este administrat în doze mici, specialiştii spun că din tratamentul cu venin se pot obţine rezultate foarte bune în tratarea si vindecarea
multor boli. "Din cele mai vechi timpuri oamenii au constatat că articulaţiile dureroase devin indolore, deci nu mai dor, în urma înţepăturilor de albine. O înţepătură
de albină declanşează o reacţie locală sub forma unui edem, a unei inflamări care poate să dureze de la trei minute până la trei ore, însă tocmai acest lucuru
determină punerea în mişcare a sistemului imunitar care nu poate avea decât efecte benefice asupra stării noastre de sănătate", explică medicul specialist în
medicină de familie şi apifitoterapie Liana Strâmb. Compoziţia veninului de albine Cu toate că, la prima vedere, veninul nu pare o substanţă foarte complexă, mai
ales că cei mai mulţi dintre noi fugim de înşepăturile de albine deoarece sunt dureroase, specialiştii susţin exact contrariul. "În venin albina are o serie de
substanţe histamino-reglatoare care vor avea efecte asupra sistemului imunitar. Înţepătura produsă de o singură albină nu poate să producă decât în cazuri
extreme decesul persoanei înţepate, există însă o situaţie în care albină să ne înţepe la baza limbii şi atunci vorbim de o situaţie în care viaţa ne poate fi pusă în
pericol. De altfel, decesul unei persoane cu reactivitate normală la veninul de albine poate surveni doar dacă persoana este înţepată de aproximativ 500 de albine
o dată, în acelaşi timp", spune specialistul în apifitoterapie. Medicii au ajuns la concluzia că elementul cel mai activ din venin este o substanţă alcalină formată
dintr-un amestec de proteine: polipeptid citotoxic melitina. După ce ajunge în organism, veninul de albine stimulează hipofiza să secrete ACTH, care la rândul lui
stimulează cortexul glandelor suprarenale să secrete cortizol. Prin urmare, veninul de albine stimulează secreţia internă de cortizol. Care sunt bolile tratate cu
venin de albine? Spre deosebire de viespe, albina se sacrifică atunci când înţeapă, pentru că i se rupe partea abdominală şi ulterior va deceda, însă cei care se
ocupă cu acupunctura susţin că există o tehnică specială prin care se acţionează asupra zonei cu probleme. Persoanele care practică tratamentul cu venin de
albine au afirmat că simt cum organismul întinereşte, devine mai viu, iar durerile sunt diminuate sau chiar eliminate. "Există o tehnică specifică, se poziţionează
acul pe zona afectată, rămâne acul cu sacul cu venin în tegument unde se lasă trei sau patru minute ca să îşi facă efectul, după care se extrage acul cu ajutorul
unei pensete. Prin această procedură albina se sacrifică deoarece i se rupe partea abdominală. Se pot face aproximativ 20 de injectări de acest tip pe şedinţă",
spune medicul Liana Strâmb. Specialiştii în apiterapie din toată lumea indică veninul de albine în tratarea afecţiunilor: boală vasculară periferică, hipertensiune
arterială, afecţiunile sistemului musculo-scheletic, afecţiuni reumatice ale muşchilor, nervilor şi articulaţiilor, artrite, poliartrită deformantă, probleme de tonus
muscular, probleme ligamentare, bolile sistemului nervos precum nevralgii, tromboze cerebrale ,sciatică, scleroză multiplă, afecţiunile sistemului endocrin, sindrom
premenstrual, afecţiunile sistemului imun, tumori, boli metabolice, boli ale prostatei, hepatite. Pe de altă parte, există şi contraindicatii: în timpul menstruaţiilor, a
sarcinilor şi la alăptare, copiilor sub 12 ani, celor cu tulburări emoţionale. Specialiştii subliniază, de asemenea, că sunt şi cazuri de persoane alergice, care nu au
voie să utilizeze tratamentul cu venin. Se recomandă realizarea unui test de alergie înaintea respectivului tratament.

Citeste mai mult: adev.ro/o3jvr7

VENINUL DE ALBINE
    In general, oamenii de stiinta sustin ca veninul
de albine are o actiune tonifianta si stimulatoare,
intarind sistemul imunitar si contribuind la detoxifierea
organismului. S-a demonstrat că veninul fluidifică sângele,
fiind un bun stimulent circulator la nivel local, cu
proprietăti anticoagulante. (Amintim ca, in aceasta directie,
substantele active alelipitorii sunt net superioare.)

    De asemenea, veninul de albine mai are efect


antiinflamator şi sedativ. După ce ajunge în organism,
stimulează hipofiza să secrete ACTH, care la rândul lui
stimulează cortexul glandelor suprarenale să secrete
cortizol. Acest hormon regleaza tensiunea arteriala si
controleaza nivelul de zahar din sange. De asemenea,
cortizolul ajuta organismul sa lupte impotriva bolilor si este
esential in procesul de vindecare.
    Veninul de albine este un lichid incolor, dens, usor
solubil in apa, care se solidifica in contact cu aerul, in 20 de
minute. Datorita instinctului de aparare, atunci cand
inteapa, o albina poate elimina pana la 0,3 mg de venin
lichid, corespunzand la circa 0,1 mg substanta uscata. 
    Veninul de albine are o compozitie complexa, principalul
sau component fiind format din substante proteice, in
procent de pana la 75%. In rest, mai contine apa, lipide,
hidrocarbonati, saruri minerale, enzime, hormoni, uleiuri
eterice, acizi organici (formic, clorhidric, ortofosforic) si
baze. Dintre substantele minerale, veninul
contine calciu,magneziu, mangan, fosfor, sulf si cupru.

Din cele 8 fractii albuminoide existente in veninul de


albine, numai doua prezinta
importanta: melitina si adolapina.
    Melitina este elementul cel mai activ, fiind o
substantă alcalină (pH =11) ce are in componenta sa 13
aminoacizi: glicocol, alanina, valina, leucina, izoleucina,
serina, treonina, lizina, arginina, triptofan, prolina, acid
aspartic si acid glutamic. Melitina are proprietăţi
antibacteriene, stimulează producerea de anticorpi
şi imunitateaorganismului, imbunătăţeşte microcirculaţia si
este unul dintre cei mai puternici agenti antiinflamatori
cunoscuti (de 100 de ori mai puternic decat
hidrocortizonul).
    Adolapina are calitati analgezice, avand capacitatea de a
reduce sau chiar de a elimina durerea. Are in componenta
sa 18 aminoacizi, respectiv cei mentionati la melitina si in
plus: tirozina, cistina, metionina, fenilalanina si histamina.
Indicatii
    Veninul de albină se foloseste în medicină ca tratament
complementar sau alternativ în durerile reumatice, in boli
reumatismale si a altor afectiuni osteoarticulare, atat in
formele acute (artrite, osteoartrite), cat şi in formele
degenerative (artroze). 
    Veninul de albină mai tratează si afectiunile coloanei
vertebrale (sciatica, spondiloza, discopatie, sindromul
spastis paravertebral, dorsalgii, lombalgii, sindromul
isciaticus). Datorită efectului antiinfectios al melitinei ce
intră în compozitia sa, veninul actionează asupra sistemului
imunitar corectând atacuri ale anticorpilor asupra
articulatiei si a mielinei (teaca celulelor nervoase).

    Numeroase studii au demonstrat faptul că veninul


de albine poate aduce ameliorări în scleroza multiplă, o
boală care provoacă degradarea constantă a nervilor si
pentru care la ora actuală nu există tratament, dar si în cazul
multor altor probleme neurologice (depresii, insomnii,
cefalee, nevroze, nevrite, nevralgii, miozite).

    Veninul de albine s-a mai folosit in arteriopatii si arterite,


reusind să restabileascăcirculatia sângelui în cazuri în care
trebuiau amputate picioarele (vezi si terapia culipitori) sau
in maladii chirurgicale ale vaselor periferice (flebite
nesupurate, endarterite). Pentru că are efect anticoagulant,
hipotensiv şi dilatator al vaselor de sânge, poate
tratahipertensiunea, varicele şi tromboza,
ameliorând circulaţia periferică. În plus, veninul de albine
este şi un bun stimulator cardiac şi apără inima împotriva
aritmiilor.
    Veninul de albină ar putea ajuta la
prevenirea răspândirii virusului HIV. Cercetătorii de la
Şcoala de Medicină a Universităţii Washington au
descoperit că toxina din veninul de albine, cunoscută sub
numele de melitină, produce găuri în învelişul protector
format din proteine ce înconjoară virusurile şi bacteriile,
distrugându-le fără a răni celulele umane.
    Dat fiind efectul foarte puternic antiviral al veninului de
albine, efectul împotriva virusului papilloma este absolut
miraculos. Verucile plantare sau herpesul pot fi eliminate in
câteva sedinte. Se face micropunctura, direct în veziculă,
timp de 2-3 zile. Rănile care se vindecă mai greu,
eczemele, micozele, negii, dermatita seboreică, psoriazisul,
toate sunt boli pentru care veninul de albine face minuni. 
     In toate cazurile in care nu aveti posibilitatea de a folosi
albine, precum si in cazurile enumerate anterior (uz extern),
se poate folosi crema cu venin de albine.

ATENTIE!
    In cazul persoanelor sensibile, chiar şi o singură
inţepătură poate determina şocul anafilactic. De aceea,
inainte de utilizarea terapeutică a veninului de albine este
obligatorie efectuarea unui test de alergie.

CONTRAINDICATII: hipersensibilitate alergica
individuala la veninul de albine, tuberculoza, maladii
infectioase acute, hepatita, nefrita (inflamarea rinichilor),
boli venerice, anumite boli psihice, infectii purulente acute,
insuficiente cardiovasculare, stari de epuizare a
organismului, diabet zaharat si stare de graviditate.
Terapia cu venin de albine se practica numai in cabinetele de apipunctura si numai dupa realizarea unui test care

depisteaza alergia la venin. Este o metoda de tratament care consta in injectarea de fiole cu venin in locurile

dureroase, in serii lunare de cate 10-12 sedinte.

Metoda este dureroasa, insa unii medici folosesc veninul in combinatie cu un anestezic. Pentru ca terapia sa aiba

efecte sporite, se reduce cantitatea de zahar din alimentatie.

Tipuri de polen si indicatii terapeutice  

Indicatiile terapiei cu venin de albine

Veninul albinelor producatoare de miere contine cel putin 18 substante active. Melitina, cea mai importanta

substanta, este unul dintre cei mai puternici agenti antiinflamatori cunoscuti (de 100 de ori mai puternic decit

hidrocortizonul). Adolapinul este un alt antiinflamator puternic care inhiba ciclooxigenasele, avind si un rol

analgezic. Veninul de albine este utlilazat in tratarea urmatoarelor boli:

1. Afectiuni reumatismale

Bolnavii afectati de spondiloza, sciatica si artrita pot beneficia de efectele aceste terapii. Veninul de albine are in

componenta anumite substante care stimuleaza secretia de cortizon, fiind considerat un puternic antiinflamator.

Reduce durerile musculare, inflamatiile si umflaturile. In cazul artritei reumatoide, nodulii reumatoizi se pot reduce

ca marime. Maladiile altor tesuturi de legatura, cum este scleroderma, pot fi tratate si ele in acest fel.

2. Afectiuni cardiovasculare

Veninul de albine are actiune hemoragica, impiedicand formarea cheagurilor. Este indicat hipertensivilor, dar si

celor cu flebite.

Mierea ne poate face si rau. Vezi cand trebuie evitata  

3. Inflamatii ale tendoanelor

La fel ca in cazul articulatiilor, si tendoanele raspund bine la terapia cu venin de albine. Si persoanele care sufera de

dureri cronice de spate si gat pot apela la acest tip de tratament.


4. Rani si cicatrice

Ranile si tesuturile cu cicatrice sint inmuiate de substantele din venin, se pot netezi si pielea isi  recapata culoarea.

Ranile tesuturilor interne, aparute ca urmare a unor interventii chirurgicale, se pot vindeca prin tratamentul zonei

de la suprafata corpului.

Rezultate bune s-au obtinut si in tratamentul bolilor neurologice, a bolilor infectioase oculare sau diferite tulburari

endocrine (hipertiroidii, tireotoxicoze). Specialistii sustin ca veninul de albine este benefic si in fibromialgie,

sindromul colonului iritabil si depresie.

Totul despre fagurii de ceara. Vezi cum trebuie consumati  

Contraindicatii

Terapia cu venin de albine este contraindicata persoanelor care sufera de boli venerice, hepatita si insuficienta

cardiaca, precum si femeilor insarcinate.

Testul pentru determinarea alergiei la venin este obligatoriu inaintea terapiei. In caz contrar, pot aparea eruptii

cutanate sau soc anafilactic (2% din populatie).

oala colapsului coloniei decimeaza populatiile de albine din intreaga


lume. Posibilitatea de a pierde cel mai harnic polenizator al planetei
noastre nu a motivat agentii (precum EPA) sa le asigure protectie dar,
probabil, asta o va face: o echipa de la Scoala de Medicina din St Louis,
Universitatea Washington a folosit, recent, nanoparticule care
transporta o toxina identificata in veninul de albine, pentru a distruge
HIV fara a afecta celulele din jur.
Potrivit rezultatelor studiului care a aparut in revista Terapia antivirala,
veninul de albine contine o toxina puternica denumita melitina,
substanta care ataca stratul exterior, protector al HIV, dar are
capacitatea de a distruge si alte virusuri. Lucrarea autorului Samuel A.
Wickline, profesor de stiinte biomedicale, a demonstrat chiar ca
nanoparticulele purtatoare de melitina sunt eficiente in distrugerea
celulelor tumorale.
Ce alte substante, care sunt produse in mod natural, stiti ca au
capacitatea de a ataca atat HIV dar si cancerul? Exact.
Autorii studiului considera ca, odata cu avansarea cercetarii, vor putea fi
capabili sa dezvolte un gel vaginal, in care sa inglobeze particule de
venin de albine, care ar putea ajuta la prevenirea raspandirii virusului
HIV.
Potrivit opiniilor lui Josua L. Hood, un cercetator implicat in acest studiu,
cele mai multe medicamente anti-HIV inhiba capacitatea virusului de a
se replica. Dar aceasta strategie anti-replicare nu face nimic pentru a
opri infectia initiala, iar unele tulpini ale virusului au gasit modalitati de a
se sustrage actiunii acestor medicamente si continua sa se replice.
Toxina continuta de veninul de albine este diferita intrucat ataca o parte
esentiala, vitala din structura virusului. Melitina determina formarea unor
pori de dimensiuni mici care cauzeaza rupturi la nivelul membranei
virale, indepartand-o.
„Astfel, atacam o capacitatea fizica inerenta a virusului HIV”, spune
Hood. „Teoretic, nu exista nicio posibilitate ca virusul sa se adapteze la
asta. Virusul trebuie sa aiba un invelis protector, o membrana dublu
stratificata care inveleste virusul.”
Deoarece toxina din veninul de albine a fost proiectata sa nu atace
celulele sanatoase, un gel vaginal ar putea fi ideal pentru cuplurile in
care unul dintre parteneri are HIV si doresc sa aiba un copil. Este, de
asemenea, teoretic posibil ca injectiile intravenoase cu nanoparticule sa
fie capabile sa indeparteze HIV din fluxul sangvin, un miracol virtual
pentru cei care au fost testati pozitiv.
Perfectionarea acestui tratament va dura ani de zile. Sa speram ca
albinele vor supravietui atat de mult timp. Nu ar fi rusinos sa nu
beneficiem de un potential tratament pentru HIV datorita faptului ca am
fost prea ocupati sa aruncam cu pesticide care omoara albinele asupra
a tot ce se vede cu ochiul liber?
Sursa:
http://www.care2.com/greenliving/bee-venom-kills-hiv-just-another-
reason-to-save-the-bees.html

S-ar putea să vă placă și