P Serpii sunt reptile cu solzi (Squamata

care au o Iorm alungit Ir membre. Din

punct de vedere al evolutiei lor
Iilogenetice erpii trebuie s Ii pierdut mai
demult membrele deoarece le lipsete
centura scapular i sternul Ln timp ce din
membrele posterioare nu au mai rmas
dect cel mult urme ale bazinului i ale
membrelor atroIiate. Se admite c erpii
deriv din saurieni care aveau membre.
P !rintre erpi aproximativ 400 de specii
sunt veninoase. Dintre acetia cei mai
multi triesc Ln America i Australia. n
Europa se gsesc numai nou specii de
erpi otravitori dintre care Ln Romnia
traiesc doar trei specii veninoase:
P ' -07us ( vip07a comuna.vip07a cu c7uc0
P ' ammodvt0s ( vip07a cu co7n
P ' u7sinii ( vip07a d0 st0pa
V. ammodytes ( vipera cu corn ) V. ammodytes ( vipera cu corn )
V. berus ( vipera cu cruce ) V. ursinii ( vipera de stepa )
P !ericlitarea vietii omeneti prin muctura veninoas
a erpilor este mai mic dect se crede Ln general.
Sarpele muc omul din aprare. De aceea
necunosctorii nu trebuie dintr-o Iric exagerat s
omoare orice arpe pe care Ll vd deoarece multe
dintre aceste victime se dovedesc a Ii maioritatea
cazurilor nu vipere ci erpi neveninoi sau chiar
nprci.
P Structura dispozitivului maxilarului superior este
Lntodeauna Ln concordant cu dentitia existent: la
erpii neveninoi este lung i prevzut cu numeroi
dinti mici pentru apucat iar la dipsadomorIine
maxilarul superior este scurt i prevzut Ln Iat cu
dinti de apucat iar Ln spate cu dinti scobiti.
P Exist trei Ieluri de dinti:
P 1 dintii de apucat care servesc la tinerea przii sunt
Ir anturi ascutiti i Lndeprtati Lnapoi;
P 2 dintii scobiti mai mari i prevzuti Ln partea
anterioar cu un ant. Acesti dinti pot Ii veninoi;
P 3 dintii cu canal care au la radacin un oriIiciu de
aductiune iar sub vrI o deschiztur Lngust. Aceti
dinti sunt deosebit de mari la vipere.
P 'eninul serpilor are caracteristici distincte care vor aiuta in diagnosticarea si
masurile pe care victima trebuie sa le ia. Este recomandata prinderea sau
uciderea sarpelui si aducerea la spital cel putin a capului sau a cozii in
vederea analizelor. Aceste operatii nu trebuie sa intarzie victima in drumul ei
spre spital. 'eninul are trei roluri. Sarpele se apara astIel isi imobilizeaza si
ucide prada veninul avand si rol digestiv. '0ninul contin0 p7ot0in0 l0tal0 si alt0
0nzim0 in p7incipal alcatuit0 din apa Est0 foa7t0 sta-il. 70zist0nt la va7iatii d0
t0mp07atu70. uscaciun0 si m0dicam0nt0 EIectul veninului si toxicitatea lui
depind de varsta si sanatatea sarpelui varsta si sanatatea victimei de numarul de
muscaturi si de specia de sarpe. In general veninul nu patrunde in sistemul
nervos central cu exceptia sarpelui cu clopotei (Moiave si a sarpelui de coral.
Se poate recolta veninul de la
viper punandu-i Ln gur o
sticl de ceasornic. 'ipera
mucnd-o lichidul veninos se
scurge pe sticla de ceasornic.
Veninul Veninul este este un un lichid lichid limpede. limpede. vscos. vscos. galbui galbui ori ori verzui verzui si si
fr fr miros miros.. Cel Cel de de cobr cobr este este amrui. amrui. iar iar cel cel de de viper viper este este
fr fr gust gust.. Tratat Tratat cu cu alcool. alcool. se se produce produce oo precipitatie precipitatie
albicioas albicioas.. Veninul Veninul contine contine ap. ap. sruri sruri minerale. minerale. albu album mine ine
si si un un principiu principiu activ. activ. care care nu nu coaguleaz coaguleaz nici nici chiar chiar la la
100 100
oo
C C.. Substanta Substanta activ activ din din veninul veninul de de viper viper se se numeste numeste
viperin, viperin, iar iar cea cea din din veninul veninul de de crotal. crotal. crotalin crotalin..
Actiunea Actiunea veninului veninului este este mult mult mai mai puternic puternic dac dac acesta acesta aa
fost fost injectat injectat ntr ntr- -oo ven. ven. dect dect intramuscular intramuscular.. Uscat Uscat la la aer aer
sau sau n n vid. vid. el el se se transform transform n n cristale cristale stralucitoarecare stralucitoarecare
care. care. tinute tinute n n vase vase perfect perfect nchise. nchise. si si mentin mentin toxicitatea toxicitatea
ani ani indelungati indelungati.. Capul Capul tiat tiat al al unui unui crotal crotal si si pstreaz pstreaz
vitalitatea vitalitatea mai mai bine bine de de 30 30 de de minute. minute. putnd putnd nca nca s s muste muste
si si s s injecteze injecteze veninul veninul!! !!! !
Clasificarea functionala a compozitiei veninului de sarpe
eurotoxine
majoritatea agenti paralitici
caracteristica cobrelor si serpilor de mare
Miotoxine
determina necroza tisulara
Hemotoxine
cauzeaza coagulopatii
toxina principala a viperelor cu corn
Toxine active local
cauzeaza necroza tisulara si flictene
Componentele veninului de sarpe ajoritatea sunt complexe, amestec cu multiple
componente:
enzime proteolitice
colagenaze
hialuronidaza
fosfolipaza
lactat dehidrogenaza
acetilcolinesteraza
nucleotitaze
steroizi
elemente anorganice:Zn,g
histamina, bradikinine, serotonina
aminopolizaharide
upa mecanismul de actiune se impart in trei grupe: 57200 sunt
peptide, care blocheaza membranele sinaptice sensibile ale muschilor
scheletici si unele sectoare ale creierului. upa structura chimica sunt
de doua tipuri; include ramasite ale acizilor nucleici 60-62 si 71-
74VKD consecutiv si ambele tipuri includ sulful (legaturi disulfide), au
greutatea moleculara de 7000 si 8000VK consecutiv. Sa determinat
importanta legaturilor disulfidice pentru toxicitatea substantei.
n grupa ,/4:, sunt incluse toxinele, care deregleaza mediatorul
responsabil de actiunea terminatiilor nervoase. Ele au o masa
moleculara mai mare si o activitate mai mare a fosfolipazelor.
n grupa ,970, sunt incluse polipeptidele care actioneaza asupra
membranelor celulare si provoaca depolarizarea lor. Ele au o greutate
moleculara de 60007000k si dupa structura sunt identice cu grupa
1, dar cu alte proprietati farmacologice. n aceasta substanta
predomina aminoacidul lizina.
%oxinele se extrag dupa o tehnologie noua cu aplicarea curentului
electric in asa Iel ca de la un sarpe se extrage toxina de mai multe ori
Iara a extrage dintii veninosi. In aceste serpentarii in ultimul timp se
cresc cantitati mari de paianieni si scorpioni din care se obtin alt tip de
substante biologice pentru Iarmacia contemporana. Este determinat
Iaptul ca daca in sangele mamiIerelor se introduce toxina de cobre
atunci apare hemoliza eritrocitelor dar asupra bolnavilor de epilepsie
acest fenomen nu se intampla !!! Dar aceasta reactie nu este speciIica.
La bolnavii cu dereglari psihice Ienomenul aparitiei hemolizei
eritrocitelor apare mai des.
Incercarile de a trata tumorile cu toxina cobrelor nu s-au bucurat de succesul
scontat dar s-a dovedit ca toxinele reduc durerile bolnavilor si pot inlocui
mo7fina! %oxinele extrase din cobre au o durata de actiune mult mai lunga si nu
provoaca rezistenta organismului la actiunea lor.
arbotoxina dupa o prelucrare prin Iierbere cand sunt eliminate o serie de
componente care pot provoca hemoragii poate Ii utilizata pentru tratarea
astmului bronsic epilepsiei si a aIectiunilor sistemului nervos. Anume in
tratarea aIectiunilor sistemului nervos cropoxina, extrasa din serpii veninosi
are o perspectiva evidenta prin Iaptul ca elimina Iocarele iritante mult mai
eIicient in comparatie cu preparatele Iarmaceutice existente.
importanta deosebita o au toxinele extrase din serpii veninosi in procesul de
cercetare a diferitor mecanisme fiziologice. Asa s-a modelat procesul de transport
intre membranele celulelor dupa actiunea toxinelor asupra lipidelor membranelor
celulare.
Din toxinele cobrelor s-a obtinut o proteina naturala - citatoxina care are proprietatea
de a distruge tumorele de tipul sarcomelor S-a constatat ca ac0st f0nom0n s0 0f0ctu0aza
p0 -aza concu70nt0i cu fosfolipid0l0 p0nt7u ocupa70a 70c0pto7ilo7 situati la sup7afata
c0lul0lo7. Obtinerea inIormatiilor despre mecanismul de actiune a proteinelor extrase
din serpii veninosi au dat posibilitatea de a descoperi f0nom0nul d0 stopa70 a C3 -
compl0m0ntului dupa actiunea toxinei extrase din cobre pentru a determina reparatia
tesuturilor in cazurile de transplant a organelor.
Din reptilele cel mai studiate sunt serpii care au devenit si simbolul medicinii. In
mitologia greaca exista o legenda. Fiul lui Apolon Esculap cand a venit in Crit aici se
intamplase o tragedie murise Iiul gazdei la care venise. In timpul vizitei pe bastonul lui
Esculap a aparut un sarpe veninos. !entru a evita contactul cu sarpele l-a omorat. !este
cateva minute a aparut alt sarpe cu o planta in dinti cu care l-a inviat pe sarpele mort.
Atunci cu aceeasi planta vracii l-au vindecat si pe Iiul gazdei care murise cu putin timp
inainte. Dupa acest caz planta Iermecatoare s-a utilizat pentru tratarea multor alte
aIectiuni. In scripturile antice se prevesteste ca Esculap mai traieste inca in chipurile
serpilor tamaduitori si are darul de a gandi si a vorbi. Chipul serpilor este sculptat pe
pietre impreuna cu marii conducatori inclusiv cu Apolon si Iiica sa Higia ( la romani
Salius. Higia intruchipa sanatatea de aceea mai tarziu de la acest nume a provenit
cuvantul Higiena.