1.

Diferente dintre celulele eucariote si procariote Proprietati Procariota Eucariota Numar cromozomi 1 Multiplu Membrana nucleara Absenta Prezenta Ribozomi 70s 80s Diviz celulara Directa Indirecta mitoza Mitocondrii Absente Prezente !teroli in membrana absenti Prezenti Clostridium tetanii. Patogenitate (tetanosul) "#lostridiile sunt bacterii anaerobe $nu se pot dezvolta in prezenta %&' ele produc in(ectii precum )an)rena )azoasa tetanosul botulismul to*iin(ectiile "!e )asesc in (lora cutanata sau )astrointestinala $se )asesc initial in sol + bacterii telurice' "!unt )ram pozitivi sporulati "#l. tetanii elibereaza neuroto*ine care produc tetanosul "!e caracterizeaza prin necroza musculara durere cervicala si in musc,ii masticatori transpiratii pro(unde ri)iditate musculara paralizie spastica "!pori de #l. tetanii proveniti din sol datorita mediului anaerob sporii se vor trans(orma in (orme ve)etative "-o*ina di(uzeaza prin transport a*onal catre !N# unde se (i*eaza pe celulele nervoase ale cornului ant al M! ".i*area to*inei este ireversibila si determina contractii spastice ale musculaturii somatice si moarte prin stop respirator $contarctia incepe prin musculatura (etei' Streptococul grup D. Patogenitate si terapie "/rupul D include enterococii si streptococii de )rup D non"enterococici. Enterococii di(era de streptococii de )rup D prin caract lor bioc,imic. "Principalele specii non"enterococice de interes medical sunt !. e0uinus si !.bovis $implicati in bacteriemii asociate cu endocardita si carcinom la intestin )ros'. "Enterococii pato)eni pt om sunt E.(aecalis si E.(aecium. Pato)enitate1 "Enterococii sunt (recvent implicati in in(ectii intraspitalicesti si bacteriemii aparute la imunodeprimati. "!unt responsabili de 10"&02 de cazurile de endocardite bacteriana atat pe valvele native cat si pe cele protezate. "Pot duce la in(ectii urinare in special la persoanele tratate cu antibiotic. "In in(ectiile abdominale biliare peritoneale ale pla)ilor c,irur)icale se asociaza (recvent enterobacteriilor sau )ermenilor anaerobi care pot creste pato)enitatea lor. #olonizeaza de obicei intestinul si va)inul. Prezenta lor in apa se considera a (i urmarea poluarii (ecale.
1

-ratament1 "!e indica (olosirea combinatiei de penicilina sau ampicilina cu un amino)licozid "Enterococii devin e*trem de rapid rezistenti la antibioticele uzuale inclusiv vancomicina si ce(alosporinele de )eneratie III

2. Yersinia pestis. Patogenitate (ciuma) "Este a)entul producator al ciumei sau pestei. #iuma a determinat pe parcursul istoriei mai multe pandemii care au omorat zeci de milioane de persoane. "3oala odata declansata tran(orma in cateva zile tot or)anismul intr"un mediu de cultura. "Are o mortalitate de 402. 5irulenta "!e multiplica intra(a)ocitar. "Are o capsula cu rol anti(a)ocitar. "Produce o endoto*ina si e*oto*ina $anta)onist adrener)ic' produce o coa)ulaza si (ibrinolizina. "Rezervorul de bacterii este reprezentata de rozatoare 1sobolani si soareci la care produce o in(ectie septicemica letala. "-ransmiterea se (ace pri intermediul puricilor sau contactului cu tesuturi animale in(ectate. Aspect clinic1 "Poate avea & (orme dupa modul de transmiteree1 "Pesta bubonica$prin purice' are o incubatie mai lun)a de 7 zile. #ele 7 zile sunt urmate de o (ebra inalta si adenopatie dureroasa a*ilara si in),inala. "!e produce a)lomerarea de )an)lioni in(lamati (ormand bubonul cu edem si ,emora)ie in 6ur si care alcatuiesc bubonul pestos. Acest bubon se trans(orma intr"un abces. "De la abces bacteriile trec in circulatia )enerala si evolueaza in deces de 772. "Pesta pneumonica $interumana'. Are incubatie mia scurta de 1"8 zile. Apare (ebra mani(estari pulmonare stare )enerala alterata !e poate complica cu septicemie si menin)ita si mortalitate de peste 402. Dia)nostic1 "!e (ace prin investi)area a diverse produse patolo)ice1 puroi din bubon9 sputa9 san)e9 :#R se (ace identi(icare bioc,imica Pe (rotiu din puroi apar bacili in (orma de (us incapsulati si leucocite.
&

-ratamentul1 "!e (ace cu streptomicina in6ectabila in doze inalte. "-ratamentul este e(icient daca este inceput (oarte repede dupa contaminare. Structurile interne ale bacteriilor si functiile acestora Nucleoidul "Este ec,ivalentul nucleului din celulele eucariote dar este nemar)init de membrana nucleara "In microscopia optica nucleoidul se poate vizualiza prin coloratia .eul)en care coloreaza ADN"ul "ADN"ul apare ca o molecula unica apro* 1 mm lun)ime "Nucleoidul bacterian este alcatuit dintr"un sin)ur cromozom "In momentul replicarii dintr"un cromozom iau nastere & cromozomi identici "Acest cromozom bacterian este atasat la membrana citoplasmatica pe parcursul replicarii "In nucleoid mai e*ista ARN si cantitati mici de proteine #itoplasma "Este o structura (oarte densa vascoasa deoarece are o (oarte mare conc de substante "#ontine o cant (oarte mare de ARN si sin)urele or)anite prezente sunt ribozomii "Ribozomii sunt clasi(icati dupa constanta de sedimentare si au 70 ! la bacterii $E;1 ribozomii Esc,eric,iei coli sunt alcatuiti din 77 molecule de proteine si 8 molecule de ARNr ribozomii bacterieni sunt alcatuiti din doua unitati disociabile cu )reutatea de 80! si de 70!' "Raportul de ARN si proteine in ribozomi este de &<1 sau de &<8 $cea cu )reutate mai mare are (orma de (otoliu iar cealalta are (orma de baston care sta pe (otoliu' "Procesul de asamblare a ribozomilor si (unctia lor sunt sub controlul relatiei proteine ribozomale"ARNr $unii ribozomi se lea)a de (ata interna a membranei plasmatice' "Proteinele si moleculele de ARNr ocipa pozitii bine de(inite pe supra(ata ribozomului dandu"I (orma de (otoliu "Printre cele doua unitati $unitatea 80! (iind ca o ,altera care se spri6ina de (otoliu' se )aseste un canal in)ust prin care trece ARNm $ARN mesa)er' Membrana citoplasmatica " Membrana citoplasmatica este o structura comple*a care 6oaca un rol important in (iziolo)ia bacteriana "Moleculele de lipoproteine )lucide lipopoliza,aride sunt in permanenta miscare $de 1 mil de ori<s' ceea ce con(era membranei o mare plasticitate
8

"Modelul de aran6are este modelul mozaicului (luid $descris de !in)er si Nic,olson in 147&' "Acest model structural prezinta permeabilitate pt moleculele liposolubile si pentru electroliti $moleculele lipidice con(era o mare permeabilitate la moleculele ,idrosolubile' "Proteinele pot (i transmembranare < de supra(ata "#a rol proteinele pot (i enzime care catalizeaza biosinteza componentelor celulare1 Proteine de transport celulare Proteine cu activitate de A-P"aza $adenozin"tri(os(atazica' Proteine implicate in turnover lipidelor si al proteinelor membranare$reinoirea membranei' .unctiile membranei citoplasmatice " Permeabilitate selectiva "-rec usor anionii $#l' si moleculele liposolubile "-rec mai )reu ionii de Na = si )lucidele si proteinele pt care sunt necesare sistemele speciale de transport "Membrana citoplasmatica are rolul mitocondriilor din celulele eucariote ".ormeaza niste prelun)iri in interiorul citoplasmei > mezozomi Rolul mezozomilor "Au contact permanent cu nucleoidul $posibil rol in replicare' "Rolul lor este neesential pt viabilitate "Maresc supra(ata membranei citoplasmatice "Rol in sinteza invelisurilor celulare Peretele celular bacterian "Peretele bacterian constituie o structura unica in lumea vie deoarece contine o substanta comple*a peptido)lican ine*istenta in alte structuri vii "Peptido)licanul este o structura pluristrati(icata alcatuita din lanturi in care alterneaza acidul N"acetil muramic cu N"acetil )lucozamina lanturi le)ate intre ele prin structuri tetrapeptidice "/rosimea peptido)licanului este di(erita ceea ce con(era caracterul de /ram pozitiv sau de /ram ne)ativ ast(el1 3acteriile /ram pozitive au peretele )ros de &00"?00 nm si lanturile de acizi aminatu sunt le)ate prin multiple le)aturi peptidice Peretele bacteriilor )ram ne)ative este subtire de 10"&0 nm si are (oarte putine le)aturi peptidice "#oloratia )ram este coloratia de baza in bacteriolo)ie coloratie care sta la baza clasi(icarii primare a bacteriilor Rolul peptido)licanilor "Impiedica (a)ocitoza impiedicand apararii antiin(ectioase "Are e(ect piro)en $(ebra' "Are e(ect mito)enic stimuland mitoza lim(ocitelor
?

"#a strucutra este lipsit de lipide si de proteine ":a anumite bacterii ca Nocardia #or@nebacterii se mai )asesc in perete ac )rasi cu molecula mare $acesti ac )rasi con(era un plus de pato)enitate"particularitate destul de rara' A3acteriile )ram ne)ative au la e*terior spatiul periplasmic acest spatiu se a(la intre peptido)licani si o membrana cu mozaic (luid numita membrana e*terna !patiul periplasmic "!patiul contine enzime cu rol in scindarea unor macromolecule 1 proteaze lipaze (os(ataze nucleaze cola)enaza ,ialuronidaza care sunt si (actori de virulenta "In acest spatiu se mai )asesc proteine care lea)a penicilina $proteine de le)are a penicilinelor' "Intre peptido)lican si membrana e*terna se )asesc molecule de lipoproteine Tratamentul in botulism "Este importanta eliminarea cauzei prin prepararea corespunzatoare a alimentelor $sterilizarea sporilor de #l. 3otulinum la 1&00 &0 min' "Dupa dia)nosticare se administreaza seruri care neutralizeaza to*ina ne(i*ata antibioticele nu au e(ect dar se va administra antito*ina tripla $A 3 E' in (unctie de rezultatele testelor 3. Streptococul beta hemolitic grup A. Patogenitate. infectii acute si complicatii post streptococice "!treptococii B",emolitici duc la aparitia unei ,emolize totale caracteristica a speciilor pato)ene. "!treptococii B",emolitici pot (i clasi(icati dupa sistemul :ance(ield o clasi(icare serolo)ica bazata pe reactia antiserurilor speci(ice cu anti)enele ,idrocarbonate componente ale peretelui celular. Aceasta clasi(icare este cea mai importanta din punct de vdr clinic si epidemiolo)ic. "Au (ost indenti(icate sero)rupurile de la A la - dar din punct de vdr al pato)enitatii cele mai imp sero)rupuri sunt A $streptococcus p@o)enes' si 3 $!treptococcus a)alactiae'. !treptococcus p@o)enes $streptococ B",emolitic de )rup A' "!unt coci )ram C dispusi in lanturi sapro(iti pato)eni sau sapro(iti conditionat pato)eni. Dimensiunile celulare sunt intre 0 7"1 microni. Peretele bacterian contine o concentratie mare de mureina. #ateodata pot prezenta o capsula raspunzatoare de virulenta tulpinii respective. !tructura "!upra(ata celulei bacteriene este (. comple*a si variaza din punct de vdr c,imic..
7

"Membrana citoplasmatica a !.p@o)enes contine anumite anti)ene DD similare cu cele din cordul uman m netezi si sc,eletici (ibrelor valvelor cardiace tesuturile neuronale. "In cazul streptococilor de )rup proteinele R si - sunt (olositit ca marEeri epidemiolo)ici rolul in virluenta bacteriei ne (iind cunoscut. "Proteina M este un (actor clar de virulenta (iind implicat atat in colonizare cat si in rezistenta la (a)ocitoza. Au (ost identi(icate peste 100 de tipuri de proteina M ce participa la speci(icitatea anti)enica. Proteinele din (imbrii lea)a (ibrino)enul seric si bloc,eaza le)area complementului peptido)lican. Acest lucru con(era supravietuirea microor)anismului prin in,ibarea (a)ocitozei. "#apsula !. p@o)enes este non"anti)enica intrucat contine ac. ,ialuronic similar din punct de vdr c,imic cu acela din tesutul con6unctiv al )azdei. Acesta permite bacteriei sa"si ascunda anti)enii proprii si sa devina de nerecunoscut de catre )azda. #apsula previne (a)ocitoza de catre neutor(ile si macro(a)e. "#olonizarea tesuturilor de catre !.p@o)enes se datoreaza unor brese in sistemul de aparare al )azdei ceea ce permite (i*area bacteriei la nivelul portii de intrare acolo unde se produce si multiplicarea bacteriana si determinarea aparitiei unei leziuni purulente in(lamatorii. "#olonizarea tractului respirator si (arin)itele acute pot duce la in(ectii ale urec,ii medii sinuzite sau pneumonii. "De la nivelul urec,ii medii si sinusurilor in(ectia se propa)a la menin)e ducand la menin)ite. "-ot la menin)e a6un)e in(ectia de la nivelul (ocarului pulmonar prin intermediul circulatiei san)uine. "3acteriemia poate duce la in(ectii ale oaselor $osteomielite' sau ale articulatiilor $artrite'. "In ma6oritatea cazurilor invazinele streptococice si to*inele proteice interactioneaza cu san)ele )azdelor si cu componentele tisulare ducand la distur)erea celulelor )azdei si provocand un raspuns in(lamator. "-o*inele streptococice1 !treptolizina % este o leucocidina o*i)en"labila. Fialuronidaza poate di)era ac. ,ialuronic din tesutul con6unctiv al )azdei. !treptoEinaza participa la liza (ibrinei. !treptodomazele A"D poseda activitate deo*irobonucleica. Aceste produse sunt importante in pato)eneza in(ectiilor cu s.p@o)enes. "Invazinele streptococice lizeaza celulele eucariote incluzand ,ematiile si (a)ocitele9 lizeaza de asemenea macromoleculele )azdei enzime si molecule in(ormationale9 permit bacteriei sa se imprastie in tesuturi prin dizolvarea (ibrinei )azdei si a substantelor intercelulare. "In ceea ce priveste to*inele p@ro)enice streptococice acestea sunt cunoscute sub denumirea de to*ine eritro)enice si sunt de trei tipuri A 3 si #.

"Aceste to*ine actioneaza ca niste superanti)ene si sunt asemanatoare printr"un mecanism asemanator cu cel de la sta(ilococi. "#a si anti)ene nu necesita procesul de prezentare a anti)enelor de catre celule. !timuleaza celule - prin le)area de moleculele MF# II direct si nespeci(ic. "Prin intermediul superanti)enelor peste &02 din celulele - pot (i stimulate. Numele to*inei eritro)enice se datoreaza asocierii cu scarlatina aceasta aparand atunci cand to*ina este eliberata in san)e. "-o*ina aceasta este implicata si in sindromul to*ico"septic asemanator celui datorat sta(ilococului. "Datorita to*inei !.p@o)enes mai poarta denumirea de Hbacteria mancatoare de carneI. In(ectii streptococice "!. p@o)enes este o bacterie invaziva to*i)ena si sensibilizanta. /ravitatea in(ectiilor depind de poarta de intrare (actorii de virulenta si de RI al or)anismului a(ectat. "In(ectii localizate1 (recventa este an)ina streptococica $durere in )at (ebra (risoane indispozitie uneori cu simptome abdominale si varsaturi'. Mucoasa (arin)iana este ,iperemica si edematiata cu e*udat purulent la peretele e*t al (arin)elui si pilierilor ami)dalieni. .recvent (arin)ita este insotita de ,ipertro(ia )an)lionilor lim(atici cervicali anteriori. Peste &02 din indivizi pot prezenta colonizare (arin)iana asimptomatica cu streptococi de )rup A. Purtatorii asimptomatici prezinta risc scazut de RAA si de a transmite in(ectia decat cei cu (arin)ita simptomatica. "In(ectiile de tract respirator in(erior ca si pneumoniile sunt rare si apar in urma unei in(ectii virale ce scade imunitatea or)anismului. "In(ectiile localizate ale pielii sunt prezentate de impeti)o. .recvent la copii mici care traiesc in conditii precare in timpul lunilor calduroase. De obicei a(ecteaza (ata in 6urul nasului )urii si picioarelor dar nu sunt e*cluse si alte zone. :eziunile sunt sub (orma de papule rosii treptata apare pustule care se spar) cu cruste )albene cu aspect de (a)ure. In(ectii invazive1 "Erizipelul este in(lamatie edematoasa a pielii caract prin leziuni cutanate sub (orma de platou. Apar in zona malara a (etei si la membrele in(. ".asciita necrozanta a(ecteaza (asciile super( si pro(unde ale m unei e*tremitati sau ai trunc,iului. !tarea )enerala a bolnavului se de)enereaza rapid si modi(icarile cutanate devin din ce in ce mai evidente si au aspect de eritem marmorat. -ratamentul consta in drena6 si debridari lar)i. "!epticemia apare ca urmare a complicatiilor in(ectiilor localizate. In(ectii to*i)ene1 "!carlatina in(ectie streptococica in special (arin)iana $cu papule mici' apare datorita uneia din cele 8 to*ine piro)ene streptococice A 3 sau #. -ipica este limba zmeurie si paloarea periorala.
7

"!indromul to*ico"septic apare in urma productiei de eritroto*ina A. #el mai (recvent este in(ectia tesuturilor moi. !ec,ele poststreptococice1 "RAA este o complicatie doar a in(ectiei (arin)iene. Nu e*ista o e*plicatie a pato)enezei insa este posibil sa (ie datorita unui RI anormal. RAA poate duce la distru)erea valvelor cardiace. "RI este mai intens la pacientii cu RAA decat la pacientii cu (arin)ite necomplicate. #elulele mediate imun par a 6uca rol in patolo)ia RAA. "/lomerulone(rita se produce prin depunerea comple*elor A/"A# pe membrana bazala a )lomerulilor renali.

Structurile e!terne ale bacteriilor si functiilor acestora Membrana e*terna "Membrana e*terna are o )rosime de G0"&00 an)stromi si se poate indeparta cu deter)enti (enol si ED-A "Are strat intern din (os(olipide si unul e*tern alcatuit din lipopoliza,aride "Are ca (unctie re)larea trecerii moleculelor mai mari de 700 de Da in celula "Are o cantitate mai mare decat membrana citoplasmatica "Proteinele care traverseaza peretele sunt proteine transmembranare "#ontine si proteine care (ormeaza porti numiti porine si permit trecerea moleculelor mai mici de 700 de Da $sunt asemanatoare unor canale' "Alte proteine sunt proteinele inte)rale care a6uta la mentinerea inte)ritatii acestei membrane e*terne " Ma6oritatea bact care traiesc libere in natura sunt bacterii )ram ne)ative $cu aceasta structura' deoarece spatiu periplasmic si membrana e*terna le con(era o mai mare adaptabilitate la conditiile diverse din natura ":ipopoliza,aridul din membrana e*terna este alcatuit din 8 struct. distincte1 1. :ipidul A care este ,idro(obic si este in)lobat in membrana e*terna &. Poliza,aridul core care este un oli)oza,arid 8. Poliza,aridul % sau anti)enul % care este speci(ic la (iecarei bacterii "#elulele vacteriene care au poliza,aridul % scurt sau absent se numesc celule Jrou),I$ pt ca dau colonii vizibile cu oc,iul liber' colonii cu supra(ata ru)oasa "#ele care au pozi,aradiul % intact se numesc Jsmoot,I sau cu supra(ata intacta pt ca pe supra(ata mediilor solide determina colonii cu supra(ata lucioasa denumite colonii de tip JsI $smoot,' coloniile ! se (olosesc pt. recoltarea vaccinurilor ":ipidul A este esential pentru viabilitate lipopoliza,aridul este responsabil pt activitatea to*ica a bacteriei contine endoto*ina $(ace parte din struct bacteriei' si este o substanta termostabila

"Acest lipopoliza,arid daca este eliberat in cantitate mare determina moartea pacientului in 1"& ore prin soc endoto*ic "In cant mici aceeasi subst stimuleaza aparitia in(lamatiei $activator al mediatorilor in(lamatiei' prin activarea complementului activarea (actorului numit Jtumor necrosisI eliberarea de prosta)landinele si de interleuEina 1 E(ectele lipopoliza,aridului1 Piro)enic determina rezistenta la (a)ocitoza creste rezistenta la antibiotice are rol in resorbtia osoasa !patiul periplasmic "#on(era un avanta6 metabolic bacteriilor )ram ne)ative deoarece acest spatiu are rol de depozitare a enzimelor si ast(el pot de)rada numeroase substrate "3acteriile adaptate in mari rauri lacuri sunt ma6 )ram ne)ative "3acteriile )ram pozitive elibereaza enzimele in mediu $le pierd' si de aceea au nevoie de medii (oarte bo)ate in nutrienti cu mare densitate bacteriana pt. ca produsii de di)estie sa (ie accesibili celortalte celule $medii bo)ate in nutrienti' !tructuri e*terne bacteriene "Pe supra(ata bacteriei se pot vedea doua tipuri de structuri e*terne sub (orma de apendice ".la)eli care sunt or)ane de locomotie $apar atat pe )ram"pozitivi cat si la )ram"ne)ativi' se )ases in special la bacili si mai rar la coci "Pilii<(imbriile $apar aproape e*clusiv pe bact )ram"ne)ative' .la)elii ".ormatiuni lun)i (ilamintoase $8"1& nanometrii' "Alcatuit din1 proteina > (la)elina (ilament lun) o structura de prindere a (ilamentului la baza se a(la un corpuscul bazal care imprima miscarea (ilamentului $ traverseaza membrana e*terna a bacteriei' "Miscarea bacteriei se realizeaza prin contractia (la)elinei $proteina inrudita cu miozina' si imprima miscarea in sensul invers acelor de ceasornic "Abilitatea bacteriilor de a se misca le permite acestora c,emota*ia care este miscarea ca raspuns la substantele de mediu atractive sau respin)atoare "Raspunsul la stimulii c,imici diversi implica receptorii localizati pe supra(ata celulei sau in spatiul periplasmic "E*ista mutanti cu motilitate modi(icata "Numarul si distribuita (la)elilor reprezinta o caracterisitca a unei specii $sunt bacterii care au un sin)ur (la)el + monotric,e' "Peritric,e" cu distributie de 6ur impre6urul bacteriei $proteus vul)aris si E coli'

".la)elii peritric,i se pot a)re)a la capatul posterior si propulseaza bacteria intr"o anumita directie Pilii "!unt structuri proteice (oarte (ine asemanatoare cu (irele de par care apar la )ram"ne)ativi sunt alcatuite dintr"o proteina numita pilina "!unt ri)izi pot aparea in numar apro* &00 pe celula $e#oli desinterie' "Pilii pot (i de doua tipuri 1 scurti si (oarte numerosi < lun)i mai rari > se* pili $prin ei se poate transmite o parte din in(ormatia )enetica intre celule se ataseaza la bacterii in timpul con6u)arii pot (i distinsi prin abilitatea de a (i le)ati de bacterio(a)i speci(ic' .unctii pili "Pilii comuni au rol in aderarea cel. bact. la tesuturile umane. Aceasta aderare nu este intamplatoare $trebuie sa e*iste o speci(icitate (izico" c,imica intre pili si receptorul de pe celula umana menin)ococ menin)e' "Aceasta adeziune bacteriana are rol important in colonizarea supra(etei epiteliilor si este deci considerat un (actor de colonizare >etapa din in(ectie "Pilii )asiti pe E.coli au speci(icitate de za,ar (iind in,ibata de manoza" bacterii manoza"sensibile "Alte bacterii piliate ca )onococii $dau blenora)ie' sunt adezive si ,ema)lutinante dar nu sunt in,ibate de manoza "E*ista variatii anti)enice in pilina ale )onococilor "ibrionul holeric. Patogenitate "5ibrio c,olerae (ace parte din )enul 5ibrio este bacil )ram ne)ativ scurti drepti mobili aerobi (acultativ anaerobi "!pecia determina ,olera $boala diareica severa' "!tructura anti)enica1 A) F (la)elar $natura proteica nu con(era protectie antiin(ectioasa' A) % somatic $lipopoliza,aridic con(era protectie' "Dupa in)estia unui nr 108"1010 bacterii vor ramane in tractul intestinal unde se vor atasa de microvili intestinali prin -cp pili $to*in corre)ulated' se multiplica si vor elibera enteroto*ina ,olerica $e*oto*ina de natura proteica' "Enteroto*ina este (ormata din1 3 $bindin)' + cu care se ataseaza de moleculele )an)liozidice ale membranei cel ep intestinal A $activit@' + patrunde intracelular #reste activitatea adenilat C ciclazei si conc de AMP"ciclic urmata de in,ibitia reabsorbtiei Na si e*cretia activa de apa si electroliti $#l' in lumenul intestinal si pierdere de bicarbonat Rezultatul este diareea apoasa severa des,idratare masiva si acidoza "-ransmiterea este (ecal"orala prin apa si alimente

10

"Incubatia 1"? zile debut brusc simptome1 )reata varsaturi dureri abdominale diaree apoasa ce contine mucus

?.

Diferente intre peretele bacteriilor gram po#iti$e si gram negati$e "Peretele bacterian constituie o structura unica in lumea vie deoarece contine o substanta comple*a peptido)lican ine*istenta in alte structuri vii "Peptido)licanul este o structura pluristrati(icata alcatuita din lanturi in care alterneaza acidul N"acetil muramic cu N"acetil )lucozamina lanturi le)ate intre ele prin structuri tetrapeptidice "/rosimea peptido)licanului este di(erita ceea ce con(era caracterul de /ram pozitiv sau de /ram ne)ativ ast(el1 3acteriile /ram pozitive au peretele )ros de &00"?00 nm si lanturile de acizi aminatu sunt le)ate prin multiple le)aturi peptidice Peretele bacteriilor )ram ne)ative este subtire de 10"&0 nm si are (oarte putine le)aturi peptidice Sifilisul $enerian ( dobandit)% stadiile bolii ")enul -reponema din (amilia !piroc,etaceae ")enul -reponema cuprinde specia -reponema pallidum$si(ilis'1 bacterii spiralate subtiri )ram ne)ative -ransmitere pe cale se*uala "Evolutie1 882 vindecare spontana 882 si(ilis latent $asimptomatic' 882 (aza tertiara !i(ilisul primar1 "-reponemele se multiplica se raspandesc si dupa &"G saptamani de la contaminare la locul in(ectiei $mucoasa )enitala mucoasa bucala perineala' apare o papula care se erodeaza central si rezulta o ulceratie > sancru dur ":eziunea nu este dureroasa acoperita de o secretie clara si se vindeca spontan dar treponemele mer) pe cale lim(atica si ,emato)ena si de la debutul sancrului apar mani(estarile de in(ectie treponemica )eneralizata !i(ilisul secundar1 ":eziuni cutanate > si(ilide $papule ,ipopi)entate' bo)ate in treponeme conta)ioase $daca raman netratate dupa 8"7 ani nu mai sunt conta)ioase' "Alte mani(estari1 micropoliadenopati menin)ita ,epatita ne(rita !i(ilisul tertiar1 "Mani(estarile apar 1"&0 ani leziuni de tip )ranulomatos la nivelul pielii oaselor (icatului "-reponemele sunt in numar (oarte mic ":eziuni ale mucoaselor1 limba (ose nazale
11

":eziuni ale !N#1 paralizie )enerala pro)resiva ":eziuni ale sistemului cardiovascular1 anevrism de aorta insu(icienta valvara aortica -ratament1 penicilina tretraciclina eritromicina

Tratamentul in febra tifoida "Este necesara antibio)rama. "!e pre(era antibiotice care se concentreaza intracelular 1cloram(enicol ampicilina biseptol. "Purtatorii se trateaza cu ampicilina o perioada (oarte lun)a timp de 1 luna. Ampicilina se concentreazsa (oarte bine in colecist. Purtatorii care nu sunt sterilizati dupa o luna sunt supusi la colecistotomie. &. ' (. Terapia si profila!ia in difterie "-ransmiterea se (ace aerian prin picaturi P(lu)e sau indirect prin obiecte contaminate cu secretii respiratorii maini murdare pe cale di)estiva "Incubatia dureaza &"G zile debut insiduos $(ebra astenie )returi varsaturi anore*ie dureri (arin)iene eritem (arin)ian cu e*udat lic,id care se trans(orma rapid in (alse membrane alb"side(ii' "!e va evidentia leucocitoza si oli)urie albuminurie in caz de a(ectare renala "Pot aparea complicatii cardiovasculare vindecarea clinica nu e*clude complicatiile to*ice iulterioare $miocardita paralizii' "!e va administra trivaccinul D-P $di(tero"tetano"pertusis'1 la copii 8 doze de vaccin intramuscular timp de o luna urmate de revaccinare la & si G ani "!e poate administra antito*ina di(terica pentru mentinerea imunizarii -ratament1 ser antidi(teric in primele ? zile si anato*ina dupa 7 zile antibiotice $penicilina eritromicina' Clasificarea bacteriilor dupa necesarul de o!igen 3acterii strict aerobe care (olosesc acceptor (inal % care se transo(rma in apa 3acteriile strict aerobe necesita prezenta % pt a trai si pentru a se mutliplica E;1 -3# $mult % el poate in(ecta orice tesut dar pre(era plamanul' 3acterii strict anaerobe pot trai doar in medii lipsite de % el neputand (i de)radat de aceste bacterii ast(el omorandu"le. :a anaerobi % are rol to*ic prin (ormarea de pero*id de F $F&%&' care nu poate (i neutralizat pt ca acestia nu poseda catalza E;1 bacteriile #lostridium 3acteroides

1&

3acteriile aerobe"(acultative anaerobe se dozvolta mai bine in mediu cu % dar si in absenta acestuia E;1 ma6 speciilor care paraziteaza omul 3acteriile microaero(ile necesita in ambianta cu % o tensiune $presiune' scazuta de #%& E;1 Neisseria Menin)ococul /onococul )enul Streptococus. Clasificare "80 de specii de sta(ilococi au (ost recunoscute prin analiza bioc,imica si prin ,ibridizare. "11 specii sunt mai des intalnite in pato)enitatea omului. "! aureus $in nari' si ! epidermidis $in nari pe piele' sunt sapro(iti comuni si au cel mai mare potential pato)en. "! saprop,@ticus $ocazional pe piele' este cauza unor in(ectii urinare$in special la (emei'. "! ,aemol@t,icus ! simulans ! co,nii ! Karneri si ! lu)dunensis pot de asemenea sa determine in(ectii. *. Tratamentul in gangrena ga#oasa "-oaleta c,irur)icala a pla)ilor cu indepartarea tesuturilor necrozate drena6ul absceselor si administratea de antibiotice $penicilina clindamicina cloram(enicol' "Lneori este necesara o c,irur)ie reparatorie pentru acoperirea de(ectelor te)umentare +a#ele multiplicarii bacteriene Multiplicarea celulara $bacteriana' a (ost studiata in vitro1 a. .aza de la) $>a intarzia' bacteria se acomodeaza la noile condiitii de viata lun)imea perioadei depinde de bacterie de calitatea mediului si de nr bact insamantate b. .aza e*ponentiala<lo)aritmica bacteriile incep sa se multiplice multiplicarea are loc in pro)resie )eometrica si bacteriile sunt in deplinatatea (ortelor anti)enice si paro)enice $vaccinurile se prepara din bacterii in aceasta (aza' c. .aza stationara (actorii nutritivi din mediu incep sa scada prin consum bacteriile continua sa se divida dar in ritm lent ele a6un) la densitatea celulara ma*ima in mediu d. .aza de declin nr bact incep sa scada prin moartea celulelor imbatranite

18

Cor,nebacterium difteriae. Patogenitate si terapie (difteria) "!unt bacili )ram pozitivi specia di(teriae este sin)ura pato)ena pentru om "-o*iin(ectia di(terica este o boala in(ectioasa acuta se multiplica si determina (enomene locale eliberand o to*ina care di(uzeaza in or)ane "In(ectia provine de la bolnavul cu (orma tipica $debut 10"80 zile uneori ccovalescenta 8 luni' (orma atipica $de obicei sunt aparent sanatosi cu in(ectii ale cailor respiratorii superioare' "-ransmiterea se (ace aerian prin picaturi P(lu)e sau indirect prin obiecte contaminate cu secretii respiratorii maini murdare pe cale di)estiva "Incubatia dureaza &"G zile debut insiduos $(ebra astenie )returi varsaturi anore*ie dureri (arin)iene eritem (arin)ian cu e*udat lic,id care se trans(orma rapid in (alse membrane alb"side(ii' "In (aza de stare (alsele membrane se e*tind rapid $in cateva ore cuprind (arin)ele' sunt (ormate din mucoasa (arin)iana necrozata si se va produce in(lamatie si tromboza in submucoasa "Di(teria larin)iana poate (i primara $mani(estare izolata'<secundara $e*tinderea procesului de la an)ina di(terica' + mai (recventa la copii mici cu rezistenta scazuta datorita unro viroze anterioare "Apar apoi (ebra astenie )reata varsaturi ,ipotensiune arteriala puls slab ta,icardic "-o*ina este o e*oto*ina (ormata din & parti $A"responsabila de actiunea to*inei 3"(i*eaza molecula pe celula tinta' "-o*ina di(terica actioneaza la nivelul celulei miocardice !N tesut renal )l suprarenale -. Tratamentul infectiilor produse de Streptococus beta hemolitic A " !.p@o)enes si"a pastrat sensibilitatea la penicilina si in caz de aler)ii tratamentul se (ace cu eritromicina Clostridium butulinum. Patogenitate ( botulismul) "#lostridiile sunt bacterii anaerobe $nu se pot dezvolta in prezenta %&' ele produc in(ectii precum )an)rena )azoasa tetanosul botulismul to*iin(ectiile "!e )asesc in (lora cutanata sau )astrointestinala $se )asesc initial in sol + bacterii telurice' "!unt )ram pozitivi sporulati "#l. botulinum elibereaza neuroto*ine raspunzatoare de producerea botulismului "Prezinta simptome )astrointestinale "!pori de #l. botulinum proveniti din sol datorita mediului anaerob produc to*ina botulinica $cea mai to*ica substanta cunoscuta doza letala la om + 80 pico)rame<E) sau in6ectie subcutanata 8 nano)rame<E)'

1?

"-o*iin(ectia este rezultateul de in)erare a alimentelor nei)ienic preparate to*ina se absoarbe in intestinul )ros si actioneaza la nivelul !N $conserve salam etc' "!N este a(ectat prin paralizii pornind de la nivel cranial "Mani(estari initiale1 senzatie de )ura uscata )reutate in de)lutitie si vorbire constipatie dureri abdominale verti6 diplopie "Mani(estari1 actioneaza prin in,ibarea eliberarii de acetilcolina la nivelul sinapselor neuromusculare paralizia (lasca si moarte prin stop respirator "8 tipuri de in(ectie1 botulismul adultului $tratamentul termic necorespunzator al alimentelor + conservarea' botulismul su)arului $bacteria se multiplica in tractul intestinal unde e*creta to*ina' + prin mierea din alimente botulismul de pla)a $sursa o reprezinta sporii' "In (unctie de bacterio(a)ul ADN care in(ecteaza tulpina bacteriana este 7 tipuri de to*ine1 A"/ to*ina se (i*eaza la nivelul placii neuromusculare a n. parasimpatici si impiedica eliberarea de acetilcolina producand o paralizie (lasca a musc,ilor Clasificarea bacteriilor in functie de temperatura necesara cresterii 3acterii termo(ile traiesc la t mai mare de ?7 )rade # $?7"70' nu sunt pato)ene 3acterii mezo(ile traiesc la t de &0 )rade #" ?7 sunt pato)ene 3acterii crio(ile traiesc la t mai mici de &0 )rade # nu sunt pato)ene .. Streptococul grup /. Patogenitate si terapie "!treptococul a)alactiae componenta a (lorei comensale umane izolarea (acandu"se din va)in uretra mai rar de pe te)umente. !unt coci )ram pozitivi dispusi in laturi sau diplo. "Au in perete poliza,aridul # care il de(ineste ca )rup dar contine si proteinele M - si R. !unt incapsulati. Pato)enitate si terapie1 "#apsula este responsabila de invazia tulpinii. A(ecteaza in special (emeile )ravide si nn. :a nn e*ista & tipuri de in(ectii. In(ectii cu debut precoce ce apare imediat dupa nastere si in(ectii cu debut tardiv ce apar la su)arii cu varsta intre 1 sapt si 8 luni. ":a (emei streptococul duce la avort septicemie post"partum sau post" abortum. "Dia)nostic prin e*amen microscopic direct stabilirea )rupului si antibio)rama. "!treptococii de )rup 3 sunt sensibili la penicilina / si amo*icilina precum si macrolide si tetracicline.
17

Tratamentul in gonoree "Amo*icilina cipro(lo*acin spectinomicina "Ma6oritatea sunt sensibile la penicilina dar pot e*ista si tulpini rezistente $se trateaza cu ce(ota*im aztreonam spectinomicina' 0eplicarea AD1 ului bacterian "Molecule de ADN trebuie duplicata intr"o maniera impecabila "Punctul initial al replicarii este momentul in care incepe desrasucirea dublului ,eli* si separarea celor & catene de ADN ":ocul unde incepe replicarea se numeste J(orEI si in acest punct al AND" ului sunt le)ate niste enzime numite polimeraze si niste proteine esentiale ":a nuvelul (orE"ului este le)ata o enzima > )@raza $rol de desrasucirea lanturile de ADN si de desprindere' pe aceasta enzima actioneaza anumite antibiotice > (luoro0uinolone "Polimeraza se misca pe supra(ata lantului de ADN determinand incorporarea nucleotidului complementar "In acelasi timp pe parcurusl crearii de lanturi noi complementare celulei mari cele & lanturi se indeparteaza unul de celalalt si replicarea este completa cand s"a realizat un),iul de 180 de )rade de la ori)ine $a6un) unul in continuarea celuilalt' "Polimeraza are (unctie de con(irmare in sensul ca permite doar nucleotidului complementar sa se ataseze la lantul celulei mari de ADN

23. Clostridium perfrigens. Patogenitate ( gangrena ga#oasa4 to!iinfectiile alimentare) "#lostridiile sunt bacterii anaerobe $nu se pot dezvolta in prezenta %&' ele produc in(ectii precum )an)rena )azoasa tetanosul botulismul to*iin(ectiile "!e )asesc in (lora cutanata sau )astrointestinala $se )asesc initial in sol + bacterii telurice' "!unt )ram pozitivi sporulati /an)rena )azoasa "Este produsa prin contaminarea pla)ii su specii de clostridii $802 #l. per(rin)ens' " #l. per(rin)ens se imparte in 7 tipuri1 A 3 # D E $cele mai importante sunt M to*ina + tet,a N to*ina care au actiune citolitica' "!e va (ace toaleta c,irur)icala a pla)ii in scopul o*i)enarii si inlaturarii portiunilor necrozate ast(el se opreste di(uziunea to*inelor in circulatia )enerala $se (oloseste apa o*i)enata'

1G

"Mani(estari1 dureri intense la nivelul pla)ii stare de soc insu(icienta renala poate duce la moarte $speci(ic mirosul (etid al pla)ii crepitatii la nivelul pla)ii > cand se atin)e zona in(ectata se simte ca niste bule de )az' "-ratament1 penicilina metronidazol si antito*ine $anticorpi pre(ormati' in doze mari -o*iin(ectii alimentare "Este rezultatul in)erarii unui numar mare de bacterii care )enereaza enteroti*ina $tipul A de #l. per(rin)ens este cel mai (recvent' "Incubatia dureaza 8"8G ore debut brusc simptome1 )reata diaree apoasa dureri abdominale $rar varsaturi (ebra moderata' evolutia este 1" 7 zile "-ipul # . de #l. per(rin)ens determina o enterocolita necrozanta ,emora)ica Tratament in holera "Reec,ilibrarea ,idroelectrolitica pe cale endovenoasa "-etraciclina cloram(enicol (urazolidon "!e poate administra un vaccin ce contine e*tract lipopoliza,aridic $o(era protectie G luni la persoanele ce calatoresc in zonele epidemice'

Sinte#a proteinelor bacteriene In(ormatia )enetica din ADN e*prima prin sinteza de proteine speci(ice aceasta este a & (unctie a ADN"ului bacterian sunt doua etape principale ale biosintezei proteinelor1 a. -ranscrierea in(o )enetice dintr"o zona delimitata a ADN"ului intr" o molecula de ARN mesa)er complementar lantului de ADN $este catalizata de ARN"polimeraza' -ranscrierea este limitata la o portiune a unei catene a ADN"ului care include in(ormatia )enetica necesara pt sinteza unei proteine b. -raducerea se produce la nivelul ribozomilor bacterieni ARN"ul de trans(er este o molecula de mica dimensiune care are la cele & capete & codoni1 un codon complementar unui codon al ARN mesa)er $anticodon' si un alt codon speci(ic unui sin)ur aa /ratie speci(icitatii lor absolute moleculele mici de ARN de trans(er pot transporta din citoplasma bacteriana la ribozom un sin)ur aa deoarece lanturile de ADN sunt antiparalele si complementare numai unul dintre cele & lanturi pot servi in sintez*a unei molecule de ARN speci(ic "ARN"ul mesa)er transmite in(o din ADN si (iecare molecula de ARNm (unctioneaza ca model pt sinteza uneia sau a mai multor proteine speci(ice "Procesul prin care secventa nucleotidica a moleculei de ARNm determina secventa primara a aa proteinei se numeste translatie
17

"Ribozomii care sunt comple*e de ARNr si numeroase proteine ribozomale traduc (iecare ARNm in secventa corespunzatoare de polipeptid cu a6utorul ARNt a aminoac@lsintetazei a (actorilor$re)latori' de initiere si a (actorilor de elon)atie 22. Streptococus $iridans. Patogenitate si terapie !treptococii 5iridans cuprind un numar mare de specii comensali ai mucoasei oro(arin)iene dar si ai celei intestinale. !peciile pato)ene pt om sunt1 !.mitis oralis salivarius mutans milieri. !.mutans secreta de*trani in catitate mare care (ormeaza matricea ce sta la baza (ormarii placii dentare (recvent asociat cariilor dentare. !.milieri este un a)ent important in in(ectii purulente precum si a in(ectiilor neonatale. !treptococii orali sunt sensibili la penicilina / si macrolide. Tratamentul in tuberculo#a "In -3# terapia trebuie sa (ie de lun)a durata $cel putin G luni' se asociaza obli)atoriu &"8 antituberculoase pt a prevenii aparitia rezistentei. 3acilul se acomodeaza repede si devine rezistent la antibiotice. "Antituberculoza1 FIN nizotin ri(ampicina etionamida streptomicina etc. "AIn(ectia cu M. bovis este de obicei mai )rava decat in(ectia cu -. ,ominis $evolutie mai rapida' si M. bovis este mai rezistent la antituberculoase in(ectie (oarte (recventa la bovine. "AFipersensibilitatea tuberculinic inseamna o ,ipersensibilizata (oarte stimulata cu un nr. mare de celule imune care nu reusesc sa elimine bacilul. 5utatia genetica bacteriana Mutatiile sunt modi(icari de mica dimensiune ale ADN"ului care constau in sc,imbarea secventei bazelor azotate deci a nucleotidelor microoor) rezultant > JmutantI iar cel din care a provenit > JsalbaticI Mutatiile pot (i de & (eluri1 Mutatiile spontane au o rata de aparitie (oarte mica (actorii de mediu nu intervin in producerea acestor mutatii $rata de aparitie a mutatiilor spontane este mica1 1 la 10?"104' Mutatiile induse se datoreaza actiunii unor a)enti muta)eni (izici $raze L5 radiatii ; temp ridicate peste G00#' < c,imici analo)i ai bazelor purinice sau pirimidinice $(os(or radioactiv' Modul de aparitie al mutatiilor1 a. Mutatiile puncti(orme inlocuirea unei sin)ure baze azotate duce la modi(icarea codului )enetic pentr ca noul codon va semni(ica sinteza altui aa pot (i de1
18

substitutie $inlocuirea unei baze azotate cu alta' subtitutia poate (i tranzitie $inlocuirea unei baze azotate cu alta din aceeasi )rupa purinica sau pirimidinica' sau transversie $o baza purinica este inlocuita cu o baza pirimidinica' deletie $indepartarea uneia sau a mai multor perec,i de baze azotate din secventa ori)inala' insertia $adau)area uneia sau a mai multor poerec,i de baze azotate la o pozitie a secventei ori)inale' inversie $modi(icarea orientarii unui se)ment ADN in raport cu secventele incon6uratoare' b. Mutatiile e*tinse $mutlisite' care a(ecteaza mai multe secvente nucelotidice "E*ista si mutatii care inactiveaza )ene esentiale in or)anismele ,aploide si sunt de obicei letale E;1 mutatia care creste sensibilitatea la o t inalta ce impiedica multiplicarea bacteriana la ?&0# dar mutantul poate creste la &70# Mecanismele reparatorii1 ADN"ul are mecansime reparatorii care re(ac secventa initiala " inlaturare enzimatica a zonei alterate de a)entii muta)eni " reparatia prin e*cizia se)mentului ADN modi(icat urmata de sinteza unui nou lant de ADN

22. )enul Staph,lococus% patogenitate "!ta(ilococii sunt coci $)ram pozitivi' asezati in )ramezi care la colo. )ram se coloreaza in violet. "Denumirea stiinti(ica !tap,@lococcus si sunt pato)eni ai omului si al altor mami(ere. "-raditional sunt impartiti in doua )rupe pe baza reactiei coa)ulazei. I.!ta(ilococii coa)ulazo"pozitivi constituie )rupul celor mai pato)eni specia !. aureus. II.!ta(ilococii coa)ulazo"ne)ativi sta(ilococi $#N!' contin peste 80 de specii. #N! sunt sapro(iti ai pielii dar unele specii pot produce in(ectii. -a*onomie "Fibridizarea ADN"ribozomal $rRNA' si analiza comparativa a oli)onucleotidelor 1G! au demonstrat ca sta(ilococii apartin unui )rup omo)en care este inclus in )ruparea mai lar)a. 3acilus":actobacillus"!treptococcus "Acest )rup este de(init ca bacterii /ram"pozitive cu un continut /C# scazut al ADN"ului. !tructura "sunt coci )ram C de 0.7 si 1 micron diametru.

14

"!unt asezati in )ramezi in (orma de stru)ure mai pot (i perec,i si in lanturi scurte. "/ramezile apar deoare sta(ilococii se divid in doua planuri. "Aspectul de perec,i si de lanturi se observa in culturile de bulion deoarece sta(ilococii crescuti pe mediu solid apar in )ramezi. Izolarea si identi(icarea "Prezenta sta(ilococilor in leziunea poate (i suspectata dupa e*aminarea unui (rotiu din produsul patolo)ic colorat /ram. "In produsele cu (lora sapro(ita este obli)atorie cultura si testele de pato)enitate. "In produsele normal sterile prezenta sta(ilococului denota in(ectie. Epidemiolo)ia in(ectiilor cu s. aureus "Deoarece ! aureus este o cauza ma6ora de in(ectii atat nosocomiale $intraspitalicesti' cat si comunitare este necesar sa se determine inrudirea tulpinilor izolate in epidemii. "Metoda treaditionala de tipare a ! aureus este cu a6utorul bacterio(a)ilor$virusuri care paraziteaza bacterii'. "!e (olosesc metode de biolo)ie moleculara ca de e*emplu determinarea meticilin rezistentei$rar pt. ca sunt scumpe' $MR!A' $!. aureus prima bacterie care a dezvoltat rezistenta la penicilina'. Pato)enitatea ! aureus in(ectii "! aureus e*prima numeroase proteine asociate supra(etei sau e*tracelulare care usnt (actori de virulenta. Pato)eneza "Numerosi (actori de virulenta ai ! aureus sunt cunoscuti Enzimele sta(ilococice "! aureus produce proteaza lipaza $pt in(ectii cutanate' deo*irobonucleaza $Dnaza' si o enzima care modi(ica Ac. )rasi. "Primele trei procura nutrienti pt bacterie si 6oaca un rol minor in pato)eneza. "Enzima care modi(ica Ac. )rasi este importanta in producerea abceselor deoarece distru)e proteinele antibacteriene si prelun)este viata bacteriilor. Proteine e*tracelulalre "#oa)ulaza nu este o enzima ci o proteina e*tracelolara care lea)a protrombina in )azda (ormand un comple* sta(ilotrombina care trans(orma (ibrino)enul in (ibrina. "!ta(iloEinaza !"aureus poate produce un activator de plasmino)en numit sta(iloEinaza. #omple*ul (ormat determina dizolvarea c,ea)urilor de (ibrina $(ibrinoliza a6uta la imprastierea bacteriilor'. Mecanismul este identic cu al streptoEinazei care este (olosita in medicina la tratamentul pacientilor cu tromboza coronariana. ".ibrinoliza localizata a6uta diseminarii bacteriene. -o*inele sta(ilococice
&0

"Nu toti sta(ilococii produc to*ine ci doar cei care sunt parazitati de bacterio(a)i. "! aureus poate produce proteine cu rol de to*ine care pot sa distru)a membrana eritrocitelor cauzand ,emoliza. ":eucocidina distru)e membrana leucocitelor. "Al(a to*ina este un monomer care se lea)a de membrana celulelor sensibile (ormand un por prin care iese continutul celular si celula moare. ":a oameni trombocitele si monocitele sunt sensibile la al(a"to*ina. Ln comple* de reactii secundare produc eliberarea de citoEine care initiaza in(lamatia. "Al(a"to*ina este un (actor ma6or de virulenta al ! aureus. "3eta"to*aina este o s(in)omielinaza care distru)e membranele bo)ate in lipide. "Delta"to*ina este o proteina mica. Rolul in boala este necunoscut. "/ama"to*ina si leucocidina. Enteroto*inele si to*ina sindromului to*ico"septic "Enteroto*inele sunt de sase serotipuri anti)enice $A3#DE.'. "Enteroto*inele produc diaree si varsaturi in to*iin(ectia alimentara. Enteroto*inele pot produce sindromul to*ico"septic cand se elibereaza in circulatia )enerala. Enteroto*inele 3 si # cauzeaza&72 din -!! non" menstrual. "-!!-"1 este responsabila pt. 772 o( -!! cazurile menstruale. -!! asociat cu tampoanele intrava)inale nu este o in(ectia adevarata. -!! este produs de cresterea ! aureus in tampon si de absorbtia to*inei in circulatia )enerala. -o*ina epidermolitica $e*(oliativa' "-o*ina epidermolitica produce sindromul pielii oparite la NN. Apar pe piele numeroase vezicule cu lic,id clar steril. "-o*ina epidermolitica are activitate de proteaza. "Nu este clar cum se produce scindarea straturilor epidermei. Probabil to*inele au ca tar)et o proteina speci(ica care mentine inte)ritatea epidermei. 6lebsiella. Patogenitate si tratament ".amilia enterobacterii prezinta bacili )ram ne)ativi cu ,abitat natural in tractul intestinal al omului "/enul =lebsiella prezinta bacili scurrti imbobili incapsulati $capsula poliza,aridica reprez un important (actor de pato)enitate prin rezistenta (ata de (actorii de aparare antiin(ectioasa a )azdei'

Pe baza analizei ADN au (ost indenti(icate 7 specii1

&1

=. pneumoniae +determina in(ectii ale tractului respirator in(ectii urinare peritonite colecistite in(ectii ale tesuturilor moi =. ozaenae + determina ozena $in(ectie cronica a mucoasei nazale' =. r,inoscleromatis + determina rinoscleromul =. o*@toca =. planticola =. terri)ena =. omit,inl@tica -ratament1 prezinta in )eneral rezistenta la antibiotice sunt izolate tulpini producatoare de beta"lactamaze cu spectru e*tins $E!3:' "!e (ace con(orm antibio)ramei

Transferul genetic prin con7ugare -rans(erul )enetic este sc,imbul de material )enetic intre bacterii numeroase specii bacteriene sc,imba permanent intre ele (ra)mente de cod )enetic prin con6u)are trans(erul )enetic care se produce intre & bacterii piliate $care au se* pili' intre se* pili se creeaza un canal si se trans(era un (ra)ment mic de cod )enetic de la celula donoare $mascul' la celula primitoare $(emela' "#elula donoare are in codul )enetic (actorul de (ertilitate . C in timp ce celulele receptoare nu au acest (actor )enetic . + "Abilitatea de donor este determinata de plasmidele con6u)ative denumite plasmide de (ertilitate sau se* plasmide 23. 1eisseria meningitidis. Patogenitate ".amilia neisseriaceae cuprind )enurile Neisseria Mora*ella Acinetobacter. "#el mai importanta pato)en pt. om este N.)onorr,oeae a)entul priducator al )onoreii si N. menin)itidis a)entul menin)itei bacteriene acute. "In(ectiile cu N )onorr,oeae au o (recventa inalta si o mortalitate 6oasa iar in(ectii cu N. menin)itidis au o (recventa scazuta si o mortalitate inalta. "!peciile de Neisseria sunt coci )ram"ne)ativi cu diametru de 0.G"1.0 microni. cocii au (orma de boaba de ca(ea si sunt aran6ati in perec,i. "Pilii prelun)iri scurte (ilamentoase sut pe supra(ata cocilor si au rol in aderenta. "%uter membrane este compusa din proteine (os(olipide si lipopoliza,aride $:P!'. ":P! )onococice are rol in pato)eneza. N.Menin)itidis
&&

"#oci )ram"ne)ativi cu (orma reni(orma )rupati in diplo cu partile concave (ata in (ata sunt imobili nesporulati prezinta capsula.Poseda enzima citocrom"o*idaza. !tructural identice cu )onococii. "#apsula este poliza,aridica si are rol anti(a)ocitar. "Poliza,aridele capsulare sunt anti)enice pe baza lor (iind indeti(icate 18 sero)rupuri si imuno)enice stimuland producerea de anticorpi protectori. Pato)enitate "%mul reprezinta sin)ura )azda naturala. Menin)o)ocii se transmit prin picaturile P(lu))e colonizand mucoasa naso(arin)elui. De aici pot trece in san)e $bacteriemie' apoi sa se localizeze la nivelul menin)elor articulatii. "Au trei (actori de pato)enitate importanti 1 #apsula poliza,aridica endoto*ina $:PO' % I)A proteaza care lizeaza I)A si a6uta bacteriile sa se ataseze de mucoasa cailor respiratorii superioare. In(ectii1 "Menin)ita. Menin)ele su(era un proces in(lamator acut insotit de un e*udat bo)at in leucocite PMN $poli"mor(o"nucleare'. "3olnavii prezinta ce(alee (oto(obie varsaturi redoare ce(ei $in(lamatia menin)elui si durere la (le*ia capului pe trunc,i'. "!epticemia evolueaza cu (ecta inalta soc purpura coa)ulare intravasculara diseminata $#ID'. -ratament "Penicilina ampicilina ce(alosporine cloram(enicol tetracicilina. ".ata de !ul(amidele (olosite initial menin)ococii au dezvoltat rezistenta. "Amin)licozidele /entamicina =anamicina care nu strabat bariera ,ematoence(alica pot (i administrate intratecal $in6ectie prin punctie spinala ca sa a6un)a la :#R'. 8munitatea in tuberculo#a "M@cobacteriile au capacitatea de a supravietuii intracelular $intra(a)ocitar'. "Ele in,iba unirea (a)ozomului cu lizozomul si in,iba descarcarea enzimelor lizozomale in (a)osom. "R.I. care este asi)urat in tuberculoza de imunitatea celulara la locul unde au patruns bacilii tuberculosi se acumuleaza (a)ocite :an),ans multinucleate lim(ocite si rezultatul este o leziune care se observa radiolo)ic si se numeste )ranulom. "Radiolo)ic apare ca o zona de opacitate pe care radiolo)ii o numesc in(iltrat. "3oala se transmite cel mai (recvent prin cale respiratorie $7"10 bacili pt in(ectie'. Prin picaturile p(lu)e. "-uberculoza nu este doar o boala respiratorie.
&8

".recventa a crescut in ultimele decade pt ca au crescut pacientii cu !IDA care de obicei mor de tuberculoza. A crescut nr. de alcoolici si este (recvent la dro)ati la puscariasi. "A3acilii tuberculosi nu se coloreaza cu metodele obsinuite. !e coloreaza doar cu Oie,l"Nielsen care este o coloratie dubla $albastru de metilen si (u*ina'. !e (oloseste o etapa de decolorare cu un amestec de acid si alcool. Prima coloratie se (ace cu (u*ina se (ace decolorarea cu acid"alcool $rezista doar bacilii acido"alcoolo rezistenti care raman rosii tot restul (lorei se decoloreaza' apoi se e*pune (rotiul la celalalt colorant. "!e (olosesc 5accin $#almette /uerin este vaccin din bacili atenuati'. "Nu este utila la imunodeprimati. "Este obli)atoriu in toate tarile endemice pt -3#. "Modi(ica IDR"ul la tuberculina $se (ace ca si control al vaccinarii'. "Nu se (oloseste vaccinul in tarile care au -3# putin. ":a contactii unui bolnav $care au IDR pozitiv ' se (ace pro(ila*ie cu FIN timp de 1 an. Apararea locala antiinfectioasa .actori )enerali ai apararii or)anismului uman1 varsta alimentatia $subnutritia creste receptivitatea la in(ectie de(icitul de #a M) Na' oboseala $prin in,ibarea (a)ocitozei' bolile de nutritie de metabolism ,ormonale san)uine .actori e*terni1 temperatura $reactiile (a)ocitare necesita o temperatura optima' lumina iradierea $scade rezistenta'

3arierele cutanate Pi mucoase1 "Pielea $structura multistrati(icata (oarte rezistenta cu actiune autosterilizanta' "In(ectiile $se produc prin )landele sebacee si sudoripare' "Aciditatea $acizii )rasi nesaturasi " acid oleic lactic' Mucoasele "Respiratorii $retin particulele straine si bacteriile' "!aliva $actiune bactericida' "!tomacul $datorita pF"ului 1"&' "Lretra $sterila datorita urinii usor acide si actiune mecanice de spalare' "3ila si sucul pancreatic $actiune antito*ica' ":a nivelul mucoasei con6unctivale particulele straine si bacteriile sunt indepartate prin spalare cu lacrimi si prin enzima bactericida numita lizozim $descoperit de .lemin) Qn anul 14&& se )RsePte Qn lacrimi lapte Qn lic,idul peritoneal Qn leucocite Pi Qn cartila6e' are acSiune pe bacteriile pato)ene1 pneumococ menin)ococ streptococ beta ,emolitic

&?

29. /acilul carbunos. Patogenitate "3acillus ant,racis $)enul 3acillus' este un bacil lun) )ram pozitiv imobil sporulat apare incon6urat de o capsula proteica nu are rezistenta la caldura si a)enti c,imici "In a(ara de (orma ve)etativa bacilul carbunos dezvolta spori $numai la %&' sunt e*tremi de rezistenti ramanand in or)anismul animal<sol ani de zile daca sunt (eriti de lumina "Antra*ul este o antropozoonoza care a(ecteaza animalele $ierbivorele' si poate (i transmisa la om sub & (orme1 carbune e*tern<cutanat intern<pulmonar "In conditii vitre)e bacilul produce endospori care raman in sol ani de zile animalele pasc solul respectiv sporii a6un) in intestinul animalului unde se vor inmulti putand sa ii provoace moarte apoi ei pot sa a6un)a din nou pe sol si sa"si reia ciclul "Are carcater de boala in(ectioasa pro(esionala $a(ecteaza animale a)ricultori etc' "Prezinta 84 de lanturi proteice (iecare avand un )rad di(erit de virulenta si de producere a to*inelor "5irulenta este data de & plasmide1 p;%1 $prezinta )enele le( c@a pa) + codeaza to*inele (actorului letal edematos protector' p%;& $prezinta )enele capA cap3 cap# + (ormeaza capsula' "Incubatie de &"8 zile $evolueaza ca o leziune sub (orma de papula ulcereaza si se acopera de o creasta nea)ra' ".orma pulmonara prezinta un debut brusc1 (ebra mare (risoane septicemie menin)ita deces' ".orma intestinala1 dureri abdominale diaree cu adenopati mezenterice ascita deces "Recoltarea produselor patolo)ice se (ace in (unctie de a(ectiunea clinica $la cadavre se (oloseste reactia A!#%:I' "-ratament1 Penicilina / $timp de 7 zile' pentru cei sensibili la Penicilina se (oloseste -etraciclina<Eritromicina "Antibioterapia la care se adau)a serul anticarbunos

Sifilisul congenital ")enul -reponema din (amilia !piroc,etaceae ")enul -reponema cuprinde specia -reponema pallidum$si(ilis'1 bacterii spiralate subtiri )ram ne)ative -ransmitere de la mama la (at "Poate determina1 moartea intrauterina a (atului nastere prematura moarte neonatala in(ectie con)enitala "!i(ilisul precoce se mani(esta prin1 coriza luetica nas in Pa dinti in (ierastrau leziuni osoase $periostita craniotabes
&7

"In !i(ilisul con)enital tardiv leziunile apar dupa & ani (recvent la pubertate ":a NN se recolteaza :#R inainte de inceperea tratamentului -ratament1 penicilina tretraciclina eritromicina

To!inele bacteriene% diferente intre e!o si endoto!ine E*oto*inele "8 e*oto*ine ale ! p@o)enes1 tipurile A 3 # $pot (i produse si de alte )rupe1 3 # .' "! p@o)enes produce aceste to*ine doar cand este lizo)enizat de anumiti bacterio(a)i "Re"emer)enta in 1480 a tulpinilor producatoare de e*oto*ine a determinat aparitia de sindrom to*ico"septic similar in pato)eneza si in mani(estari cu -!! sta(illococcic si cu alte (orme de boala invazive asociate cu distructie tisulara severa $boala bacteriilor mancatoare de carne' Endoto*inele " :ipidul A este esential pentru viabilitate lipopoliza,aridul este responsabil pt activitatea to*ica a bacteriei contine endoto*ina si este o substanta termostabila "Acest lipopoliza,arid daca este eliberat in cantitate mare determina moartea pacientului in 1"& ore prin soc endoto*ic "In cantitati mici aceeasi subst stimuleaza aparitia in(lamatiei $activator al mediatorilor in(lamatiei' prin activarea complementului activarea (actorului numit Jtumor necrosisI eliberarea de prosta)landinele si de interleuEina 1 E(ectele lipopoliza,aridului1 piro)enic determina rezistenta la (a)ocitoza creste rezistenta la antibiotice rol in resorbtia osoasa 2&. Pseudomonas aeruginosa. Patogenitate "/enul Pseudomonas cuprinde bacili )ram"ne)ativi aerobi $pot trai si (ara %& daca )asesc N%8' mobili "!e )asesc in sol apa plante si pot trai in medii umede $in special in spitale de aceea la persoanele cu imunitate scazuta si cu spitalizari prelun)ite se pot produce in(ectii' "Pseudomonas aeru)inoasa $bacilul piocianic' este sapro(it conditionat pato)en se )aseste in (lora te)umentului si intestinului subiectilor sanatosi $sapro(iti' "Au capacitate de aderenta datorita (imbriilor
&G

"Invazivitatea datorita enzimelor proteolitice e*tracelulare $elastaza proteaza alcalina + lizeaza elastina cola)enul I) / I) A (ibrina' si produce (os(olipaza lecitinaza "Mucopoliza,aridul prote6eaza bacteriile de activitatea (a)ocitelor si de antibiotice $tulpinile mucoide sunt (recvent izolate de la pacientii cu (ibroza c,istica in(ectii repsiratorii' "-o*ino)eneza1 E*oenzima ! $actioneaza asupra celulelor (a)ocitare' E*oenzima A $necrozeaza tesutul la locul de colonizare' "Determina in(ectii la pacientii imunodeprimati $in(ectii de pla)a in(ectii cutanate la arsi in(ectii respiratorii in(ectii urinare' "-ratament1 antibio)rama $datorita rezistentei la antibiotice' ce(alosporine amino)licozide cipro(lo*acin levo(lo*acin Stadiile infectiei tuberculoase "#omple*ul primar cu un debut insidios $(oarte (in )reu de observat' cu anore*ie scadere in )reutate tuse prelun)ita transpiratii nocturne si sub(ebra $cresteri (oarte mici ale temperaturii sub 87 7 dar care se mentin o perioada (oarte lun)a de timp'. "#omple*ul primar apare la apro* 402 din copii se poate vindeca (ara terapie si este vizibil radiolo)ic printr"un aspect tipic de calci(icare dubla $apare un mic nodul calci(icat in plamani si un mic nodul calci(icat in ,ilul pulmonar (iind )an)lionul care asi)ura dran6ul zonei care s"a calci(icat'. -uberculoza adultului apare la anumite persoane tineri alcoolici. /ranulomul in loc sa se calci(ice se mareste apoi se poate necroza in centru necroza este vizibila radiolo)ic sub (orma de JcavernaI apoi pot aparea leziuni multiple in plamani $tuberculoza miliara'. "Apare emoptizia $eliminarea de san)e prin tuse' care este rezultatul necrozarii unor vase pulmonare. -uberculoza e*trapulmonara "Este rezultatul diseminarii ,emato)ene. "Poate a(ecta ))lii rinic,ii tractul )enital osul. ":a pacientii cu FI5 pozitivi in(ectia -3# apare (oarte (recvent si rapid dupa debutul bolii.

0olul benefic al florei saprofite in apararea antiinfectioasa Microor)anismele care populeaza supra(ata si cavitatile naturale ale or)anismului alcatuiesc (lora sapro(ita $normala' aceasta actioneaza anta)onist cu (lora pato)ena devenind ast(el un mi6loc de apRrare al or)anismului uman " #ompetitia dintre bacteriile sapro(ite si cele pato)ene este atat pentru substratul nutritiv si pentru % cat si la nivelul receptorilor celulari ai tesuturilor umane

&7

".lora poate deveni pato)ena prin patrunderea ei Qn cavitati normal sterile precum si prin dezec,ilibrarea ei datorata antibioterapiei "3acteriile care nu populeaza Qn mod normal supra(etele si cavitatile naturale ale or)anismului uman si a caror prezenta este Qntotdeauna ec,ivalenta cu in(ectia constituie (lora pato)ena ".lora normala constituie o bariera in calea invaziei bacteriilor pato)ene orice dezec,ilibru al sau din orice motiv ducand la instituirea in(ectiei

2(. Shigella. Patogenitate (di#enteria) "#lasi(icare1 )enulu !,i)ella apartine Esc,eric,ia (amilia Enterobacteriaceae. "E coli enteroinvaziv $EIE#' este simialr bioc,imic si produce diaree asemanatoare dizenteriei . EIE# sunt serolo)ic s,i)ella. /enul s,i)ella este di(erentiata in 1 ! d@senteriae $sero)roup A cu 1& serotipuri' !.(le*neri $sero)roup 3 cu G serotipuri' !.bo@dii $sero)rup # cu 18 serotipuri' s.#onnei $sero)rup D cu 1 sin)ur serotip' !ero)rupurile A b si # sunt similare (iziolo)ic. Pato)eneza "!,i)ella este prezenta doar la om. "Patrunde pe cale di)estiva sursa reprezentand"o bolnavul purtatorul sanatos si apa sau alimente. "Determina ulceratii la nivelul mucoasei intestinale si apare si aspectul ,emora)ic al scaunului $aspectul scaunului este tipic (iind muco"purulent si ,emora)ic din cauza (ra)mentelor de mucoasa distruse si eliminate prin scaun iar aspectul ,emora)ic este dat de leziunile vaselor intestinale'. "In(ectia determinata de s,i)ella este dominata de patrunderea unui numar mic de bacterii in (oliculii lim(atici. "!e produce o replicare intracelulara si raspandirea intracelulara conduce la o cascada in(lamatorie la locul in(iltrarii PMN (aciliteaza intrarea bacteriilor in epiteliu.

-o*ine "!,i)ella produce & enteroto*ine 1 1.-o*ina !,i)ella -o*ina 1 $!,E-1' care este produsa mai ales de )rupa !,..le*nerii. &.!,Et & care este detectabila la 802 din s,i)elle. "! d@senteriae serotip 1 care e*prima o to*ina denumita !,i)a to*ina care in,iba sinteza proteica $citoto*ina'. Ataca capilarele din zona intestinala si determina ,emora)ie.
&8

"-o*ina s,i)a poate determina sindromul ,emolitic"uremic care consta in ,emoliza masiva $anemie icter bilirubina crescuta' C uremie $insu(icienta renala cu cresterea ureii san)vine si cu aparitia unui sindrom to*ic care apare in toate insu(icientele renale'. Acest sindrom apare destul de rar in in(ectia cu !,i)ella d@senteriae 1. Mani(estari clinice1 diaree $apoasa' insotita de varsaturi si des,idratare usoara. "Dizenteria ti(ica are scaun cu crampe si tenesme si san)e. Inoculum de bacterii este mic $10"100 bacterii' "Debutul bolii apare dupa 1 zi & de la in)estia a)entului etiolo)ic. "Durata medie bolii la adulti este de 7 zile si bacteria poate (i cultivata din materii (ecale pana la 80 de zile. Tratamentul si profila!ia tetanosului "Prevenirea se (ace prin vaccinare $Di-ePer + contine antito*ina tetanica inactivata la temperatura ridicata<in prezenta (ormolului' + 8 doze la o luna "Este recomandat un rapel de vaccin asociat antidi(teric"antitetanic $Di-ePer' la (iecare zece ani pentru a prelun)i imunitatea "#onvalescentii dupa tetanos vor (i imunizati activ prin vaccinare antitetanica $A-PA' "-ratament1 toaleta pla)ii apa o*i)enata sedative internare in A-I penicilina antito*ina tetanica Penicilinele% mecanism de actiune4 spectru4 efecte secundare 3E-A:A#-AMINE:E $au (ost initial substante naturale apoi au (ost sintetizate c,imic' Penicilinele izolate din muce)aiul PENI#I::ILM N%-A-LM Mod de actiune1 bactericid $omorator de bacterii bacteriostaticul doar in,iba celula bacteriana si nu o omoara' pe peretele bacterian si in,iba sinteza prin blocarea enzimelor implicate in sinteza peptido)licanului #lase de peniciline 1. /rupa peniciline /"in6ectabila% activa doar pe /ram pozitivi " Penicilina 5 rezistenta la actiunea sucului )astric $se administreaza oral dar mai slaba si are absorbtie variabila de la om la om si depinde de alimentatie < se administreaza odata la ? , si nu este la (el de e(icienta' &. /rupa meticilinei% rezistenta la penicilinaza sta(ilococuluil $o enzima a sta(ilococului pt a ani,ila penicilina' 8. /rupa penicilinelor cu spectru lar)1 au actiune si pe bacili /ram ne)ativi ampicilina si derivatii ei $E;1 Au)mentin' ?. Penemii si #arbapenemii1 semisintetice rezistente la betalactamaze -%;I#I-A-E1 scazuta principalul e(ect secundar este cel aler)ic $12"102' "Necesara testarea prin IDR $intra"dermo"reactie inaintea inceperii tratamentului'
&4

2*. ' 2-. Caile de transmitere in sifilis "/enul -reponema cuprinde specia -reponema pallidum $si(ilis'1 bacterii spiralate subtiri )ram ne)ative -ransmitere1 pe cale se*uala prin trans(uzii sau manipulare de produse patolo)ice contaminate de la mam la (at Evolutie1 882 vindecare spontana 882 si(ilis latent $asimptomatic' 882 (aza tertiara Tifosul e!antematic "/enul RicEettsia cuprinde bacili )ram ne)ativi "!e transmit prin artropode $capuse paduc,i' patrund in celula eucariota prin (a)ocitoza si (ormeaza un (a)ozom $se multiplica cu a6utorul A-P enzime aminoacizi' apoi se elibereaza (os(olipaza A ce va liza membrana (a)ozomului si elibereaza microor)anismele "RicEettsia proKatzeEii produce ti(osul e*antematic vectorul este paduc,ele de corp Pediculus ,ominis "Incubatie de &"80 zile debut brusc $(ebra ce(alee mial)ii artral)ii eruptie cutanata' "#omplicatii precum miocardita tulburari neurolo)ice "-ratament1 tetracicline cloram(enicol eliminarea paduc,ilor de corp Transferul genetic prin transductie -rans(erul )enetic este sc,imbul de material )enetic intre bacterii numeroase specii bacteriene sc,imba permanent intre ele (ra)mente de cod )enetic Prin transductie procesul de trans(er )enetic prin intermediul unor virusuri care paraziteaza bacteria numiti bacterio(a)i $descoperit de -Kort, in 1417 in cultura de sta(ilocici' 3acterio(a)ul are o structura simpla care consta dintr"un ARN sau ADN invelit intr"o capsida proteica " Ln tip de bacterio(a) este -? care paraziteaza bacilul coli si care are (orma de spermatozoid se ataseaza la supra( bacteriei prin complementaritate $pe anumiti receptor' > (enomenul Adsobrtia "Dupa ce se (i*eaza elibereaza o enzima numita muramidaza care a6uta virusul sa patrunda in bacterie bacterio(a)ul prezinta un manson contractil ast(el el este in6ectat in ADN"ul (a)ic in citoplasma celulei bacteriene In interiorul bacteriei bacterio(a)ul poate avea & cicluri 1 "In ciclul lizo)en bacterio(a)ul se inte)reaza in cromozomul bacterian (a)ul numindu"se (a) temperat iar bacteria este numita lizo)ena $(a)ul

80

temperat se poate maturiza la un moment dat si se desprinde din cromozomul bacterian luand cu sine un (ra)ment adiacent din acesta' "3acterio(a)ul din citoplasma se va modi(ica celula este lizata lizo)enizarea unei noi bacterii de catre bacterio(a) devenind liber va transmite acesteia noi caracteristici "-recerea din (aza lizo)ena in (aza litica poate (i declansata de o serie de (actori 1 t mai mari de ?0 # radiatii ; radiatii L5 (actori c,imic ca mitomicina "Eliberarea bacterio(a)ilor este (avorizata de enzima > endolizina care lizeaza peretele bacterian "3acterio(a)ii pot induce bacteriilor propietati noi1 producerea de to*ine rezistenta la antibiotice etc

"Mecanismul de trans(er )enetic prin bacterio(a)ie > transductie poate (i de & (eluri 1 -ransductie specializata cand ac nucleic se depsrinde din )enumoul bacterian in care a (ost inclus bacterio(a)ul preluand o zona mica de ADN bacterian Parazitarea unei alte bacterii este urmata de capatarea de aceasta de propietati noi " /enerarea ,ibrizilor care induc transductia specializata este rara de 1<10G "1<107 -ransductia )eneralizata este termenul care de(ineste transductia unui cromozom bacterian intre) invelit in capsida virala In timpul convietuirii (a)"bacterie ADN"ul bacterian poate (i invelit de capsida virala si apoi poate (i trans(erat intr"o alta bacterie 2.. Treponema palidum. Patogenitate (sifilisul) : din cel subiecte "/enul -reponema din (amilia !piroc,etaceae "/enul -reponema cuprinde specia -reponema pallidum$si(ilis' "!unt bacterii spiralate subtiri $diametru 0 & microm' cu spire re)ulate "Prezinta miscari active de pro)resie si (le*ie sunt sensibile la uscaciune saruri de F) 3i "!unt )ram ne)ative $se col cu impre)nare ar)entica' nu sunt cultivabile pe medii arti(iciale "Principalele anti)ene1 cardiolipina A) proteice A) ale corpului bacterian A) de supra(ata "!i(ilisul este o bola aspeci(ica omului transmitere1 pe cale se*uala prin trans(uzii sau manipulare de produse patolo)ice contaminate transmitere de la mama la (at

81

Streptococus pneumoniae. Patogenitate si terapie !.pneumoniae colonizeaza nazo"(arin)ele dar poate (i important a)ent pato)en uman. !ta la baza a 802 din pneumoniile bacteriene produce in(ectii ale urec,ii medii ale sinusurilor tra,eei bron,iilor si plamanilor. Pato)enitate1 Pneumonia este localizata de obicei la nivelul lobului in(. al plamanului $pneumonie lobara'. -ratata boala se vindeca in &"8 saptamani. :a &72 din cazurile de pneumonie pneumococica apare invazia pleurala. Mortalitatea apare la batrani si la pacientii cu bacteriemie in antecedente. !inuzite si otite medii1 acest tip de a(ectiuni apar dupa o in(ectie virala a tractului respirator sup. %titele medii sunt mai des intalnite la copii in timp ce sinuzitele pot aparea la orice varsta. Menin)itele1 pot aparea la orice varsta. Menin)ita apare (ie prin e*tindere directa a in(ectiei de la sinusuri sau urec,ea medie (ie ca rezultat al bacteriemiei. -erapie1 "Marea ma6oritate a tulpinilor sunt sensibile la penicilina si eritromicina. Antibio)rama este necesara. "Mortalitatea in cazul a(ectiunilor pneumococice este ridicata in special in cazul varstnicilor imunocompromisilor sau persoanele debilitate. Din aceasta cauza se practica o imunizare cu vaccinul poliza,aridic polivalent. "5accinul asi)ura o protectie de pana la 7 ani. In cazul tulpinilor rezistente la penicilina se administreaza ce(alosporine de )eneratia III. 5acrolidele% mecanism de actiune4 spectru4 efecte secundare "Au (ost izolate in 147& de catre E,rlic, din !treptom@ces erit,reus "#ele mai importante1 ERI-R%MI#INA $se (oloseste des poate inlocui penicilina la pacientii cu in(ectie streptococica' :IN#%MI#INA !-REP-%/RAMINE:E Mod de actiune1 sunt bacteriostatice pot (i bactereicide in conenctratie T actioneaza prin in,ibitia (ractiunii 70 ! a ribozomilor !pectru1 redus actionand pe )ram pozitivi ca si penicilina / $Eritromicina este antibioticul de electie in in(ectiile streptococice la aler)icii la peniciline' -o*icitate1 scazuta pot da mani(estari patolo)ice minore di)estive1 )reata varsaturi diaree "Rar eritromicina poate (i ,epatoto*ica $in special la persoane cu a(ectiuni ,epatice pree*istente' 23. Patogenitatea genului 5,coplasma ".ace parte din clasa Mollicutes $membrana moale'

8&

"%r)anisme procariote dimensiuni mici $170"&70 nm' )enom mic $ADN ARN' membrana celulara care prez steroli si nu au perete celular "!peciile cele mai importante sunt1 M@coplasma pneumoniae $in(ectii respiratorii' "Aeroba )ram ne)ativa (ormeaza colonii cu aspect de oua oc,iuri "!e ataseaza pe supra( cel epiteliale la receptori A) I al ,ematiilor RI umoral duce la aparitia unor anticorpi anti"I care actioneaza ca autoanticorpi "Dupa atasare produc un e(ect citoto*ic $datorita eliberarii pero*idului de F sau liza cel epiteliale' "!e transmite pe cale aero)ena ma6oritatea in(ectiilor sunt pe caile respiratorii sup "Este posibila a(ectarea pleurala posibilitatea unor in(ectii sistemice este redusa "!imptomatolo)ie nespeci(ica debut insiduos stare sub(ebrila ce(alee "-use neproductiva persistenta "Mani(estari cutanate cardiace neurolo)ice anemie,emolitica autoimuna ":a persoanele cu siclemie<alte ,emo)lobinopatii evolueaza mai sever $insu(icienta respiratorie' M@coplasma ,ominis )enitalium ureaplasma ureal@ticum $in(ectii )enitale' "Aerobe (acultativ anaerobe se transmit pe cale se*uala

Patogenitate anaerobilor endogeni "/rup polimo(rm $)ram pozitiv ne)ativ' "Determina in(ectii in conditii care scad imunitatea1 diabet cancer terapie cu amino)licozide "Dia)nostic di(icil1 crestere lenta dia)nostic di(erential cu aerobii medii de cultura speciale "Determina abcese pro(unde acnee vul)ara $in(ectie de )landa sebacee' endocardite in(ectii dentare "-erapia se (ace con(orm antibio)ramei Amino#idele% mecanism de actiune4 spectru4 efecte secundare "Primul din clasa a (ost streptomicina izoltata de UaEsmann din streptom@ces )riseus in 14?? "Alte aminozide1 Eanamicina amiEacina )entamicina tobramicina neomicina spectinomicina $este un antibiotic placut pacientilor pt ca se administreaza in doza unica in special in cazul blenora)iei' "!e administreaza in6ectabil

88

Mod de actiune1 se (i*eaza pe ribozomi unde in,iba sinteza proteica determinand erori de lectura ale codului )enetic la nivelul (ractiunii ribozomale 80 ! sunt bactericide !pectru1 a u spectru lar) $coci /ram pozitiva 3acili /ram ne)ativa 3acil tuberculos' !pectinomicina doza unica in blenora)ie "Rezistenta la Aminozide1 prin producerea de enzime " acetilaze adenilaze (os(orilaze care inactiveaza antibioticul -o*icitate1 in tratamente de lun)a durata $in tuberculoza G luni "& ani' apare a(ectare to*ica labirintica $pierdere de ec,ilibru ce(alee ameteli' "A(ectare to*ica auditiva1 z)omote in urec,i scaderea audibilitatii surzire $ireversibila' "Pt evitarea e(ectului to*ic auditiv li se (ace audio)rama pacientilor re(lecta sensibilitatea auditiva la & sapta se repeta audio)rama si daca sensibilitatea este )rava se inceteaza tratamentul "A(ectare renala1 proteinurie oli)urie$urina mai putina" se acumuleaza subst to*ice in or)anism' 22. ' 22. 5,cobacterio#e "/enul M@cobacterium cuprinde specii pato)ene sapro(ite aerobi imobili nesporulati )ram ne)ativi sunt acido"alcolo"rezistenti $AAR' se multiplica lent distrusi de L5 "#onstR Qn bacili rami(icaSi de 0 G" 10 microni structura bo)atR Qn lipide le con(erR rezistenSa QnaltR la (actori (izici Pi c,imici la dezin(ectante "!unt descrise &7 specii pato)ene pentru om dintre care G sunt (recvent implicate 1 M. -uberculosis M. :eprae M. Atipice $M. Avium M. =ansasii M. .ortuitum M. #,elonae' "M@cobacteriile sunt bacterii cu supravieSuire intracelularR care se multiplicR liber Qn (a)ocite "RI este asi)urat de imunitatea celularR iar la locul in(ecSiei se a)lomereazR numeroase celule imunocompetente $ (a)ocite lim(ocite celule :an),ans multinucleate' ":eziunea speci(icR rezultatR se numePte )ranulom Tratamentul in infectiile stafilococice In(ectii sta(ilococice ! auriu poate a(ecta numeroase tesuturi1 "In(ectii ale pielii1 (oliculita (urunculul acneea vul)ara ,idrosasenita$in(ectia )landelor sudoripare din a*ila'9 "In(ectii ale oaselor $osteomielita"sta(ilococul a6un)e dupa o (ractura e*terna'9 "In(ectii pulmonare$la copii mici bron,opneumonii'9 "Endocardite9
8?

"!epticemii9 "-o*iin(ectii1 alimentare -!! epidermoliza buloasa a NN. !ta(ilococii coa)ulazo"ne)ativi "! epidermidi este cel mai important sta(ilococ coa)ulazo"ne)ativ si este cauza ma6ora a in(ectiilor asociate cu protezele arti(iciale $valve articulatii etc' si cu cateterele. "#oa)ulazo"ne)ativii pot produce peritonita la pacientii care (ac dializa peritoneala si endocardite la cei cu valve arti(iciale. "Alte specii ca s Faemol@ticus ! Karneri ! ,ominis ! capitis !intermedius ! !c,lei(eri ! simulans sunt pato)eni rar. !tap,@lococus saprop,@ticus "Poate determina in(ectii urinare la (emei (ie in perioada de )raviditate (ie dupa perioade de activitate se*uala intensa. "!pecia este sapro(ita si devine pato)ena in conditii de ,ipervascularizare a zonei )enito"urinare$dupa act se*ual intens'. Rezistenta sta(ilococilor la antibiotice "-ulpinile de spital de ! aureus sunt adesea rezistente la multe antibiotice. "E*ista c,iar tulpini rezistente la toate antibioticele cu e*ceptia )licopeptidelor ca vancomicina si teicoplanina. "MR!A sta(ilococul aurio meticilino"rezistent care este rezistent la toate penicilinele. "Rezistenta la vancomicina a aparut de6a la enterococi si aceasta se poate trans(era )enetic la ! aureus in laborator sau poate apare natural. "! epidermidis izolati in spital sunt de asemenea rezistenti la numeroase antibiotice incluzand meticilina. "! aureus poate (i rezistent la antiseptice si la dezin(ectante (olosite in spital. Mecanismele de rezistenta "Pot (i ? mecanisme1 1.incativarea enzimatica a antibioticulul $penicilinaza' &.Alterarea locului de (i*are al antibioticului ceea ce previne le)area. 8.Accelerarea e(lu*ului din celula $e(lu*"mecanism natural de a elimina antibioticul din celula'. ?.Ln mecanism numit b@"pass prin care se reorienteaza antibioticul catre o alta structura de (icare. 5accinuri "Nu e*ista un vaccin disponibil pt. a combate in(ectiile sta(ilococice. "!au dezvoltat vaccinuri bazate pe pliza,aridul din capsula $e*ista tulpini de sta(ilococ (oarte pato)ene care au si capsula' care a (ost incercat pe voluntari pt. a le (olosi apoi serul ,iperimun$ser cu Ac impotriva tulpinilor de sta(ilococ (olosit in vaccin' in administrarea la pacientii spitalizati inainte de operatii. "A!e mai (ace autovaccin la pacientii cu acnee vul)ara.
87

Cloramfenicolul% mecanism de actiune4 spectru4 efecte secundare "Izolat de E,rlic, in 14?7 din !treptom@ces venezuelae $muce)ai' Mod de actiune1 actioneaza prin in,ibitia sintezei proteice atasandu"se pe (ractiunea 70 ! a ribozomilor $impiedica atasarea aa. la proteina nou (ormata' !pectru1 lar) cuprinzand /ram C si /ram " si actioneaza pe bacterii care au perete de(icient $RicEetsii #,lam@dii' "Este baccteriostatic "Patrunde (oarte bine in :#R si )an)lionii mezenterici $(olosit si in menin)ite' realizeazand o 1<& din nivelul sau seric "Patrunde (oarte bine intra"(a)ocitar si distru)e bacteriile cu supravietuire intra"celulara $ca in salmonella sau bacilul tuberculos RicEetsii si #,lam@dii' Rezistenta bacteriilor1 prin de)radare enzimatica -o*icitate1 e(ect to*ic )rav pe maduva ,ematopoetica $aplazie medulara" in,ibitia maduvei ,ematopoetice se trateaza (oarte )reu sa deloc' mecanismul de determinare aplaziei era necunoscut "!indromul /re@ la NN $prin de(icit de con6u)are a bilirubinei' "Ltilizare restransa la (ebra ti(oida $salmonella' in menin)ita si in abcese cerebrale

0estul% 5,cobacterium leprae. Patogenitate (lepra) "Este pato)ena strict pt om si este necultivabila. ":epra se mai numeste si boala Fansen. ":eziunile se datoreaza multiplicarii bacililor la locul in(ectiei nu unor to*ine sau enzime. "!unt & (orme clinice in (unctie de R.I1 1..orma tuberculoida &..orma lepromatoasa I..orma tuberculoida apare la pacinetii cu reactie de ,ipersensitivitatea intarziata inalta si care au in leziuni un nr. mic de bacili. II..orma lepromatoasa e*ista un raspuns celular slab si deci in leziuni vor (i numerosi bacili. -ratamentul1 sul(amida $Dapson dapsona' ri(ampicina etionamida "Este o in(ectie cronica care este rezultatul unui contact prelun)it si (oarte strans cu bolnavii $(amilie comunitate etc'. ":epra apare initial la e*tremitati $pre(era zonele reci distale'. ".ormatiunile lepromatoase se complica cu amputatii necroze mana<picior<cartila6 nazal cu aspect mutilant.
8G

"Evolutia este inevitabil spre moarte. Transferul genetic prin transformare -rans(erul )enetic este sc,imbul de material )enetic intre bacterii numeroase specii bacteriene sc,imba permanent intre ele (ra)mente de cod )enetic -rans(erul )enetic poate (i de 8 (eluri 1 prin trans(ormare in intestin < medii arti(iciale In timpul ei se)mentul de ADN eliberate de bacteria donor sunt preluate de celula acceptoare din mediul e*tracelular $molecula de ADN trebuie sa aibe cel putin 700 de nucleotide lun)ime' Moleculele care induc trans(ormarea sunt (ra)mente (oarte mici de cromozom bacterian numai intr"un anumit moment din viata celulei este posibila aceasta trecere A (ost descrisa initial la tulpini de pneumococ si apoi a (ost descrisa si la alte bacterii abilitatea bacteriilor de a prelua ADN din ambianta > stare de competenta In laborator este indusa aceasta stare de competenta prin manipularea ADN"ului cu pulsuri E de inalt volta6 < cantitate mare de #a in cultura !tarea de competennta permite ADN"ului bacterian sa interactioneze cu ADN"ul e*o)en aceasta stare este posibila la s(arsitul (azei lo)aritmice cu putin timp inaintea intrarii in (aza stationara Tetraciclinele% mecanism de actiune4 spectru4 efecte secundare "Izolata in 14?7 clortetracicilna din !treptom@ces aureo(aciens "!unt bacteriostatice "Au (ost (oarte (olosite pana s"au constatat e(ectele secundare la )ravide si copii Mod de actiune1 este controversat $se presupune ca (i*eaza diversi ioni metalici necesari bacteriilor < se presupune ca impiedica sinteza proteinelor prin impiedicare atasarii aa la ribozomi' "Nu se administreaza in acelasi timp cu #loram(enicolul !pectru1 lar) $)ram C )ram " bacterii cu perete de(icitar' se concentreaza bine intracelular ceea ce le (ace utile in terapia in(ectiilor cu bacterii care supravietuiesc intracelular -o*icitate1 diaree prin dezec,ilibru (lorei intestinale "!LN- IN-EROI!E la )ravide $e(ect terato)en"mal(ormatie' si la copii pana la & ani $determina la copi o coloratie )albena a dentitiei si o structura (riabila a acesteia este ireversibil' se (i*eaza in dentina si modi(icarile se transmit si la dentitia permanenta Tratamentul in infectia meningococica
87

"Penicilina ampicilina ce(alosporine cloram(enicol tetracicilina. ".ata de !ul(amidele (olosite initial menin)ococii au dezvoltat rezistenta. "Amin)licozidele /entamicina =anamicina care nu strabat bariera ,ematoence(alica pot (i administrate intratecal $in6ectie prin punctie spinala ca sa a6un)a la :#R'. 1eisseria gonoreae. Patogenitate "#el mai importanta pato)en pt. om este N.)onorr,oeae a)entul priducator al )onoreii si N. menin)itidis a)entul menin)itei bacteriene acute. "In(ectiile cu N )onorr,oeae au o (recventa inalta si o mortalitate 6oasa iar in(ectii cu N. menin)itidis au o (recventa scazuta si o mortalitate inalta. !tructura "!peciile de Neisseria sunt coci )ram"ne)ativi cu diametru de 0.G"1.0 microni. cocii au (orma de boaba de ca(ea si sunt aran6ati in perec,i. "Pilii prelun)iri scurte (ilamentoase sut pe supra(ata cocilor si au rol in aderenta. "%uter membrane este compusa din proteine (os(olipide si lipopoliza,aride $:P!'. ":P! )onococice are rol in pato)eneza. "In(ectia )onococica este limitata la supra(ata mucoaselor $da blenora)ie'. "Ariile cel mai (recvet implicate sunt1 cervi*ul uretra rectul (arin)ele si con6unctiva. "Epiteliul scuamos care captuseste va)inul adult nu este susceptibil la in(ectie. "Epiteliul va)inal prepubertal care nu a (ost Eeratinizat sub in(luenta estro)enului poate (i in(ectat. "/onorea tinerelor (ete poate avea aspect de vulvova)inita. "In(ectiile mucoase sunt de obicei caracterizate de un raspuns marcat local neutro(ilic $secretie purulenta'. "!ecretia poate (i clara tulbure pana la purulenta. "Disuria$arsuri si durere la mictiune C mictiuni (recvente' este adesea prezenta. 3arbatii cu uretrita asimptomatica sunt un important rezervor pt transmisie. De asemena i)norarea simptomelor reprezinta un mare risc pt complicatii. "In(ectia endocervicala este cea mai comuna (orma de )onoree necomplicata la (emei. !e caracterizeaza prin scur(ere va)inala disurie $din cauza uretritei coe*istente'. "70 2 din (emeile cu in(ectie endocervicala sunt asimptomatice. #omplicatiile locale include abcese ale )ladenlor 3art,olin si ale )landelor !Eene. "In(ectiile rectale la ,omose*ualii barbati rezulta dupa contactul se*ual anal si sunt simptomatice.

88

"!imptomele si semnele proctitei )onococice sunt variabile de la senzatia de arsura moderata la de(ecatie la pruritul intens si la tenesme severe cu secretie mucopurulenta sau cu prezenta de san)e in (ecale. "In(ectiile (arin)iene sunt dia)nosticate la (emei si la ,omose*uali. Aceasta in(ectie poate (i o sursa (ocala de )onococemie $bacteriemie cu )onococ'. "In(ectiile oculare pot avea consecinte serioase $cicatrici corneene sau per(oratii'. "In(ectiile oculare ale nn. $o(t,almia nn' apar cel mai (recvent la NN. in(ectati cu secretii in canalul va)inal. "=eratocon6unctivita apare ocazional la adulti ca rezultat al autoinocularii. "In(ectiile )onococice diseminate $)eneralizate' rezulta prin bacteriemie )onococica. "In(ectiile asimptomatice ale (arin)elui uretrei sau ale cervi*ului servesc ca surse (ocale ale bacteriemiei. "#ea mai comuna (orma de in(ectie diseminata este sindromul dermatita" artrita. Este caracterizat prin (ebra (risoane leziuni de piele si atral)ie. "Rar in(ectia diseminata )onococica produce endocardita si menin)ita. "#omplicatiile la (emei include in(ectia endometrului si a pelviperitoneului rezultand endometrita salpin)ita peritonita. ".emeile se plan) de durere pelviana si abdominala (ebra (risoane. Acest comple* de semne si de simptome este numit boala in(lamatorie pelvina $PID bola in(lamatoarie pelvina' $172 din (emei'. "#omplicatiile pot (i abcesele tubo"ovariene peritonita (recventa crecuta a in(ertilitatii si a sarcinilor e*trauterine. #ontrol1 "Anc,eta epidemiolo)ica identi(ica bolnavii asimptomatici. "Au (ost identi(icate tulpini cu rezistenta inalta cromosomala la penicilina tetraciclina eritromicina si la ce(o*itina $A(rica si Asia'. "Antibioticele recomandate sunt ce(tria*ona ce(i*im cipro(lo*acin sau o(la*acin. "Deoarece ma6oritatea pacientilor sunt in(ectati cu # trac,omatis $clamidia' se adau)a do*@c@clina sau eritromicina. Patogenitate enterobacteriilor saprofite conditionat patogene : din alte sub ".amilia Enterobacteriaceae este (ormata din bacili )ram ne)ativi cu ,abitat in tractul intestinal al omului aerobi (acultativ anaerobi "Prezinta caractere bioc,imice precum (ermentarea )lucozei absenta citocrom"o*idazei "Din aceasta (amilie (ac parte speciile sapro(ite ale tubului di)estiv conditionat pato)ene "!peciile conditionat pato)ene1 /enul Esc,eric,ia #oli =lebsiella Proteus Enterobacter etc
84

Caile de transmitere ale bacilului carbunos "3acillus ant,racis $)enul 3acillus' este un bacil lun) )ram pozitiv imobil sporulat apare incon6urat de o capsula proteica nu are rezistenta la caldura si a)enti c,imici $mor intr"o ora la 770 #' "In a(ara de (orma ve)etativa bacilul carbunos dezvolta spori $numai la %&' sunt e*tremi de rezistenti ramanand in or)anismul animal<sol ani de zile daca sunt (eriti de lumina "Antra*ul este o antropozoonoza care a(ecteaza animalele $ierbivorele' si poate (i transmisa la om sub & (orme1 carbune e*tern<cutanat intern<pulmonar "In conditii vitre)e bacilul produce endospori care raman in sol ani de zile animalele pasc solul respectiv sporii a6un) in intestinul animalului unde se vor inmulti putand sa ii provoace moarte apoi ei pot sa a6un)a din nou pe sol si sa"si reia ciclul "Are carcater de boala in(ectioasa pro(esionala $a(ecteaza animale a)ricultori etc' ;scherichia coli. Patogenitate "E.coli"determina (recvent in(ectii. "In(ectii urinare 802 determinate de e.coli. Mai ales la (emei pt ca anusul se invecineaza cu uretra. In special in mediu de )raviditate sau (ri). "!epticemii. "Menin)ite neonatala la copii care se nasc cu imunitate proasta. "/astroenterita daterminata de tulpini cu caractere de pato)enitate inalta. "Nu poate sa devina pato)en in orice conditii si doar tulpinile care sunt parazitate de bacterio(a)i ce capata abilitati de pato)enitate speciale care le trans(orma in pato)eni intestinali. /rupele care dau enterita cele mai (recvente date de bacterio(a)i1 1.E.#oli enteroto*i)enic produce o boala (oarte asemanatoare cu ,olera $E-E#'. &.E.coli enteroinvaziv $EIE#' este asemanator cu bacilul dizenteric. 8.E.coli enteropato)en $EPE#' determina adevarate epidemii in sectiile de nou"nascuti. Provin de la mama sau de la personalul care ii in)ri6este si determina diarii (oarte )rave. A-ulpini neizolate la noi in tara1 "?.E.coli entero)emora)ic care determina sindromul ,emolitic uremic $L!A' si E.coli enteroa)re)ativ. "7.-ratament con(orm antibio)ramei.
?0

EIE# $e.coli enteroto*i)en' "3oala diareica determinata de E.coli enteroto*i)en prin in)estia de alimente contaminate si apa. "3oala mortala la copiii mici in special malnutriti si subnutriti. E#EI E.coli enteroinvaziv si enteropato)enic EPE# "Da o boala (oarte asemanatoare cu dizenterie.Enteroivazivul da diaree ,emora)ica dureri abdominale. "E.coli enteropato)enic adera la mucoasa intestinala. Distru)e vilii intestinale ce duce la malabsorbtie si diaree. "Enteropato)enic produce to*ine !- si :- dar pot produce mici to*ine !,i)ella"liEe care au activitate de enteroto*ina si de citot*ina. "A-o*iin(ectiile intestinale $de orice (el de sta(ilococc de e.coli de bacil dizenteric' pot avea evolutie autolimitata in momentul in care se elimina to*ina. "A-ratamentul antibiotic este absolut necesar la persoanele cu imunitatea scazuta la care multiplicarea bacteriana se asociaza to*inei. $copii mici prematuri malnutriti etc'. -ratamentul1 se (ace con(orm antibio)ramei. +actorii organici si anorganici necesari nutritiei bacteriene .actori or)anici necesari1 "Aa si nucleotide care constituie elementele structurale de baza pt prot si pt ac nucleici ":ipidele sunt necesare intra in membr celulare "5itamine ca si co(actorii pt cresterea bacteriilor .actori anor)anici necesari1 "Ionii de M) de ON Man)an #obalt si .e sunt (olositi ca si co(actori ai enzimelor "Na este necesar in sistemel de transport ".os(or este necesar pt a intra in structura (os(olipidelor si intra in structura nucleotidelor "!ul(ul se )aseste in #%A $acetil"coenzima A' si in doi aminoacizi "N este esential pt aminoacizi si pt nucleotide "% in (orma elementala este acceptor in respiratia aeroba $proces prin care este produsa ener)ia in (orma de A-P'

?1