REFERAT

DISCIPLINA BOTANICA ȘI ZOOLOGIA

TEMA: HERBIVIORISMUL. SIMBIOZA. PLANTE CARNIVORE

STUDENT: HARITON ALINA, GRUPA E1921

PROFESOR: MURGOCI OCTAVIANA

CAHUL 2020
Erbivorele
Ierbivore sunt animale care s-au adaptat să mănânce autotrofe : organisme care pot produce
propria lor hrană, cum ar fi prin lumină, apă sau substanțe chimice cum ar fi dioxidul
de carbon. Autotrophs includ plante, alge și unele bacterii.
Erbivorele vin în toate formele și dimensiunile în regnul animal. Acestea includ insecte și
vertebrate acvatice și non-acvatice. Ele pot fi mici, ca o lăcustă, sau mare, ca un elefant. Mulți
ierbivore găsit de viață în imediata apropiere a oamenilor, cum ar fi rozătoare, iepuri, vaci, cai și
cămile.

Ierbivore sunt parte a unui lanț alimentar

Un  lanț alimentar descrie relația de hrănire între organisme diferite, pornind de la prima sursă de
hrană și terminând cu ultimul. De exemplu, dacă un șobolan mănâncă porumb și o bufniță
mănâncă șobolan, lanțul alimentar începe cu un AUTOTROF (porumb) și se termină cu un
carnivor (bufnita). Lanțuri alimentare pot varia în numărul de link - uri incluse în lanțul de a
arăta relații mai detaliate între organisme.
Erbivorele sunt consumate de carnivore (animale care se hrănesc cu alte animale) și omnivore
(animale care se hrănesc cu plante și animale). Ele se găsesc undeva în mijlocul lanțului
alimentar.
Cu toate că lanțurile alimentare sunt utile, ele pot fi limitative, ca animale diferite, uneori mânca
aceeași sursă de alimente. De exemplu, o pisica ar putea mânca, de asemenea, șobolanul din
exemplul de mai sus. Pentru a descrie aceste relații mai complexe, pânze alimentare, care descriu
interconectarea dintre lanțurile alimentare multiple, pot fi utilizate.

Erbivorele mananca multe tipuri diferite de plante

Ierbivore diferă în tipurile de materii vegetale pe care le consumă. Unele ierbivore mananca doar
anumite părți ale unei plante. De exemplu, unele afide hrănesc numai pe seva dintr - o plantă
specifică. Alții pot mânca întreaga plantă.
Tipurile de plante ierbivore mânca variază foarte mult. Unele ierbivore pot mânca multe plante
diferite. De exemplu, elefanții pot mânca scoarță de copac, fructe, ierburi. Alte ierbivore,
cu toate acestea, se concentreze doar pe o singură plantă specifică
Erbivorele pot fi clasificate în funcție de tipurile de plante care se hrănesc. Aici sunt unele dintre
cele mai comune clasificări:
 Granivore mânca semințe într - un număr de moduri. Unele bug - uri suge partea
interioara a semințelor, iar unele rozătoare folosesc dintii lor față de a mușca la

1
 semințe. Granivore pot mânca semințe înainte de a fi fost dispersate de către planta în lume,
după aceea, să caute sau ambele tipuri.

 Grazers , cum ar fi vaci și cai hrănesc în principal cu ierburi. Ei au un rumen , sau

în primul rând de stomac, care deține o cantitate mare de alimente și produse alimentare
determină să părăsească stomacul încet. Acest proces este necesar pentru iarbă, care este
ridicat in fibre si saraca in substante nutritive. Gurile grazers le permit să mănânce
cu ușurință porțiuni mari de iarbă , dar face dificil pentru ei să mănânce anumite părți ale
unei plante.

 Browserele precum girafe mânca frunze, fructe, crengi, și flori de plante

lemnoase. Rumens lor sunt mai mici și , astfel , dețin mai puțină hrană decât
grazers’. Browserele mânca , de asemenea , o mulțime de alimente ușor de digerat.

 Alimentatoare intermediare , cum ar fi oi au caracteristici ale ambelor grazers și

browsere. De obicei, aceste alimentatoare pot mânca în mod selectiv , dar încă tolera
cantități considerabile de fibre in dieta lor.

 Frugivores prefera fructele in dieta lor. Frugivores poate include atât erbivore și

omnivore, cu frugivores ierbivore care tind să mănânce părțile cărnoase de fructe și semințe
de plante.

Ierbivorele au danturi plate

Erbivorele a evoluat dintii , care sunt special concepute pentru a rupe în jos plante. Dintii lor sunt
de multe ori largi și plate, cu suprafete largi , care acționează pentru a se pisa în jos  pereții
celulelor  care constituie părți dure, fibroase ale plantelor. Acest lucru ajută la nutrienți
de eliberare în plante, care ar fi trecut altfel nedigerate prin corpul animalului și ajută la digestie
prin creșterea suprafeței pe care este accesibilă de către enzimele digestive ale animalului.

Ierbivorele au un sistem digestiv particular

Animalele nu pot produce propriile lor surse de hrană și în schimb trebuie să consume alte
organisme pentru a obține energia de care au nevoie. Erbivorele, la fel ca toate vertebratele, nu
au enzimele necesare pentru a descompune celuloza, principalul constituent al plantelor, care le
limitează la accesarea multe dintre substantele nutritive de care au nevoie.
Sistemele digestiv al mamiferelor ierbivore trebuie să evolueze pentru a conține bacterii care
descompun celuloza. Multe mamifere erbivore digera plante într - unul din cele două
moduri: proenteron sau metenteron de fermentație .

2
În fermentarea proenteron, bacteriile procesul de produse alimentare și rupe - l jos , înainte de a
fi digerat de animalului „adevărat stomac.“ Animalele care folosesc fermentare proenteron
stomacurile cu mai multe camere, care separă bacteriile din partea de acid-secretoare a
stomacului și prelungește perioada de digestie , astfel că bacteriile au timp suficient pentru a
procesa alimentele. Pentru a ajuta digestia, animalul poate regurgitate de alimente, de mestecat si
inghitirea - l din nou. Aceste erbivore sunt în continuare clasificate ca rumegătoare , după
cuvântul latin ruminare ( „a mesteca din nou“). Animalele care folosesc fermentarea proenteron
includ vaci, canguri, și sloths.
În fermentarea metenteron, bacteriile a procesului de alimentare și rupe-l în jos după ce este
digerat, în ultima parte a intestinului. Animalele nu regurgitate alimente pentru a ajuta la
digestie. Animalele care folosesc metenteron de fermentare includ cai, zebre, și elefanți.
fermentare proenteron este foarte eficient, extragerea multe substanțe nutritive din
alimente. fermentarea metenteron este un proces mai rapid, dar mult mai puțin eficient, astfel
încât animalele care utilizează metenteron de fermentație trebuie să mănânce cantități mari de
alimente într-un timp mai scurt.
Trebuie remarcat faptul că nu toate produsele alimentare proces erbivore cu proenteron și
fermentarea metenteron. Unele erbivore, cum ar fi de mai multe tipuri de lăcuste, au enzima
necesară pentru a descompune celuloza fara ajutorul bacteriilor.

Idei de bază

Ierbivore sunt animale care au adaptat să mănânce plante și alte autotrophs - organisme care pot
produce propria lor hrană, cum ar fi prin lumină, apă, sau substanțe chimice, cum ar fi dioxidul
de carbon.

 Relațiile de hrănire între erbivorelor pot fi descrise prin lanțurile alimentare, sau lanțurile
alimentare legate între ele într-o rețea de alimente mai complex.

 Există mai multe tipuri de animale erbivore. Erbivorele pot fi grupate în diferite

clasificări în funcție de alimentele pe care le mananca in primul rand pentru dieta lor.

 Ierbivorele au evoluat multe caracteristici care le vor permite să mănânce plante, inclusiv
dinti largi și plate și sisteme digestive specializate.

SIMBIOZA

DEFINITIE:
3
 Este o forma de convietuire avantajoasa intre doua specii diferite de organisme, de
regula bazata pe relatii reciproce favorabile, in care ambele organisme coopereaza la
satisfacerea nevoilor de hrana.In multe cazuri este o relatie obligatorie (participantii nu
pot supravietui separat).

In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof si heterotrof,. Plantele autotrofe,se
hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de
corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2
grupe mari de plante heterotrofe: saprofite - plante care se hranesc cu substante organice din
cadavrele plantelor si animalelor, parazite - plante care se hranesc cu substante organice luate de
la organismele vii. In afara de aceste 2 grupe intalnim la unele plante nutritie mixta, atat
autotrofa cat si heterotrofa care determina si relatii strans morfologice.

Simbioza se realizeaza prin doua tipuri de relatii: relatii de cooperare (+ +) relatii dintre
parteneri care convietuiesc si se ajuta si relatii de exploatare (+ -) relatii dintre parteneri in care
actiunea este pozitiva pentru unul si negativa pentru celalalt.

Relatii de cooperare:

1. Racul PAGURUS si anemonele de mare

Pagurul, un racusor pustnic se ascunde într-o cochilie goala gasita, caci corpul lui este moale.
Ca sa se poata hrani are nevoie de un ajutor de seama: o actinie cu brate usturatoare cum au
anemonele de mare, este pusa de rac deasupra cochiliei. Beneficiaza: pagurul ca nu e
atacat de dusmani din cauza actiniei; actinia consuma resturile de la masa racului, caci fara
deplasarea racului, ar muri.

2.Pestii REMORA si rechinii

Pestisorii Remora se deplaseaza pe innotatoarea dorsala a unui rechin. Este un mod de a-si
economisii fortele si de a calatorii in siguranta.Ei nu doar se hranesc cu resturi de la masa
rechinului dar si cu parazitii de pe pielea acestuia.

3.Anemonele si pestii CLOVN

Ca toti pesti-anemone, pestele clovn isi creaza legaturi simbiotice cu anemonele marine .El isi
foloseste gazda, atat ca adapost, cat si pentru a se proteja de pradatori si, in schimb, pestele clovn
indeparteaza intrusii si isi toaleteaza gazda, inlaturand parazitii.Inainte ca pestii clovni sa devina
rezidenti ai anemonelor, ei executa un dans elaborat in jurul acestora, atingandu-le usor
tentaculele cu diferite parti ale corpului lor pana cand se familiarizeaza cu gazda. Prezenta unui

4
strat de mucus situat pe suprafata pielii pestilor clovni, ii face pe acestia imuni la urzicaturile
letale ale anemonei. In situatia in care pestele clovn nu mai este protejat de acest strat de mucus,
el poate deveni oricand o prada pentru anemone. Datorita relatiilor lor stranse, distributia
anemonele dicteaza si arealul de viata al pestilor clovni. Ambii simbionti traiesc in apele de
coasta de mica adancime din zonele tropicale, in care adancimea rareori depaseste 12 metri, iar
temperatura apei este intre 25-28 grade C. Relatiile de tip simbiotic intre pestii clovni si
anemone, in general, se creaza in regiunile cu recifi de corali sau stanci, unde anemonele se pot
ancora, iar pestii clovni pot inota de jur imprejurul tentaculelor protectoare ale gazdei.

4.Furnici si afide

Ajutorul mutual (simbioza) dintre cele doua specii este unul foarte interesant: afidele extrag seva
din plantele pe care stau, pe care apoi o elimina la termiantiile abdomenului. Aceasta seva este
oarecum asemanatoare mierei (contine mult zahar) si este irezistibila anumitor specii de furnici.
Ele practic mananca doar aceasta seva, dedicandu-si timpul aparand afidele de paraziti si
pradatori (cum ar fi buburuza de exemplu). Cand “solicita” hranire, furnicile ating abdomenul
afidelor cu antenele, astfel stimulandu-le sa elimine seva.
5.Licheni

Lichenii au un organism mixt rezultat din asocierea unei alge unicelulare verzi (Pleurococcus)
sau albastre, cu miceliul unei ciuperci din aclasele Ascomycetes, mai rar Basidiomycetes.
Lichenii sunt plante extrem de rezistente la frig si uscaciune, au un tal colorat in alb, rosu,
galben, verzui, portocaliu, albastru, negru si au infatisari variate: in forma de frunze (Lobaria),
cruste (Xantoria), trompete (Cladonia), barbi (Usnea), coarne (Cetraria). Legatura dintre alga si
ciuperca este atat de profunda si durabila incat organismul simbiontilor a suferit modificari
considerabile care le-ar pune in imposibilitate traiul separat. Cercetari noi au scos la iveala ca
exista totusi in aceasta relatie un profitor: ciuperca, ale carei hife se lipesc strans de gonidii si
emit mici ramificatii, care patrund in interiorul algei, omorand gonidiile prin istovire. La licheni
alga ia de la ciuperca substantele minerale si le sintetizeaza cu ajutorul clorofilei producand si o
substanta hidrocarbonata specifica numita lichenina si aproape 500 de acizi
specifici(lecanoric, cetraric). Amoniacul este preluat de planta care il introduce in circuitul vital
dand bacteriei hidrati de carbon sintetizati de ea.

6.Vascul

5
Este o planta semiparazita care se prinde de ramurile arborilor prin haustori puternici. Este
raspandit mai ales in padurile de deal si munte unde semiparaziteaza pe toate speciile de foioase.
Avand in vedere ca planta gazda pe care se dezvolta are o influenta mare asupra compozitiei
chimice cele mai bune specii sunt: mesteacanul, bradul, frasinul, marul si parul. Nu se va recolta
de pe speciile artar, tei, salcie si mai ales plop (este toxic). Raspandirea acestei specii
semiparazita se face in special de catre ciori.

7.Tortelul

Tortelul care este o planta ce se incolaceste pe tulpina de lucerna, trifoi,vita-de-vie. Radacinile

tortelului au prelungiri care strapung planta parazitata pana la vasele liberiene de unde absorb
hrana.

8.Ciuperci de copac

Iasca galbenă (laetiporus sulphureus) este o ciupercă parazită pe care trebuie s-o cauţi prin
copaci Spuneam că e o ciupercă parazită pentru că ea cauzează putregaiul brun sau roşu al
lemnului şi reuşeşte să distrugă un copac în câţiva ani. Creşte din luna aprilie până în luna
noiembrie pe sălcii, salcâmi, pomi fructiferi la marginea pădurilor, a drumurilor, în livezi sau
parcuri. Acesta este la început de culoare galben-portocalie, lucios, suculent, ondulat şi ridat sub
formă de evantai cînd ajunge la maturitate. Exemplarele bătrâne se decolorează, se întăresc şi
devin casante. Straturile etajate pot ajunge la o lăţime de o jumătate de metru, iar înălţime de un
metru. Nu prezintă picior.
9.Pui de cuc

O forma speciala de parazitism se intalneste la cuc El isi depune ouale in cuiburile altor pasari.
Puiul de cuc eclozeaza primul si arunca din cuib celelalte oua.Ramanand singur el este hranit de
pasarea gazda

Plantele carnivore
Plantele carnivore pe care le-a facut natura mananca insecte. Interesant insa nu este ca
mananca. Interesant este cum le atrag, le prind si le digera.

Plantele carnivore au aparut acolo unde solul este sarac in substante nutritive, vegetatia putina si
- daca nu s-ar hrani cu insectele - specia ar disparea.

Principiul acestor plante consta in a atrage prada, a o prinde in capcana si a o supune imediat
actiunilor propriilor secretii, care extrag din ea substantele nutritive necesare.

6
1. Sarracenia

Aria de raspandire a acestei plante este mare: litoralele Americii de nord, Texas, zona Marilor
Lacuri, sud-vestul Canadei.

Frunzele in forma de cupa au o culoare ispititoare si contin o secretie aromata si foarte lipicoasa.
Cupa nu este orientata niciodata in sus, evitand astfel diluarea secretiei cu apa de ploaie.

Este destul ca insecta, atrasa de culoare si de aroma, sa ajunga la marginea cupei, pentru ca din
aceasta sa tasneasca o substanta narcotica, sub efectul careia insecta se prabuseste, iar vanatoarea
ia sfarsit.

2. Nepenthes

7
Planta este raspandita in China, Malaezia, Indonezia, Filipine, Madagascar, Australia, India,
Borneo si Sumatra. Localnicii ii spun "cupa maimutei", dupa obiceiul maimutelor de a bea apa
din cupa-capcana.

Nepenthes creste ca o iedera, cu o lungime de 10-15 m. Cupa atrage insectele care mananca din
ea, pana cad inauntru. Uneori cupa este atat de mare, incat pot fi digerati chiar si soareci.

3. Genlisea

Genlisea este raspandita in Africa, America Centrala si de Sud. Se prezinta ca o iarba cu flori
galbene. Isi prinde prada cu ajutorul frunzelor, in forma de clesti de rac.

Prelucrarea hranei se face atat de rapid incat insecta ajunsa acolo nu apuca sa se dezmeticeasca si
sa iasa afara.

4. Darlingtonia Californica

8
Este catalogata ca o planta rara, aria de raspandire fiind limitata la nordul Californiei si Oregon.

Se dezvolta in balti si in albiile unor ape curgatoare. Doua frunze, articulate in stil "cleste de
rac", au rolul sa apuce prada de indata ce se apropie de planta si sa o trimita spre interior, de
unde insecta nu va mai putea iesi.

5. Utricularia

9
Este prezenta in locuri umede, pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii. Frunzele ei sunt
prevazute cu ventuze de dimensiuni mici - intre 0,2 mm si 1,2 cm - predominand cele foarte
mici.

In momentul cand prada se apropie de ventuza, aceasta o absoarbe pe principiul vacuumul si se

inchide brusc. Totul dureaza cateva miimi de secunda.

6. Pinguicula

Pinguicula isi atrage si capteaza victimele cu ajutorul funzelor sale lipicioase. Sunt identificate
80 varietati din aceasta planta, raspandite in ambele Americi, Europa si Asia.

Celulele de pe suprafata frunzei sunt specializate: unele atrag prada, altele o digera cu ajutorul
10
fermentilor pe care ii secreta.

7. Drosera

Si aceasta planta are o mare arie de raspandire, fiind prezenta pe toate continentele, cu exceptia
Antarcticii. Natura a dotat-o cu mai multe tentacule, aflate in permanenta miscare.

Atunci cand prada se afla in apropiere, tentaculele se directioneaza spre ea, o prind si o introduc
in aparatul digestiv.

8. Byblis

Byblis este o mica planta carnivora, raspandita numai in Australia. Intreaga suprafata a frunzelor
si tulpinei este acoperita cu peri fini, la baza carora este secretatat o substanta lipicioasa.

Perii cu substanta atrag, prind si prelucreaza prada. Componentele plantei actioneaza

independent si pot prinde mai multe insecte in acelasi timp, trecand rapid la digestie.
11
9. Aldrovanda vesiculosa

Este o planta plutitoare, fara radacini, care isi duce traiul sustinuta de o tulpina lunga de 6-11 cm.
La randul sau, tulpina pluteste vertical, sustinuta de frunze.

Frunzele-capcana functioneaza in perechi cuplate in sistem "balama". Este suficient ca o insecta

sa se apropie si cele doua "balamale" inchid capcana intr-un interval de cateva miimi de secunda.
Digestia incepe imediat.

10. Dionaea Muscipola

Dionaea Muscipola este, poate, cea mai cunoscuta dintre plantele carnivore. Consta intr-o tulpina
subterana si 4-7 frunze, din care unele, de culoare rosie, vor prelua si digera prada, dupa ce
altele, de culoare verde, o vor prinde.

Frunzele rosii, in forma de inima, sunt dispuse in perechi, avand rolul de a atrage prada cu
culoarea lor rosie si aroma secretiei. Odata prada prinsa, frunzele se inchid brusc, ca o capcana.
Inchiderea are loc in 0,1 secunde, dupa care digestia incepe imediat.

12