Sunteți pe pagina 1din 23

Lamiaceae

Plantele din familia mentă


(cunoscute și ca Labiatae )

Dacă alegeți o plantă cu un tulpină distinctă pătrată și frunze simple, opuse, atunci este foarte
probabil un membru al familiei de mentă. Asigurați-vă că mirosiți-o, de asemenea, deoarece multe specii
din familie sunt încărcate cu uleiuri aromatice volatile.

Calitatea bogată și picantă a acestor plante le face utile în gătit și aproape jumătate din condimentele
din bucătăria dvs. provin din această familie, inclusiv busuioc, rozmarin, lavandă, marjoram, germander,
cimbru, cimbru, harehound și salvie culinar (dar nu păianjen!), și, bineînțeles, menta, menta și spearmint.

Pentru botanistul de început, tot ce trebuie să vă amintiți: "tulpini pătrate cu frunze opuse și, de obicei,
aromatice". În întreaga lume există aproximativ 180 de genuri în familia mentă reprezentând aproximativ
3500 de specii. Aproximativ 50 de genuri se găsesc în America de Nord.

Din punct de vedere medical, această familie este bogată în uleiuri volatile, în
special mentol, adesea folosit ca vapori penetranți în picături de tuse. Aceste uleiuri
picante stimulează și se încălzesc, determinând corpul să se deschidă și să
transpire; astfel încât cele mai multe dintre aceste plante sunt enumerate ca diaforeticîn
cărțile din plante. Această proprietate vă poate ajuta să rupeți o febră. O febră este
modul în care organismul "gătește" microorganismele care cauzează infecții. Folosirea
unei plante diaforetice poate ajuta la creșterea unei febră ușoară suficient de ridicată
pentru a "găti" un virus, astfel "rupând" sau terminând febra. Uleiurile volatile sunt, de
asemenea, foarte letale pentru microorganisme.Pe excursii de camping folosesc
adesea monetări aromatice pentru a ajuta la purificarea apei discutabile. Mananca
cateva frunze de mentă după ce beau dintr-un pârâu cu siguranță nu va ucide totul în
apă, dar cu siguranță vă ajută.
Puteți încerca în siguranță un membru al familiei de mentă. Unele specii cum ar fi Coleus , plantă de
casă cu frunze roșii și verzi, nu au deloc aromă, în timp ce un plasture din Agastache mai puternic vă
poate aduce lacrimi la ochi doar trecând prin.

Rețineți că există o serie de alte plante cu tulpini pătrate și frunze opuse, care pot fi confundate cu
monetăriile. Aceste plante se găsesc în familii Loosestrife, Verbena și Stinging Nettle, dar nici unul dintre
ei nu miroase minte.

Pe măsură ce devii expert în identificarea membrilor familiei Mentinei prin tulpini pătrate, frunze opuse
și aromă picantă, trebuie să vă familiarizați și cu florile. Observați în ilustrație că există 5 sepale, toate
combinate astfel încât numai vârfurile să fie separate. Cele 5 petale sunt de asemenea topite împreună,
dar rețineți cât de asimetrice sau "neregulate" sunt florile, în comparație cu florile mai mult simetrice sau
"regulate" de muștar. Unele flori de mentă sunt mult mai neregulate decât altele, dar dacă le studiați
îndeaproape, veți vedea că acestea au în mod obișnuit 2 lobi petale în sus și 3 lobi petale în jos. În
interiorul florii sunt 4 stâlpi, cu o pereche mai lungă decât cealaltă. Pe măsură ce învățați aceste modele
de familie de mentă, veți putea să le recunoașteți și să le folosiți oriunde în lume.

Cuvinte cheie: tulpini pătrate și frunze opuse, adesea aromatice.

Vă rugăm să trimiteți e-mail lui Thomas J. Elpel pentru a raporta greșeli sau pentru a vă interesa să
cumpărați fotografii de înaltă rezoluție ale acestor plante.
Agastache urticifolia. Ipsopul gigant.

https://www.wildflowers-and-weeds.com/Plant_Families/Lamiaceae.htm

LEACURI DIN NATURĂ: Măghiranul


miercuri, 1 Nov 2017, 10:05 • DOCUMENTARE
617 afişări
Plantă plăcut mirositoare, folosită ca mirodenie și apreciată în tradiția
culinară, măghiranul este cunoscut și pentru acțiunile energetice
benefice.
Măghiranul (Majorana hortensis) face parte din familia Labiatae, fiind înrudit cu
menta. Plantă erbacee, originară din Arabia și Egipt, este cultivată ca plantă anuală
în special în zonele cu climat temperat.

Măghiranul nu necesită o îngrijire specială și pentru a-l avea la îndemână poate fi


crescut și în ghiveci. Rezistă foarte bine la temperaturile ridicate și în perioadele de
secetă, dar este indicat să îl udăm frecvent. În perioada de iarnă este bine să așezăm
ghivecele de măghiran în locuri cu temperaturi mai ridicate.

Planta crește sub formă de tufă până la maxim 60 de cm, cu tulpina în patru muchii,
încărcate de numeroase frunze de dimensiuni mici, cu formă ovală (oblong-ovate),
acoperite cu peri de culoare albicioasă.

La vârful ramurilor, măghiranul dezvoltă mici buchete de flori roz, albe sau liliachii,
cu bractee violet. Înflorește din luna iulie până în luna septembrie. Fructele sunt
mici. Semințele de măghiran sunt maronii, ovale și de foarte mici dimensiuni.

În scopuri medicinale se folosește toată planta, care se recoltează, de două sau trei
ori pe an, înainte de înflorire (în lunile iulie-august), pentru a păstra o aromă mult
mai intensă. Atunci când înflorește, gustul amar devine mai pronunțat. Frunzele de
măghiran se adună în buchete și trebuie uscate în spații întunecate, răcoroase și bine
ventilate, astfel își vor conserva toate aromele plăcute.

Tulpinile și frunzele uscate se folosesc la prepararea de infuzii, pulberi și tincturi.


Din florile proaspete se extrage un ulei esențial galben-verzui, care are un miros
penetrant, de camfor. Aroma plantei amintește de cea a pinului, cu "nuanțe" citrice.

Părțile aeriene ale măghiranului conțin ulei volatil format din terpinen, pinen,
sabinen, carvacrol, precum și acizi grași, triterpene, flavonoizi. Planta e bogată în
vitamina K, dar are în componență și vitamina E, fier, calciu, mangan, potrivit
portalului www.frunza-verde.ro.

Măghiranul, acest condiment străvechi, cu un miros foarte intens și gust


condimentat, ușor iute și foarte aromat, tradițional la noi, a fost folosit pentru
asezonarea mâncărurilor, supelor și sosurilor. Este faimos în special în regiunile
sudice ale Franței, unde este cultivat pentru extractul de ulei, care se obține, prin
distilare la aburi, din frunzele și florile sale.

Măghiranul, sub formă de infuzii și extracte, a fost utilizat în medicina populară


central europeană pentru tratarea bolilor gastrointestinale, iar știința modernă a
dovedit că măghiranul poate fi un remediu eficient în cazul ulcerului gastric, al
diabetului și al hiperlipidemiei (numărul mare de lipide în sânge).

Grecii utilizau planta contra mușcăturilor de șarpe, ca digestiv și ca leac antiartrită.


Vechii egipteni foloseau această plantă în ritualurile de îmbălsămare, dar nu asta a
făcut-o "celebră", ci uimitorul ei efect asupra sistemului nervos.

Specialiștii susțin că are proprietăți tranchilizante și anxiolitice și ajută în


combaterea oboseli și a stresului. Infuzia de măghiran susține funcționarea normală
a sistemului nervos, contribuie la o relaxare optimă și favorizează somnul, potrivit
site-ului www.healthbenefitstimes.com.

Măghiranul are proprietăți stomahice, antispastice și sedative. Compușii pe care îi


conține conferă acestuia proprietăți antispasmodice, antifungice, antalgice, puternic
antibacteriene, calmante, sedative, hipotensive, vasodilatatoare.

Preparatele medicinale din măghiran se recomandă pentru stimularea digestiei, în


meteorism abdominal, colici abdominale. Proprietățile diuretice ale plantei, ajută la
eliminarea toxinelor din organism. Sucul proaspăt, extras din frunze, e folosit contra
durerilor de cap persistente.

Utilizat sub formă de aplicații externe, uleiul esențial calmează durerile articulare,
reumatice, de artrită și crampele musculare, putând fi util în combaterea durerilor
de dinți și a ulcerelor bucale, potrivit webmd.com. Gargara cu infuzie de măghiran
combate afecțiunile mucoasei bucale (afte, herpesuri).

O cură cu ceai poate fi un remediu pentru lipsa poftei de mâncare, balonări,


flatulență, nevroză cardiacă, bronșită, tuse spastică. Are efect pozitiv și în cazul
bronșitelor, sinuzitelor, palpitațiilor.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Liviu Tatu)

Etichete:

 leacuri din natura


 maghiran
 Majorana hortensis
 AGERPRES
 agerpres.ro

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe
acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea,
reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să
contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile


AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/11/01/leacuri-din-natura-maghiranul-10-05-37

luni, 3 ianuarie 2011

BUSUIOCUL - planta magica a romanilor

Busuiocul (familia Labiatae) este format din tulpina si ramuri tinere acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara

inflorescente. Florile busuiocului au corola alba sau alburie - roz cu tubul scurt. Se utilizeaza toate partile plantei. Busuiocul este o
planta cu miros si gust caracteristic, placut aromat, ceea ce a deteminat popularitatea acestuia
precum condiment in preparatele culinare. Usor adaptabil, busuiocul creste in orice loc
Busuiocul este o planta originara din India, cunoscuta si folosita inca din urma cu trei milenii si
care s-a bucurat de o raspandire rapida in toata lumea.
La indieni, despre busuioc se spune ca este planta lui Krishna si a lui Vishnu, iar bunii hindusi nu
se duc la culcare fara o ramurica de busuioc pusa pe piept, menita sa ii duca in timpul somnului
pe taramurile paradisiace.
La romani si mai tarziu la italieni, busuiocul era considerat iarba dragostei si a fertilitatii,
inflorirea lui fiind celebrata prin serbari si prin adevarate ritualuri.
La greci si in aproape toate tarile crestin-ortodoxe, busuiocul are aproape aceleasi semnificatii ca
si in India, fiind considerat planta sacra. Agheasma se face cu ajutorul busuiocului, si tot cu un
buchet de busuioc se imprastie apa sfanta, pentru alungarea Necuratului ori pentru sfintirea
locurilor. De asemenea, busuiocul se pune la icoane, pentru a atrage protectia divina asupra casei
si a ocupantilor sai. Romanii il tin la fereastra, ca spiritul bun al casei.

Insa dincolo de dimensiunea sa spirituala si magica, busuiocul mai are o calitate foarte
importanta - aceea vindecatoare, de care ne ocupam in continuare.

Raspandire si recoltare
La noi in tara busuiocul este exclusiv planta de cultura. Semintele se pun in pamant la Dragobete
(24 februarie), apoi se tin in casa, in ghivece puse la fereastra, pana la Sfantul Gheorghe (23
aprilie), cand se planteaza in gradina. Recoltarea sa incepe la sfarsitul lui iunie si continua pana
toamna tarziu, cand cade prima bruma. Se taie doar varfurile inflorite de busuioc (fara partea
lemnoasa), de mai multe ori pe timpul verii, dupa fiecare taiere, planta dand si mai multi lujeri,
care la randul lor vor inflori. Dupa culegere, varfurile de busuioc se usuca intr-un strat cu o
grosime de maximum un deget (aproximativ 2 cm), pana cand tulpinile si frunzele devin usor
casante. Depozitarea se face in pungi de hartie sau in saculeti de panza, in locuri intunecoase,
uscate si racoroase.

Preparate din busuioc


Pulberea
Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a inflorescentelor de busuioc uscate,
urmata, eventual, de o cernere prin sita pentru faina alba. O lingurita rasa de pulbere
(aproximativ 1,5 grame) se tine vreme de cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa.
Se ia pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi.
Infuzia fierbinte
Flori de busuioc
Se foloseste in terapia naturala (desi nu are bogatia de principii active a infuziei combinate)
pentru efectele antispastice, element foarte important in tratarea unor tulburari digestive si a unor
afectiuni respiratorii (bronsita, tuse convulsiva, viroze respiratorii) . Se prepara simplu, prin
oparirea unei lingurite de tulpini inflorite si maruntite cu o cana de apa clocotita, dupa care se
lasa un sfert de ora sa se infuzeze si se filtreaza. Se bea cat mai fierbinte, asa incat efectul
antispastic, hipertermiant si relaxant sa fie maxim.
Infuzia combinata
Cum arata si numele, combina extractia la rece cu infuzia fierbinte, ajutand la conservarea
principiilor active. Se prepara astfel: 2-3 lingurite de flori si frunze de busuioc maruntite se lasa
la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se
pune deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu inca o jumatate de cana de apa fierbinte 20 de
minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza; se combina cele doua extracte; se bea inainte de
masa cu un sfert de ora. Doza - 3 cani pe zi.
Tinctura
Se umple pe jumatate un borcan cu pulbere de iarba de busuioc, completandu- se restul cu alcool
de 50 de grade. Se inchide ermetic si se lasa la macerat vreme de opt zile, dupa care tinctura se
filtreaza prin tifon, si se pastreaza in sticlute mici, inchise la culoare.
Uleiul volatil
Termeni sinonimi pentru uleiul volatil sunt si ulei eteric, ulei aromatic sau ulei esential. Este un
preparat ce se obtine doar prin procedee industriale (prin antrenare cu vapori), si se gaseste in
magazinele si in farmaciile naturiste. Se va folosi doar uleiul de busuioc pe care este specificat ca
poate fi folosit pentru uz intern. Se administreaza, de regula, cate 3 picaturi dizolvate intr-o
lingurita de miere sau puse intr-o lingura de apa, de 2-4 ori pe zi, in cure de 5-14 zile. La copiii
intre 8 si 12 ani, doza se injumatateste, iar la cei intre 5 si 8 ani, se administreaza o singura
picatura, de doua ori pe zi.
Baile terapeutice
Doua maini de busuioc se lasa la inmuiat intr-o oala cu 3-5 litri de apa calduta, vreme de 12 ore
(de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar planta
ramasa se mai opareste cu un litru de apa, se lasa la infuzat vreme de 15 minute, apoi se filtreaza.
Se toarna ambele preparate obtinute in cada de baie, peste apa fierbinte. De regula, baile cu
busuioc dureaza 20-30 de minute, avand efecte tonice fizice si psihice, ajutand organismul sa
lupte impotriva infectiilor si ferindu-ne in mod special de bolile asociate cu frigul sau cu
umezeala.

Boli prevenite cu ajutorul busuiocului

* Toxiinfectia alimentara - un studiu facut in 2004 arata ca punerea unei singure picaturi de ulei
volatil de busuioc intr-un litru de apa de baut, care se consuma pe parcursul unei zile, ne pune la
adapost de multe din infectiile cu bacterii luate din alimente. Mai ales in timpul sezonului cald,
acestea produc toxinfectii alimentare, traduse prin simptome cum ar fi voma, diaree puternica,
febra. Si condimentarea cu busuioc a mancarurilor este recomandata, mai ales in timpul verii,
deoarece substantele volatile din busuioc pastreaza alimentele nealterate mai mult timp si ne
feresc de infectiile tubului digestiv.
Un remediu de nadejde in tulburarile gastro-intestinale, busuiocul stimuleaza digestia, calmeaza
colicile, ajuta la eliminarea gazelor, este antiemetic, antiseptic intestinal si diuretic.
*In inflamatiile cailor respiratorii planta este utilizata ca antiseptic respirator, antispastic,
antitusiv, bronhodilatator.
*De asemenea, printre proprietatile busuiocului se mai numara si cele de galactogog (stimuleaza
secretia de lapte), reechilibrant al activitatii endocrine, stimulent al sistemului imunitar,
tonic general, tonic nervos, antidepresiv.
* Ateroscleroza - unul din secretele efectelor benefice ale bucatariei mediteraneene asupra
aparatului cardiovascular este chiar busuiocul. Alaturi de oregano, el este principalul condiment
folosit in aromatizarea sosurilor pentru paste, a salatelor, a multor tipuri de pizza. Substantele
antioxidante continute de catre busuioc previn formarea placilor de aterom pe artere si mentin
elasticitatea vaselor sanguine.
* Infarct - studii de medicina experimentala arata ca administrarea zilnica de busuioc, ca planta
medicinala sau ca si condiment introdus in mancare, previne infarctul. Nu doar ca busuiocul
protejeaza arterele coronare de depunerile de colesterol, dar ajuta si la tinerea sub control a
tensiunii arteriale si are o foarte complexa actiune la nivelul sistemului nervos central, protejand
intregul sistem cardiovascular de efectele nefaste ale stresului.
* Astm bronsic - consumat ca aliment, in salate, in sosuri ori in supe, busuiocul protejeaza
aparatul respirator de aparitia reactiilor alergice, impiedica in buna masura recidiva infectiilor
bronho-pulmonare, protejeaza caile respiratorii de procesele inflamatorii ce conduc la aparitia
astmului.
* Iradiere - doua principii active din busuioc, orientina si vicenina (ambele sunt flavonoide
hidrosolubile) , protejeaza celulele organismului in fata actiunii mutagene a radiatiilor
ultraviolete, a radiatiilor beta si gamma.. Ca atare, pe timpul verii, cand suntem mai vulnerabili la
radiatiile solare, dar si atunci cand suntem expusi la radiatii din alte surse, administrarea zilnica a
busuiocului este foarte utila pentru prevenirea mutatiilor celulelor, a proceselor de malignizare.
Se ia pulberea de busuioc, cate 4-8 grame pe zi, in cure de 30 de zile.
* Infectia cu papilomavirusuri cancerigene - un studiu facut de un colectiv condus de dr. T.
Dasgupta, publicat in 2004 in "Journal of Phytomedicine" , arata ca animalele de experienta
infectate cu tulpini de papilomavirusuri cu potential cancerigen ridicat si tratate cu frunze de
busuioc au avut o rata mult mai mica de aparitie a formatiunilor tumorale fata de lotul martor.

Tratamente interne
* Stres psihic intens, tulburari neurovegetative - se tin cure de cate 20 de zile, timp in care se
administreaza cate o jumatate de litru - un litru de infuzie de busuioc combinata pe zi. Mai multe
observatii facute de medicii care au administrat busuioc pacientilor cu acest gen de tulburari
conduc la concluzia ca aceasta planta produce "imunizare la stres". Mecanismele prin care
busuiocul ne protejeaza organismul si psihicul de efectele nefaste ale tensiunilor emotionale
intense inca nu sunt cunoscute. Unii cercetatori sustin ca principiile active din busuioc ajuta la o
mai buna oxigenare celulara, ceea ce permite organismului si in special sistemului nervos central
sa se adapteze la conditiile de stres. Observatiile clinice ale multor specialisti arata insa ca la
multi pacienti, busuiocul induce o stare de optimism si de incredere care nu poate fi explicata
doar prin simpla oxigenare.
* Sindromul oboselii cronice - se amesteca 4 linguri de pulbere fin macinata de busuioc cu 12
linguri de miere si 4 linguri de polen proaspat. Se administreaza zilnic cate 4-6 lingurite de
amestec, in cure de zece zile, urmate de alte cinci zile de pauza, dupa care tratamentul se poate
relua. Este un remediu cu efecte complexe, care tonifica sistemul nervos, are actiune
antidepresiva si care ajuta la relaxarea si la refacerea rapida din punct de vedere psihomental.
* Eforturi mentale prelungite - se bea o o cana de infuzie combinata de busuioc, in doza unica.
Dupa administrare, se face o pauza de 5-10 minute, dupa care munca intelectuala poate fi reluata.
Infuzia combinata de busuioc este un remediu care imbunatateste rapid circulatia cerebrala,
favorizeaza mentinerea treaza a atentiei pe perioade indelungate de timp si alunga oboseala. Un
alt remediu cu efecte foarte bune in acest sens este infuzia combinata din busuioc si menta
(Mentha piperita), menta din acest amestec adaugand si o imbunatatire a claritatii mentale.
* Adjuvant in depresie si depresie anxioasa, nevroze - se recomanda amestecul, in proportii
egale, de pulberi de busuioc si de sunatoare, din care se ia cate o lingurita, de 4-6 ori pe zi.
Tratamentul se face vreme de opt saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza, dupa care
se poate relua. Terapeutii care au aplicat tratamentul cu busuioc sustin ca administrarea acestei
plante indeparteaza anxietatea si pesimismul, stabilizeaza emotiile, faciliteaza o mult mai buna
exprimare a sentimentelor si a individualitatii in general. Combinatia busuioc + sunatoare este
foarte utila contra starilor de depresie, de astenie si de melancolie.
* Dureri de cap - se administreaza o lingurita de pulbere de busuioc, in care se pune o picatura
de ulei esential din aceeasi planta. Este un remediu recomandat in durerile de cap care apar
datorita oboselii, a hipotensiunii, precum si in migrenele biliare (cu colecist hipoton) sau asociate
cu constipatia. Busuiocul elimina durerile de cap prin efectul de imbunatatire a circulatiei
cerebrale, prin deblocarea colecistului si a tranzitului intestinal.
* Viroze respiratorii, gripa - se administreaza infuzie fierbinte de busuioc, cate 3-4 cani pe zi,
in fiecare cana de preparat adaugandu-se si 2 picaturi de ulei volatil de busuioc. Un studiu facut
in 2005 de departamentul de microbiologie al "Universitatii Koshiung" din Taiwan arata ca mai
multi compusi din busuioc au efecte antivirale puternice (mai ales asupra adenovirusurilor) . Mai
mult, tratamentul cu busuioc previne complicatiile gripei, reduce starile de disconfort (vertij,
dureri de cap, tuse) din timpul bolii.
* Bronsita cronica si acuta, accese de tuse - se recomanda combinatia de ulei volatil de
busuioc si de menta, in proportia de 1:1. Din acest amestec se administreaza cate 3 picaturi, de 4-
6 ori pe zi, in cure de 7-21 de zile. Uleiul volatil de busuioc are efecte antispastice asupra cailor
respiratorii, anihileaza foarte multe dintre bacteriile si virusurile care produc bronsita, grabeste
procesele de vindecare si reduce simptomele neplacute ale bolii. De asemenea, administrarea
acestui amestec previne crizele de sufocare si instalarea astmului.
* Rinita cronica, sinuzita - se recomanda cate o lingurita de pulbere de busuioc, in care se pune
o picatura de ulei esential din aceeasi planta, administrata de 3-4 ori pe zi. Se face o cura de 14
zile, timp in care principiile active ale plantei vor ajuta la decongestionarea cailor respiratorii
superioare, vor ajuta la eliminarea infectiilor bacteriene si la... recapatarea simtului olfactiv.
Observatiile clinice arata ca dupa curele cu busuioc multi pacienti si-au recapatat mirosul pierdut
din cauza bolii.
* Artrita reumatoida - se face o cura cu infuzie combinata de busuioc, din care se
administreaza cate un litru pe zi, in cure de 45 de zile. Studiile arata ca flavonoidele si anumiti
compusi volatili (cum ar fi eugenolul) din busuioc au efecte antiinflamatoare articulare puternice,
reducand durerea si rigiditatea articulara.
* Voma, stari de greata - se ia cate un sfert - o jumatate de lingurita de pulbere de busuioc, de
4-6 ori pe zi. Este un tratament simplu, care de cele mai multe ori elimina starile de greata.
Uleiul volatil din aceasta planta actioneaza la nivelul papilelor gustative si al sistemului nervos
central, favorizand si secretia de saliva si de sucuri gastrice, eliminand inapetenta, dispepsia si
flatulenta. Ca atare, este un tratament foarte util si contra indigestiei, a balonarii si a colicilor
abdominale. In cazul colicilor, se recomanda mai ales infuzia fierbinte de busuioc, care are un
foarte bun efect antispastic digestiv.
* Infectia cu giardia - se administreaza uleiul volatil de busuioc, din care se iau cate trei picaturi
puse pe o bucatica de paine, de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. Cura dureaza vreme de
21 de zile, dupa care se fac teste coprologice si, daca mai este cazul, tratamentul se poate relua
dupa o pauza de 10 zile.
* Toxiinfectie alimentara, diaree - se administreaza cate o lingurita de pulbere de busuioc, in
care se pun 1-3 picaturi de ulei esential din aceeasi planta, de 3-4 ori pe zi, pana la vindecare.
Acest tratament distruge multe din bacteriile care produc aceste afectiuni, intre care mentionam
Listeria monocytogenes, Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Yersinia enterocolitica.
* Adjuvant in dizenterie - intr-o cana de infuzie combinata de busuioc se pun 4-5 picaturi de ulei
volatil. Se administreaza patru asemenea doze pe zi, in cure de 10 zile. Busuiocul are un puternic
efect antibiotic, distrugand un spectru foarte larg de bacterii nocive pentru tubul digestiv.
* Cistita - se beau cate trei cani pe zi de infuzie combinata de busuioc dimineata, la pranz si
seara, in care se pun cate 3 picaturi din uleiul volatil de busuioc. Tratamentul se face vreme de 7-
14 zile si are efecte antibiotice, antimicotice si antivirale puternice. De asemenea, busuiocul
stimuleaza diureza, reduce inflamatia la nivelul cailor urinare, previne complicatiile infectiilor
reno-urinare.
* Infectii cu bacterii rezistente la antibiotice - uleiul volatil obtinut din busuioc este una din
substantele cu cel mai larg efect antibiotic, fiind eficient atat contra bacteriilor gram-pozitive, cat
si gram-negative. Mai mult, tratamentul cu ulei volatil de busuioc, spre deosebire de cel cu
antibiotice clasice, nu favorizeaza aparitia micozelor (din contra, are efect antifungic) si nu
slabeste sistemul imunitar. Ca atare, in cazul in care tratamentul cu antibiotice de semisinteza nu
da rezultate, se recomanda ca adjuvant o cura cu ulei volatil de busuioc, din care se iau 2-4
picaturi, de patru ori pe zi, pe o perioada de 10-14 zile.
Tratamente externe
* Eczeme infectioase - se pun comprese cu tinctura de busuioc pe zonele afectate, vreme de 1-2
ore zilnic. Busuiocul are efecte antibiotice si antifungice foarte puternice, care elimina infectiile
si suprainfectiile.
* Cosmaruri, tulburari de somn - daca la romani este traditia de a dormi cu busuioc sub perna
pentru a afla ursitul, la triburile din nordul Africii ramurile de busuioc se pun sub perna si la
capul patului pentru a aduce vise frumoase si pentru a face somnul odihnitor. Etnologii care au
cules date despre aceasta procedura terapeutica traditionala spun ca metoda functioneaza fara
gres.
* Crampe menstruale - se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinata de busuioc.
Compresa se aplica pe zona abdominala inferioara, deasupra punandu-se o sticla cu apa cat de
calda puteti suporta. Aplicatia se face vreme de un sfert de ora - o ora (schimband eventual sticla
cu apa calda pentru a mentine temperatura ridicata). Efectele antispastice si calmante ale durerii
sunt foarte prompte.
* Cistite recidivante, bronsita cronica - se fac bai complete adaugandu-se in apa din cada doi
litri de infuzie combinata si zece picaturi de ulei volatil de busuioc. Tratamentul are efecte
hipertermiante (creste temperatura corpului, ceea ce permite combaterea eficienta a infectiilor
bacteriene), antibiotice si tonice generale.

BUSUIOCUL SI FRUMUSETEA
* Ten seboreic - se sterge seara tenul cu infuzie combinata de busuioc, iar apoi se pune o
compresa cu aceeasi infuzie, pe obraji si frunte. Tratamentul impiedica infectarea porilor,
anihileaza bacteriile care contribuie la agravarea acneei, curata eficient tenul.
Pentru tenurile sensibile, acneice se poate utiliza un gel antiacnee cu busuioc. Acesta poate fi
procurat din magazinele de specialitate si contine extract de busuioc, de galbenele si de coada-
soricelului, ingrediente cu larg spectru antimicrobian si substante keratoplastice. Gelul de aplica
dimineata si seara. Obligatoriu, dupa extragerea comedoanelor, se curata pielea cu ajutorul unui
tampon de vata imbibat cu lotiune tonica. Se aplica apoi gelul antiacneic.
* Adjuvant contra caderii parului - intr-un sfert de cana de infuzie de busuioc se pun 1-2
picaturi de ulei volatil din aceeasi planta. Cu preparatul obtinut se maseaza scalpul zilnic. Este un
tratament care activeaza puternic circulatia la nivelul foliculilor pilosi, si care elimina si micozele
la nivelul pielii capului.
*Busuiocul contine uleiuri volatile, avand proprietati antiseptice, bactericide, antiinflamatorii si
cicatrizante. In cosmetica se foloseste infuzia sub forma de comprese sau pulverizari in cazul
tenului gras si acneic. De asemenea, pentru indepartarea mirosului neplacut al respiratiei si
intarirea gingiilor, se fac spalaturi bucale cu ceai de busuioc.

PRECAUTII SI CONTRAINDICATII LA TRATAMENTUL CU BUSUIOC


* Alergia la administrarea interna a busuiocului este foarte rar intalnita, insa la unele
persoane, aceasta planta, mai ales uleiul volatil extras din ea, poate da simptome cum ar fi catarul
respirator, senzatia de sufocare ori deranjamente gastro-intestinale. De aceea, inainte de a incepe
un tratament intern cu busuioc, vom lua o cantitate foarte mica de planta sau de ulei volatil, si
doar daca in 4 ore nu apare nici un simptom de alergie, vom continua administrarea normala.
* Reactiile alergice la folosirea externa a busuiocului sunt ceva mai frecvente si constau in
aparitia de inflamatii la nivelul pielii, a catarului respirator si a senzatiei de dificultate in
respiratie. Ca atare, inainte de a face bai generale sau de a aplica comprese cu busuioc, vom testa
mai intai preparatul pe o portiune mica de piele si doar daca nu apar reactii adverse de tipul celor
descrise mai sus, vom continua tratamentul.
Ca si alte plante aromatice, busuiocul contine un compus numit estragol, depistat ca si
cancerigen, in testele de medicina experimentala. Trebuie stiut insa ca folosita in cantitati
normale, aceasta substanta are o concentratie de 100 pana la 1000 de ori mai redusa decat doza
de la care apare efectul toxic. Mai mult, in busuioc mai exista multi alti compusi cu efecte
anticancerigene certe, care fac din aceasta planta un inamic al bolii canceroase si nu un inductor
al ei.

BUSUIOCUL CA ALIMENT
In bucataria mediteraneana, busuiocul este un condiment foarte apreciat. Proaspat sau uscat, se
pune in sosurile de tomate si in sosurile albe, cu care se consuma pastele, pizza si unele salate.
De asemenea, busuiocul este foarte apreciat, mai ales in bucataria asiatica, ca aromatizant in
salatele de fructe, in compoturi si chiar in dulceturi.
Adaugat in salate, busuiocul se combina cu frunze de patrunjel, de menta, cu tomate taiate
marunt si cu frunze de salata verde. In Nordul Africii si in Orientul Mijlociu se prepara o bautura
energizanta, punand intr-o sticla un litru de apa, patru linguri de miere si 1-2 ramurele uscate de
busuioc. Se lasa totul sa macereze vreme de 12 ore, dupa care preparatul obtinut se filtreaza si se
bea in mai multe reprize.
publicat de gabi la 15:35

niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu

Postare mai nouăPostare mai vechePagina de pornire

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Energia culorilor

Templul iubirii divine

Cursuri Reiki

Paramedicina energetica

Feng shui de afaceri

Divinul Feng shui

arhivă blog

 ► 2018 (16)
 ► 2017 (21)
 ► 2016 (18)
 ► 2015 (24)
 ► 2014 (24)
 ► 2013 (14)
 ► 2012 (26)
 ▼ 2011 (13)
o ► decembrie (1)
o ► noiembrie (2)
o ► octombrie (1)
o ► septembrie (1)
o ► iulie (1)
o ► iunie (1)
o ► aprilie (2)
o ► februarie (1)
o ▼ ianuarie (3)

 MAZAREA VERDE
 Actele de bunatate
 BUSUIOCUL - planta magica a romanilor
 ► 2010 (9)
 ► 2009 (14)
 ► 2008 (5)
lista mea de bloguri


cursuri reiki Targoviste tratamente reiki

Echilibrul celor 5 elemente primordiale - foarte simplu

Acum 2 zile


paramedicina energetica in aura

Simplu QIGONG pt orice varsta

Acum 2 zile


DIVINUL FENG SHUI

Sunetele plantelor

Acum 2 zile


Energia vindecatoare a culorilor

Interiorizare și Compasiune, Grație și Apreciere

Acum 3 zile


TEMPLUL IUBIRII DIVINE

Puterea lui Cinci ~ Manifest pentru spiritualitate la grota din Sinca Veche

Acum o săptămână


feng shui de afaceri

Sa profitam de energia ideilor pozitive

Acum o săptămână
follow by email

Submit

map

faza curenta a lunii


CURRENT MOON

lunar phase
abonaţi-vă la paramedicina tratamente
Postări

Comentarii

functiile coloanei

totalul afișărilor de pagină

300,211
vizite

cele mai vizualizate


HRISCA aliment miraculos

Pledoarie pentru hrișcă Un aliment cu foarte mare capacitate de vitalizare, regenerare si intinerire ! "Acum câţiva

ani am descoperi...


Sofranul sau Curcuma, turmeric

Sofranul Sofranul este considerat cel mai scump condiment de pe glob si asta din cauza greutatii cu care se

recolteaza si prelucreaza aces...


Oul de prepelita – Alimentul complet pentru sanatatea noastra

Cercetatorii britanici au dat verdictul: consumul de oua este benefic pentru sanatatea noastra, dar cel mai bun este

oul de prepelita pentr...


CLISMA TERAPEUTICA

Chiar de curand, o cunostiinta a mea avea simtome de frig acut si dureri ciudate, puternice pe toata zona de

abdomen inferior;ajunse-se sa...


BUSUIOCUL - planta magica a romanilor

Busuiocul (familia Labiatae) este format din tulpina si ramuri tinere acoperite cu frunze de culoare verde, terminate

cu sau fara inflores...

 PELINUL DULCE VINDECA RAPID CANCERUL

“Artemisia annua” sau “pelinul dulce” ucide cancerul in 16 ore O lucrare publicata recent in “Life Science” a implicat

studierea unei...


Detoxifiere cu apa

Cura chinezeasca cu apa fiarta si racita Se fierbe seara mai mult de o jumatate de litru de apa (2-3 clocote) si se

lasa in vasul in care a...



Coloana vertebrala si comentarii despre alcool

Va invit sa observati urmand linkul de mai jos corespondenta intre problemele de coloana vertebrala, partea

noastra fizica cea mai usor de n...


Sa folosim ANTIBIOTICE, ANTIVIROTICE, ANTIMICOTICE, ANTIPARAZITARE NATURALE

"Gasiti la Plafar : Extract din seminte de grapefruit atat capsule cat si tinctura, Extractul din Frunze de Maslin (Olive

leafe e...


Despre FEBRA si TRATAMENTE NATURALE

Febra este un mecanism de aparare si autovindecare al organismului, fara de care corpul nu ar putea face fata

infectiilor. In aceste condit...

despre mine

gabi
Vizualizați profilul meu complet
 http://www.terapiicuenergiedivina.ro

persoane interesate

arhivă blog

 ► 2018 (16)
 ► 2017 (21)
 ► 2016 (18)
 ► 2015 (24)
 ► 2014 (24)
 ► 2013 (14)
 ► 2012 (26)
 ▼ 2011 (13)
o ► decembrie (1)
o ► noiembrie (2)
o ► octombrie (1)
o ► septembrie (1)
o ► iulie (1)
o ► iunie (1)
o ► aprilie (2)
o ► februarie (1)
o ▼ ianuarie (3)

 MAZAREA VERDE
 Actele de bunatate
 BUSUIOCUL - planta magica a romanilor
 ► 2010 (9)
 ► 2009 (14)
 ► 2008 (5)

bloguri pe care le urmaresc

https://paramedicina-auras.blogspot.com/2011/01/busuiocul-planta-magica-romanilor.html

S-ar putea să vă placă și