Studiul plantei Allium cepa Botanica

BIBLIOGRAFICE

diul plantei

ri!area Alliu" epa L

adrarea siste"ati a si

a e%terna a plantei Alliu" epa L.

L., este o planta erbacee cu bulbi, apartinand familiei Alliaceae, cu ciclu de viata bienal (ceapa de apa, ceapa ceaclama) sau trien

).

a1. sunt prezentate incadrarea sistematica a plantei precum si morfologia sa externa.

ura 1, precum si din observatiile din teren rezulta urmatoarele caracteristici morfologice ale plantei Allium cepa L.

ra plantei,se disting 2 faze de vegetatie

etiva (primul sau al doilea an)

a si culoare variata.

tubulosi (asa numitii solzi desc"isi), formand baza frunzelor.

roase, glauce, fistuloase, cu teci lung tubuloase, formand o #tulpina falsa$.

noire in numar de unul pana la cinci, cu 1!% profile sau solzi carnosi, lipsiti de lamina (asa numiti solzi inc"isi).

lori#era &

e distinse, fistuloase, acute, cu peretii subtiri, mai scurte decat tulpina.

ca, inalta de %'!(' cm, dreapta, fistuloasa, sub mi)loc umflata, pana la 2'!*' mm in diametru,la extremitati atenuata pana la +!1'

za cu tecile frunzelor.

& voluminoasa, sferica, pana la +'! ,' mm in diametru, prezinta un spatul cu 2!* valve membranoase, mai scurte decat infloresc

lbicios verzui, rareori liliac"ii, odorante (in afara mirosului de ceapa), numeroase, extinse in stea in timpul infloririi. Pedi elii #lo

1-!%- mm, ingrosati la varf, de %!- ori mai lungi decat florile, de obicei bracteolati la baza. Foliole #lorilor sunt perigoniale la b

re ele si cu filamentele staminale, cele externe triung"iulare, suboptuze, lungi de %,-!*,- mm si late de 2!2,- mm, cele interne ro

,-!1 mm. Fila"entele sta"inale sunt la inceput scurte, in timpul de"iscentei externe, lungi de +!, mm. cele externe sunt nedilat

nt dilatate, adesea scurte si obtuz bidintate. anterele sunt galbene sau galben!verzui, proterandre, inainte de de"iscenta lungi de 1

mm. Ovarul #lorii este turtit sau subsferic, obtuz trilobat, de culoare albicioasa, lung de 2!2,- mm si de 2,-!%,' mm in diametru

and o coloana conica sau o stipita.ovulele sunt in numar de 2 in fiecare lo)a. Stilul este alb, la inceput scurt conic, de lungimea o

!se pana la -!+ mm. Capsula este lunga de *!- mm si *!- mm in diametru, trilobata, cu lobi obtuzi.

orma triedrica, lungi de circa % mm si late de 1,(!2 mm, cu integumentul zbarcit,de culoare neagra.

de raspandire si ultivare a epei in Ro"ania

olicita soluri cu textura nisipo!lutoasa, o fertilitate mi)locie si o reactie usor acida pana la usor bazic (p0 +,-!,,().

nostra, ceapa se cultiva pe langa asezari omenesti.

e cu conditiile naturale cele mai favorabile, ceapa s!a cultivat pe suprafete mari, creandu!se o traditie si c"iar o specializare a un

ole ! aici au fost create c"iar si unele soiuri auto"tone. 1e pot mentiona bazinul legumicol al capitalei cu soiul De Darasti, bazin

cu soiul De 2iliasi, bazinul legumicol 3imisoara cu soiul De 4inga, bazinul legumicol Iasi cu soiul de 3argul 2rumos (De 5old

i, bazinul legumicol 2agaras cu soiul 6osie de 2agaras, bazinul legumicol 3urda cu soiul 6osie de 3urda, bazinul legumicol 7uz

au si Diamant.

ent, in tara nostra, ceapa se cultiva anual pe o suprafata de peste %-mii "a cu suprafete insemnate in zonele de sud (Dol), 8lt, 3el

, Ilfov, /alarasi, Ialomita, 7raila), de sud!est, (9alati, 3ulcea, /onstanta, 7uzau), de sud!vest (Arad, 3imis).

metoda de cultivare, exista 'ceapa de vara' si 'ceapa de iarna':

vara este semanata primavara timpuriu si recoltata in luna aug

:oate fi depozitata pana in luna martie a anului urmator. obser

martie se planteaza arpagicul (la 2'!2- cm intre randuri si 1'! soare.

rand). la 1''' mp sunt necesare *'!+' ;g arpagic. dupa recolt

iarna, mai zemoasa si mai putin iute, este semanata in august, devine adul

urmatoare si poate fi recoltata in luna iunie; nu poate fi depozitata pentru o

prafata de 1''' mp se pot obtine 2!2,- tone de ceapa bulbi.

um cepa L. ( eapa).

tul recoltarii reprezinta un factor important in conservarea ulterioara a cepei. Astfel

area mai timpurie a cepei presupune acumulari mai mici de <= substanta uscata in decursul conservarii, ceea ce ar determina de

lor prin des"idratare, reducerea capacitatii de pastrare si pierderi excesive in greutate, dar mai ales de calitate.

area tardiva a bulbilor (c"iar daca au acumulat peste 12= substanta uscata), atrage deprecierea tunicilor invelitoare ale bulbilor,

e prin des"idratare sau c"iar reluarea vegetatiei in conditii de umiditate (ploi sau stocare necorespunzatoare).

carea momentului optim de recoltare consta in urmarirea periodica a evolutiei vegetatiei si maturizarii bulbilor si coincide mom

superioara a frunzei s!a ingalbenit si are tendinta de a se apleca spre sol, tulpina falsa se inmoaie, iar tunicile sunt la inceputul co

u exfolieri, inc"izand prin suprapunere zona tulpinii false.

rea se va efectua ziua, dupa ce nu mai exista roua pe plante, pe timp uscat si cand solul este reavan. >ste recomandata recoltarea

islocare, bulbii raman pe camp +!, zile, pentru solariza!re (uscarea frunzelor). In perioada de solarizare, productia de ceapa scad

re a pierderii apei intercelulare. In cazul aplicarii te"nologiei prin semanare direct in camp toamna cu trecere peste iarna, recolta

e imediat, trecand peste faza de solarizare.

i a tive ale plantei

cepa este o planta bogata in principii active, ceea ce explica multiplele sale utilizari terapeutice.

emplu, in ceapa se gasesc compusi organosulfurici, flavonoide, uleiuri eterice, acizi organici, vitamine (/, 71, 72, 7%,7+,7< , >,

rale (calciu, fier, sulf, iod, siliciu, crom, etc.).

ce urmeaza, se prezinta succint cele mai importante principii active din Allium cepa L..

e u rol in #or"area de prin ipii a tive

sele & sunt o clasa de enzime caracteristica plantelor din genul Allium (ceapa si usturoiul). 1unt enzime intracelulare. /and bulb

us mecanic (prin taiere, maruntire, etc.), celulele sunt lizate, iar alliinasele sunt eliberate din celule si catalizeaza reactiile c"imic

r, cu generare de a i!i sul#eni i, acesti acizi sulfenici sunt instabili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatili de t

or (in cazul particular al cepei, sulfoxidul format este tiopropanal sul#o%id).

l formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice tiosulfinati (tiosulfonati, disulfuri, monosulfuri, trisu

dioxid etc...

atili si tiosulfinatii sunt responsabili de @mirosul caracteristic al cepei$.

rmarea tiopropanal sulfoxid se realizeaza foarte repede (in circa - minute de la eliberarea aliinazei).

.*. Trans#or"area Allina!elor. la nivelul oc"ilor, reactioneaza cu apa, formand o solutie diluata de 0218* , care excita terminatiile nervoase de la nivel ocular.

e lacrimale produc lacrimile, care dilueaza solutia de 0218*

ul caracteristic al cepei poate fi inlaturat cu lamaie sau boabe de cafea.

uri organice Allium cepa L.

a+L+$luta",l+trans+S+1+propen,l+L+ ,steine sul#o%ide (GPCS)&

ea osteoclastelor (celule gigantice multi nucleate, cu rol in modificarea masei osoase).

putand fi benefic in special femeilor cu risc crescut pentru osteoporoza, boala instalanduse de obicei dupa menopauza.

fectul acestei substante, cercetatorii au izolat celule osoase din soariceii si au stimulat distrugerea acestora cu a)utorul "ormonul

"ormonul paratiroidian favorizeaza eliberarea calciu din oase, eliberarea calciului se face indirect prin cresterea numarului si stim

oclastelor la nivelul osos, osteoclastele avand rol de remodelare osoasa.

gamma!L!glutamAl!trans!1!1!propenAl!L!cAsteine sulfoxide (9:/1) sa constatat ca activitatea osteoclastelor este in"ibata la fe

ecum calciu.

rop,l disul#id

glicemiant, scade glicemia. Diminueaza nivelul de za"ar din sange prin cresterea cantitati de insulina libera.concureaza cu insulin isulfid pentru a ocupa locurile libere din ficat unde insulina este inactiva.

nta stimuleaza pancreasul, obligandu!l sa!si reia functia naturala de secretie a insulinei. /reste utilizarea glucozei. 2avorizeaza tr

membrana celulara, permitand cresterea utilizarii ei tisulare, infuenteaza indirect actiunea "exo;inazei, contracarand efectul in"ib

or asupra enzimei. Intervine in fosforilarea oxidativa, favorizand formarea compusilor macroergici. 1cade ritmul eliberarii gluco

ect proportional cu cantitatea de ceapa consumata, deci, mai ales cei care au glicemia crescuta ar putea beneficia de efectele ace

de

itarii volatili? reprezinta substante cu proprietati antibiotice sintetizate de ceapa.

u numai de bulbii si frunzele plantei, ci si de florile, semintele si radacinile ei.

rezinta prima linie de aparare ce respinge de la distanta atacul microbilor infectiosi, stavileste inaintarea lor si distruge o mare pa

posibilitatea sa lupte mai usor cu dusmani.

au aratat ca aceste substante distrug de la distanta dro)dia de bere, mucegaiurii si diferite bacterii infectioase.

e prezinta si proprietati insecticide fata de numeroase insecte, viermi, rozatoare etc.

bstante volatile, usor sau puternic iritante, responsabili de @mirosul caracteristic al cepei$, prezinta proprietati antimicrobiene si

ovoaca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri).

vi trebuiesc pusi, mai intai in libertate prin distructia mecanica a cepei se elibereaza alliinasele din celule si catalizeaza reactiile

urilor- cu generare de a i!i sul#eni i, acesti acizi sulfenici sunt instabili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatil

ulfoxizii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice printre care si tiosulfinati. fierberea organelor planteii, tiosulfinati sunt distrusi.

pta impotriva multor microorganisme precum Bacillus subtilis, Lactobacillus odontolyticus, Pseudomonas aeruginosa, Streptoc

Escherichia coli.

ru o serie de fungi Asperigillus niger,Cladosporium werneckii, Candida albicans, Fusarium o ysporium, Saccharomyces cere! ndidum, Brettanomyces anomalus, si Candida lipolytica

oi!i&

ategoria polifenolilor si sunt pigmentii ce stau la originea tuturor nuantelor aprinse de albastru, violet si verde, ca si de galben, po

artin carotenoizilor, in ceapa intalnim o serie de flavonoizii printre care cei mai importanti sunt Duercetina si antocianina.

eprezinta un bioflavonoid produs natural cu potenta inalta farmacologica prezinta activitate antioxidanta, anti!inflammatorie, a

oare, anticancerigena, gastroprotectiva, anti!alergica si in prevenirea de complicatii ale diabetului, in"iba agregrarea trombocitelo

gelui, scazand riscul aparitiei trombozei si a infarctului miocardic.

ari & 80 si se localizeaza la interfata dintre zona polara si zona "idrofoba.

i pozitii si posibilitatii de a face punti de "idrogen cu grupele polare, Duercetina are un efect de stabilizare a bistratului lipidic. In

tioxidante, in special a peroxidarii lipidelor pot fi explicate prin localizarea la interfata celor doua zone ale bistratului lipidic, av

adicalilor liberi, astfel celula este prote)ata de efectele oxidative daunatoare.

zinta caracter acido!bazic, prin alcalinizarea mediului acest flavonoid i!si intensifica culoarea in galben, formand saruri cu acizi

intalnita in ceapa rosie face perte din grupa pigmentilor vacuolari, ce variaza de la rosu la albastru, dupa p0!ul acid sau bazic al

ga rolul de atragere a insectelor polenizatoare, ocupa un loc central ca fotoreceptor in fotosinteza si fotoperiodism. Antocianina e

easta prote)eaz plantele de razele C4, pe care le absoarbe.

nta tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atat prin actiune directa, de distrugere tumorala, cat si prin reciclarea glutationulu

te anti-cancerigena foarte puternica in toate stadiile carcinogenezei, contracarand cancerul sub forme diverse: previne formarea carcinogenilor in tractul int

ui prin protejarea A !-ului celular; previn progresul carcinogenezei" Prin puterea lor antioxidanta ei au rol de protectie asupra componentelor #idrosolubile

flavonoizii sunt asociati cu un risc minor al bolilor cardiace: pot reduce atacul cardiac; in#iba oxidarea colesterolului &rau' $( (% si reduc adezivitatea eleme

ara control, pot afecta vasele sanguine")lavonoizii au o importanta actiune anti-inflamatorie si influenteaza multe aspecte legate de imunitate")lavonoizii su

puternici antioxidanti de aceea se recomanda in bolile asociate imbatranirii"

ura./. 1tructura c"imica anto ianina si 0er etina.

+oli$o!a1aride (Inuline)

de carbo"idrati cunoscuta sub denumirea de #ru tani, sunt conpuse in principal din unitati de fructoza cu o molecula de glucoza

cida nereducatoare.

digerata de enzime din organismul uman cum ar fi amilazele, adaptate la digestia amidonului. /a urmare inulina poate parcurge

actului digestiv, dar in colon va fi metabolizata de bacterii. In urma actiunii bacteriilor asupra inulinei se elibereaza dioxid de car

st motiv consumul unor cantitati mari conduce la balonare.

stia nu cliveaza in mod normal inulinele in monozagaride, acestea nu au un efect negativ asupra nivelului de za"ar din sange puta

e diabetici.

prebiotic foarte eficient stimuland cresterea bacteriilor benefice, trece prin stomac si duoden fara a fi digerata putandu!si exercit

ului.

leaza cresterea 7ifidobacterium sp. in intestinul gros stimuland peristaltismul intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor

area prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala, contrib

osclerozei, colelitiazei, diabetului za"arat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului.

a ca indulcitor inlocuind za"arul, si in digestia alimentele grase si fainoase.

deasemenea si absorbtia calciului si posibil cea a magneziului, fiind promotor al cresterii bacteriilor intestinale.

1tructura c"imica inulina

n eapa

ta o sursa importanta de vitamine (/, 71, 7%, 7+, 7<, >), cu rol esential in functionarea normala a organismului.

eristici

t in producerea colagenului care, datorita acidului ascorbic, are o mare importanta in cicatrizarea tesuturilor distruse, prevenind

important in formarea osaturii si dentinei

metabolizarea anumitor amino!acizi, a acidului folic si a glucozei.

producerea glucocorticosteroizilor si a anumitor neurotransmitatori.

a formarea anticorpilor si interferonilor. are actiune antiinfectioasa, scade durata racelilor si lupta impotriva agresiunii bacteriene

a radicalii liberi datorita rolului antioxidant.

ontra posibilei aparitii a cancerului, prin formarea nitrosaminelor & agenti cancerigeni care se constituie in timpul asimilarii amin

laxativa.

vasele sangvine, prevenind astfel tulburarile cardiovasculare si determinand reducerea crizelor de emfizem la fumatori. unii med

titati mari de vitamina / & pana la 1''' mgFzi & pentru scaderea nivelului colesterolului.

bsorbtia fierului.

e anti"istaminica eficace in tratarea alergiilor si benefica pentru victimele astmului.

a inlaturarea starii de anxietate, oboseala, stres.

eristici

1 intervine in metabolismul celulelor.

producerea energiei necesara functionarii generale a organismului si la pastrarea unei temperaturi corporale adecvate. digestia.

smul sa contracareze efectele toxice ale alcoolului.

au 2ita"ina PP

eristici

scul aparitiei unor tulburari cardiovasculare, diminuand colesterolul daunator (LDL), crescand nivelul celui benefic (0DL) si sc

din sange. /ercetatorii afirma ca niacina poate sa scada potentialul ficatului de a produce colesterol. Ipoteza este insa neverificata

ensiunea arteriala, amelioreaza circulatia sangelui.

aturi de celelalte vitamine din grupa 7, la metabolizarea proteinelor, glucidelor si lipidelor.

mpotriva aterosclerozei, migrenei, ametelilor.

ritia diareei.

eristici

etabolizarea aminoacizilor, proteinelor, grasimilor, steroizilor, "emoglobinei, transformarea glicogenului in glucoza.

a sinteza neurotransmitatorilor & molecule ce permit trecerea influxului nervos, esential in elaborarea gandirii, emotiilor, memori sistemului nervos.

buna functionare a sistemului imunitar. prote)eaza organismul de infectii.

ucerea crizelor de astm.

eroscleroza, unele afectiuni ale miocardului.

ormarea matretii.

6oluri si caracteristici

marea ADH!ului.

ca un factor de crestere.

nsabila in formarea globulelor rosii, prevenind astfel anemia.

ec"ilibrul emotional, diminueaza durerea.

uctia de lapte matern.

ritia cancerului la plamani, colon, uter.

rganismul de bolile cardiovasculare si de accidentele vasculare cerebrale.

atul de anomalii congenitale ce pot afecta creierul si coloana vertebrala.

eristici

orita actiunii antioxidante, prevenirea aparitiei cancerului pentru ca prote)eaza celulele sanatoase ale organismului de radicalii li

temul imunitar.

ai buna irigare sangvina in intregul organism.

na / la combaterea aparitiei nitrosaminelor (celulele cancerigene). reciproc, vitamina / spri)ina actiunea antioxidanta a vitamine

acarotenul si seleniul).

tegritateaI vitaminei A.

enzatia de oboseala, amelioreaza randamentul psi"ic, a)uta organismul sa se recupereze dupa efort sustinut (este o vitamina esent

formanta).

anticoagulanta ce impiedica agregarea plac"etelor sangvine. circulatia sangelui se face astfel fara nici un impediment si nu mai e

cardiace.

cicatrizarea ranilor provocate de arsuri.

n ceapa:

ta si in minerale precum: crom,calciu, fier, sulf, iod, siliciu, zinc, potasiu"

ta o sursa foarte bogata in oligoelementul crom. Desi se gaseste in cantitati reduse, cromul are importanta terapeutica mare.

el reprezinta @factorul de toleranta al glucozei$, a)utand celula sa raspunda convenabil insulinei,

pa in metabolismul proteinelor, colesterolului, glucidelor. Deficitul de crom in organism reduce sensibilitatea tesuturilor la insuli

milarea glucozei in tesuturi si sporeste continutul glucozei din sange, antrenand "iperglicemia si "iperinsulinemia, oboseala, obe

colesterolului, diabetul de tip II,

portanta capitala pentru oase, dinti, tendoane, articulatii este, de asemenea, un depurativ si un antiinfectios (intestinal si general).

a in tratarea tulburarilor "epatobiliare, regleaza volumul de lic"ide, impreuna cu potasiul, asigura permeabilitatea membranei cel

tia normala a tuturor agentilor indispensabili organismului.

de toti pentru importanta lui in constituirea si intretinerea oaselor. Actiunea calciului se exercita, de asemenea, asupra dintilor, te

are, ec"ilibrului sanguin si "umoral.

cazurile de oboseala, in afectiunile pulmonare (tuberculoza), adenite, in anumite stari nervoase. De asemenea, calciul este antide

eroza. ,

sabil functionarii tiroidei si ar trebui sa devina Ipainea cea de toate zileleI a batrinilor.

i prost tolerat si poate provoca iodism (guturai, ameteli, dureri de cap, "ipertrofia glandelor submaxilare), de aceea, recomandam alimente naturale.

i ales ca antianemic, el reprezentand un constituent primordial al "emoglobinei. /arenta fierului pare sa favorizeze aparitia canc

ime cer prezenta acestui metal, %F* stocat in organism sub forma de feritina.

abundent dintre oligoelemente o persoana de ,' ;g avand in organism circa %,-' g de fier.

mportant in domeniile osos, vascular, nervos, respirator. Actiunea lui asupra fibrelor elastice este capitala. Intervine in formarea

si a fanerelor.

eopotriva, un antitoxic si este implicat in tratamentul arteriosclerozei, "ipertensiunii, demineralizarii, ra"itismului, slabiciuni gen

egenerative (reumatisme, cancere), "emoragii, maladii in aparitia carora este implicata carenta siliciului.

uma un rol capital (plastic si functional) in fenomenele de nutritie generala. >ste un element puternic de autoaparare a organismu

n diversele procese de dezintoxicatie.

n microelement cu virtuti antioxidante si are roi important in

acuitatii vizuale .

ul proteinelor.

pancreasului si a organelor sexuale.

ndecarii arsurilor si a ranilor.

procesului de asimilare a unor vitamine .

ucocitelor.

stemului imunitar .

sintezei acizilor nucleici si a proceselor de regenerare etc.

rol important in mentinerea ec"ilibrului acido!bazic. Intervine in dezvoltarea si maturarea aparatului reproducator. :rostata func

i in prezenta unei cantitati corespunzatoare de zinc. /a urmare, acest mineral contribuie in mod semnificativ la ameliorarea anum

mai mult decat atat, poate fi eficient in tratamentul sterilitatii. >ste indispensabil in biosinteza proteinelor si implicit a acizilor nuc

pa la sinteza insulinei ("ormon secretat de poancreas, necesar pentru metabolismul glucidelor).

rganism a potasiului evidentiaza numeroasele proprietati ale acestui element mineral, si anume

ionarea presiunii osmotice .

pastrarea ec"ilibrului acido!bazic al celulelor, revitalizand organismul si mentinand, astfel, starea de sanatate a acestuia.

eza si procesul de eliminare a sodiului.

xcitabilitatea neuromusculara.

c, intervenind si in procesele de permeabilitate, in metabolismul "idratilor de carbon.

diac, stimulent al miscarilor intestinale.

buna functionare a suprarenalelor, la eliminarea reziduurilor organice, precum si la asigurarea ec"ilibrului apei in organism.

indicat in oboseala musculara, in oligurie, reumatism cronic, poliartrita cronica evolutiva, diferite afectiuni pulmonare, miocardi

rematura, in enterite acute, arsuri, "ipertensiune arteriala, ta"icardie, diabet usor etc.

ni #ar"a odina"i e ale unor prin ipii a tive din planta.

planta cu multiple veleitati terapeutice, datorate actiunilor farmacodinamice ale principiilor active continute"

hipoglicemianta"

isul#id este raspunzator de actiunea "ipoglicemianta a cepei. Acest principiu activ stimuleaza functia pancreasului exocrin, marin ulina. Drept urmare, ceapa poate fi un remediu fitoterapeutic pentru diabetici. ea este indicata pentru cure de lunga durata, avind si in diabetul aflat in faze avansate,

e gaseste in cantitati reduse, are importanta semnificativa,

torul de toleranta al glucozei$, a)utand celula sa raspunda convenabil insulinei.

om in organism reduce sensibilitatea tesuturilor la insulina, inrautateste asimilarea glucozei in tesuturi si sporeste continutul gluc

nd "iperglicemia si "iperinsulinemia, oboseala.

ii autori afirma ca actiunea "ipoglicemianta a cepei se datoreaza, pe de alta parte, capacitatii sale de stimulare a diurezei.

sufera de dia3et, la o ora dupa masa, se beau 2 linguri de suc de ceapa diluate in )umatate de pa"ar de suc de morcov. 3ratamen

m trei saptamani, timp in care, in cazul pacientilor dependenti de insulina, glicemia va fi verificata regulat, pentru a se a)usta doz

ati diuretice.

n fructo-oligozaharide de tipul inulinelor face din ceapa un diuretic puternic" +xperientele au demonstrat ca poate provoca eliminarea a trei litri de urina p

mare, in bolile renale cronice, se recomanda consumul de ceapa verde, zilnic, dimineata si seara"

diuretica a cepei este benefica si in cazul edemelor, care se resorb in cateva zile" ,otusi, pentru a beneficia de efectele cepei, ficatul nu trebuie sa fie atins

ansata""

ntele:

u -.. g de ceapa, /.. g de miere de albine, / lingura de rozmarin, 0.. ml de vin alb" Se pun la infuzat 1. de zile" Se consuma cate 2. g din aceasta comp

ulilor renali: se foloseste arpagic, se adauga un pa#ar si jumatate de apa fierbinte, se infuzeaza -. minute si se bea cate jumatate de pa#ar de --3 ori pe z

ale: se infuzeaza ceapa cu vin alb"

i urinare (cistita), recidivante: intr-un pa#ar de suc de morcov se adauga 1 linguri de suc de ceapa si 4 linguri de suc de telina" Se beau 1 sau - asemene

ze minim doua saptamani"

e 3ene#i a asupra siste"ul ardiovas ular.

ontinuti, prin puterea lor antioxidanta au rol de protectie asupra componentelor "idrosolubile (fluidele corporale, sange).

din sange cresc colesterolul #bun$ (0DL) si presiunea sangvina si in"iba oxidarea colesterolului @rau$ (LDL).

n"iba agregrarea trombocitelor a)utand la fluidifierea sangelui scazand astfel riscul aparitiei trombozei si a infarctului miocardic, la formarea noilor eritrocite.

te a fost confirmata de cardiologi englezi, plecand de la aceasta descoperire, unele laboratoare au preparat comprimate pe baza de extract de ceapa asoc

e 3ene#i a asupre siste"ului osos.

"a+L+$luta",l+trans+S+1+propen,l+L+ ,steine sul#o%ide (GPCS) in"iba activitatea osteoclastelor (celule gigantice multinucle

asei osoase).

nta este benefica in special femeilor cu risc crescut pentru osteoporoza, boala instalanduse de obicei dupa menopauza, si se cara

itatii minerale osoase.

acestei substante sa constatat ca activitatea osteoclastelor este in"ibata la fel si pierderea mineralelor, precum calciu.

lamator al cepei este benefic in tratarea inflamatiilor cronice (afectiuni reumatismale), efectul anti!inflamator se datoreaza activ

m Duercetina si vitamina /.

ilor articulare: o ceapa data pe razatoare se foloseste sub forma de comprese, timp de 1.--. de minute, de 1-- ori pe zi"

sm: se pune la fiert o mana de foi uscate sau o ceapa taiata, dar necuratata, intr-un litru de apa" Se lasa la fiert cam /2 minute" Se consuma cate un pa#ar

e dimineata"

e, anti!cancerigena.

t suprima celulele maligne inainte ca acestea sa devina tumorii in ceapa intalnim o serie de flavonoizii printre care cei mai impor

ntocianina.

vitate anti!cancerigena foarte puternica in toate stadiile carcinogenezei, contracarand cancerul sub forme diverse previne formar

in tractul intestinal. previn inceputul cancerului prin prote)area ADH!ului celular. previn progresul carcinogenezei. 6olul lor pr

lizare a radicalilor liberi.

tiilor care produc energie pe baza de oxigen se formeaza radicali liberi, adica molecule sau atomi care contin unul sau mai multi

este molecule intra in reactie cu o molecula vecina stabila, si ii smulge un atom sau un electron, astfel ca si aceasta din urma devi

e o reactie in lant care se propaga foarte usor si care reprezinta reactia de oxidare.

eaza membranele celulare, care sunt in principal lipidice, astfel, celulele nu!si mai pot indeplini rolul de protectie si de comunica

lular.

pot afecta si membranele mitocondriale, c"iar si nucleul , informatia genetica, si sunt raspunzatori de bolile degenerative, de mu

patologii acute.

mplicata in prevenirea proceselor canceroase deoarece este componenta a &oxidazelor cu functi mixte microzomale 5)66 $implicate in glucuronoconjuga efect cancerigen"

ulte

de ceapa ; 1.. de ml de suc de praz ; 4.. de ml de vin alb" Se infuzeaza timp de cinci zile si apoi se adauga 1.. g de miere" Se mai infuzeaza inca trei zile

rei ori pe zi, cu -. minute inainte de masa"

e anti3a teriana- anti#un$i a- anti+in#la"atorie si anti+virala.

micesc microbii si mucegaiul, stimuleaza procesele de regenerare si curata ranile de puroi, este suficient sa mestec am o bucata d

a, in categoria fitoncidelor intalnim

bstante extrem de volatile, usor sau puternic iritante, responsabili de @mirosul caracteristic al cepai$, prezinta proprietati antimic

ciente.

t provoca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri).

vi trebuiesc pusi, mai intai in libertate prin distructia mecanica a cepei se elibereaza alliinasele din celule si catalizeaza reactiile

urilor- cu generare de a i!i sul#eni i, acesti acizi sulfenici sunt instabili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatil

ulfoxizii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice tiosulfinati (tiosulfonati, disulfuri, mon

ene, 1!oxid si 1,1?!dioxid etc...

nt eficienti impotriva multor microorganisme incluzand Bacillus subtilis, Lactobacillus odontolyticus, Pseudomonas aeruginos

species, Salmonella si Escherichia coli.

ru o serie de fungi Asperigillus niger,Cladosporium werneckii, Candida albicans, Fusarium o ysporium, Saccharomyces cere! ndidum, Brettanomyces anomalus, si Candida lipolytica.

lamator si anti!viral se datoreaza in principal flavonoizilor (Duercertinei), acesti compusi in"iba activitatea lipoxigenazei si ciclo

e procesele inflamatorii, de asemenea proprietatile antioxidative, ii dubleaza eficienta. 8xidarea afecteaza membranele celulare,

ce, astfel, celulele nu!si mai pot indeplini rolul de protectie si de comunicare intre mediul intra si extracelular.

pot afecta si membranele mitocondriale, c"iar si nucleul, informatia genetica, si sunt raspunzatori de bolile degenerative, de mu

patologice acute.

ata"ente&

use& se taie felii doua cepe. 1e coc usor, fara apa sau grasime. Apoi se zdrobesc usor, se pun intr!un tifon si se aplica pe piept sau

lasma, se mentin toata noaptea, fixandu!se cu a)utorul unui banda) .

a la macerat patru cepe, timp de 2* de ore, intr!un litru

de apa calduta. 1e bea o ceasca intre mese si inca una inainte de culc

cate un castron dimineata, pe stomacul gol, are proprietatea de a ameliorara diabetul.

n ule& se pune o ceapa tocata marunt intr!o farfurie si se acopera, pentru a impiedica uscarea. 1e da la cuptor %' de minute, la fo

sca putin. 1e aplica pe locul inflamat. 1e acopera cu un banda) si se lasa sa actioneze timp de o ora. 8peratia se repeta de trei ori

re se aplica o foita de ceapa si se fixeaza cu un banda

ntru a scapa de problema matretei, care ne supara pe

multi dintre noi, frecam pielea capului cu ce

: de doua ori pe saptamana, se freaca pielea capului cu suc de ceapa"

apa (*F-) si miere (1F-). 1e face o masca pentru par. 1e recomanda 1' masti de acest fel pentru a stopa caderea parului.

ceaiul din co)i de ceapa intareste radacina parului slabit.

e ceapa, o parte de ceapa si sase parti de fiertura de brusture. 1e maseaza pielea capului si se acopera cu un prosop cald, timp de

e asupra i"unitati or$anis"ului.

multitudine de minerale si vitamine ce sporesc imunitatea organismului printe acestea: Fierul constituie un important factor antianemic, este o substanta mi

inteza #emului din globulele rosii $#ematii% si a pigmentului muscular $mioglobina%"

e asemenea, este esential pentru enzimele celulare din grupa citocrom

iratie celulara"

l important in numeroase afectiuni dermatologice: accelereaza cicatrizarea plagilor, arsurile si ulcerele picioarelor" Are o actiune anti-inflamatoare asupra a

mportant in mentinerea ec#ilibrului acido-bazic" 8ntervine in dezvoltarea si maturarea aparatului reproducator" Prostata functioneaza normal numai in prezen

de zinc" *a urmare, acest mineral contribuie in mod semnificativ la ameliorarea anumitor boli ale prostatei"

or-aparute pe fondul dereglarilor #ormonale, se acorda o mare importanta tratamentului cu trei legume: ceapa verde, marar si telina" 6ai ales la tineri, o cu

" ,imp de /3 zile, se consuma preponderent cruditati si se maninca fire de ceapa verde, cel mai bine in combinatie cu salata verde si cu telina"

l ceapa, /.. ml telina, 2. ml ridic#e $neagra sau rosie%" Se iau din acest suc cate 4 linguri, de 3-2 ori pe zi" +ste un excelent drenor si detoxifiant al organis

neei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului eritematos, bolilor imune in general"

ri terapeuti e ale plantei.

sor (atonie generala) & darorita continutului ridicat in nutrientii (vitamine si minerale).

miant (diabet) & datorita substantei allAl propAl disulfid ce stimuleaza functia pancreasului exocrin, marindu!se astfel secretia de rezinta @factorul de toleranta al glucozei$, a)utand celula sa raspunda convenabil insulinei.

uternic (dizolvant si eliminator al ureii si al clorurilor) & datorita continutului bogat in fructo & oligoza"aride (inuline).

si antiinfectios (antistafilococic.ceapa se comporta in privinta acestui microb ca un antibiotic L.7inat) & datorita tiosulfinatilor c

ismele si a Duercetinei cu rol anti!inflamatorie si antiviral.

t (reduce riscul aparitiei diferitelor tipuri de cancer) & datorita prezentei flavonoizilor (Duercetina, antocianina), si a vitaminei /.

uta la digestia fainoaselor) & datorita continutului ridicat de fructo!oligoza"aride (inuline).

za tantari ! datorita fitoncidelor, subastante extrem de volatile.

e ! zincul actioneaza ca un afrodisiac, stimuland activitatea sexuala normala.

ic si antitrombozic (ateroscleroza, prevenirea trombozelor) &datorita flavonoizilor (Duercitena) in"iba agregrarea trombocitelor a sangelui.

tismal & datorita prezentei substantei gamma!L!glutamAl!trans!1!1!propenAl!L!cAsteine sulfoxide (9:/1) care in"iba activitatea

lor (celule gigantice multinucleate, cu rol in modificarea masei osoase) dar si a Duercetinei cu rol anti! inflamator.

pectorant (guturai, bronsita, astm, laringita) & datorita tiosulfinatilor, ce distrug microorganismele si a flavonoizilor cu rol anti!in

a Intai

BIBLIOGRAFICE

udiul plantei

gia

eri!area 5u$lans re$ia

rarea siste"ati a si

a e%terna a plantei 5u$lans re$ia.

regia L., este un arbore din zona temperata si mediteraneana, apartinand familiei Juglandaceae, a)unge pana la %' de metri inalt

n creste in paduri de amestec, mai ales la deal, in 6omania este raspandit in special in 7anat si 8ltenia, cultivat creste in toate reg

1. In adrarea siste"ati a a plantei Juglans regia.

ura ', precum si din observatiile de pe teren rezulta urmatoarele caracteristici morfologice$

a vreme neteda, argintiu!cenusie, apoi cu ritidom subtire.

vigurosi, brun!verzui, glabri, lucitori.

cu -!+ foliole.

e, oblong!ovate sau obovate, de +!12 cm lungime, de la varful carora baza frunzei descrescand in marime, acute sau scurt acumi

, glabre, numai pe dos cu smocuri mici de peri la subtioara nervurilor.

atesti solitari sau suprapusi cate 2, cilindrici, grosi, de -!12 cm lungime.

12.

i cate 1!*, sesile, verzi, cu stigmate plumoase, divergente si rasfirate, de obicei purpurii.

de *!- cm diametru , invelisul exterior carnos, verde, neted, glabru, la maturitate se crapa si se desface in mod neregulat.

sau elipsoidala, la varf scurta, cu suprafata neregulat!brazdata si zbarcita, la interior cu o samanta mare reprezentand miezul nuc

e 2 pereti subtiri, pielosi, nelemnosi. unul din pereti desparte cele 2 cotiledoane mari, pronuntat cerebriform zbarcite, iar celalalt

on in cate 2 lobi.

a, cu tegument subtire, uleioasa, comestibila, gustoasa.

.'. 5orfologia externa a plantei Juglans regia.

de raspandire si ultura nu ului in Ro"ania.

cul este stravec#i" Pana la inceputul secolului 99 forma paduri si plantatii intinse in judetele :orj, ;alcea, ambovita, Pra#ova, Bacau, !eamt, 8asi, Suceav

elui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci" :oana dupa lemnul de n

ganizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nec#ibzuita a acestui pom"

nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in <omania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate" !ucii obtinuti din sa

p% din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa /.-/1 ani"

a de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti"

a fost si este protejat de lege" !ucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:

e au cel putin /=- din coroana uscata;

e sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective; taiat, c#iar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri"

radacinate din cauze naturale"

ans re$ia (nuca).

pii a tive ale plantei.

ntin foarte putina apa, protide 1-=, grasimi +%=, saruri minerale iod, cupru, zinc, fier, calciu etc. (nuca este fructul cel mai bog

ina A, vitamine din complexul 7 (71, 72, biotina, colina), vitaminele /, >, 2, :, etc,

tin taninuri elagice *!-=, , )uglona, , cantitati mici de ulei volatil.

ontine )uglona (- "idroxil 1!* naftoc"inona), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici (malic, citric), Juglona

proteinele din piele si da o coloratie bruna.

eaza, se prezinta succint cele mai importante principii active din Juglans regia.

etale sunt substante foarte cunoscute pentru multiplele lor aplicatii practice, in special in medicina traditionala si in industria tab

nuc si pericarp se acumuleaza taninuri ela$i e si $ali e, ambele apartin clasei de taninuri 1idroli!a3ile.

edere c"imic taninurile sunt substante polifenolice (derivati ai %!"idroxi!flavanului sau poliesteri ai acidului galic) solubile in ap

prezinta reactii caracteristice fenolilor si care precipita cu alcaloizii si cu proteinele, formand combinatii impermeabile si imput

procesului de tabacire a pielii).

oli!a3ile ! prin "idroliza acida sau in prezenta tanazelor, pun in libertate o oza, de obicei glucoza si acid galic sau un derivat al a

3aninurile care contin acid galic se numesc galotaninuri, iar cele care contin acid elagic se numesc elagotaninuri.

vegetal, taninurile )oaca un rol bioc"imic important.

zistenta plantelor fata de virusuri si microorganisme

au largi utilizari in medicina, in industria pielariei, in medicina traditionala. In medicina pot fi administrate intern si cu actiune a

antiseptica, ca urmare a precipitarii proteinelor bacteriene si fungice. Administrarea interna se face mai ales sub forma de decoc

reei, ulcerului, colitelor si ca antidot in intoxicatii cu alcaloizi.

rea pe cale externa se face prin aplicari locale, pentru tratarea stomatitelor (sub forma de caluton si gargarisme), a arsurilor si a "

ea, taninurile actioneaza ca in"ibitori ai peroxidarii lipidelor, captatori de radicali liberi, in"ibitori ai formarii de ion superoxid.

le in"ibitoare asupra implicarii virusurilor. Acestea se datoreaza denaturarii proteinelor virale.

au efect in"ibitor enzimatic manifestat asupra -!lipoxigenazei, enzimei de conversie a angiotensinei si activeaza "ialuronidaza,

razele microorganismelor implicate in cariogeneza. 5onomerii si dimerii au proprietati de vitamina : (cresc rezistenta si scad pe

sc tonusul venos, stabilizeaza colagenul).

elagice actioneaza asupra mecanismelor imunitare (stimuleaza fagocitoza).

de vedere fiziologic, taninurile sunt considerate factori de aparare ai plantelor impotriva infectiilor bacteriene si virale (precipita

elor), antioxidanti (sunt puternic reducatori), transportori de "idrogen (participa la sisteme redox celulare). unii autori considera

zerva pentru organismele vegetale intrucat dispar din seminte in perioada incoltirii.

ctura c"imica& a id ela$i si $ali

dro%il+1-6+na#to 1inona)

ivelul frunzelor si a pericarpului, reprezinta un compus solid, biologic activ, ce poseda o pronuntata actiune bactericida si antimi

in grupa pigmentiilor naftoc"inonici, substante ce contie in molecula un nucleu naftoc"inonic cu proprietati cromofore.

ormeaza coloranti galbene iar amestecul lor formeaza coloranti portocalii.

substanta cristalina, de nuanta portocalie pana la rosu!inc"is, cu un miros slab de nuca verde. :unctul de topire ! 1+2s/. 1e dizol

ventilor organici.

s cu proprietati antibacteriene si antifungice pronuntate, sa demonstrat ca preparatele pe baza de )uglona au efect de neutralizare

elor gram pozitive si gram negativeprecum Staphylococcus aureus, Streptococcus %aecalis, Pseudomonas

cherichia coli, Proteus !ulgaris, &lebsiela pneumonie.

itate antifungicida, fata de tulpinile de Candida albicans, Aspergillus niger, Aspergillus %umigatus, Penicilliun, Acremonium sp.

ta proprietati c"eratoplastice, intensifica regenerarea tesuturilor si epitelizarea plagilor.

dicala sunt cunoscute mai multe remedi medicamentoase antiseptice pe baza de )uglona in forma de solutii "idroalcoolice, suspen

edus de pastrare (maxim - zile in cazul solutiei "idroalcoolice de )uglona) datorita stabilitatii scazute nu permite prepararea indu

camentoase respective.

t solutionata prin elaborarea unui remediu medicamentos antibacterian si antimicotic pe baza de )uglona, care contine )uglona, al

droxiacid organic polibazic selectat din grupul format din acizi citric, malic si tartric. Astfel prezenta in solutia alcoolica a oxiaci

ra o stabilitate sporita la pastrare cu mentinerea activitatii farmacologice a preparatului produs.

icamentos este comercializat cu denumirea #Hucina$ si are o aplicare externa.

abilitatii solutiei de )uglona la pastrare pana la 1,- & 2 ani.

activitatii farmacologice a formei gata de preparat, indiferent de apa utilizata pentru diluaie, datorita capacitatii "idroxacizilor o

de a complexa puternic cu ionii metalelor alcalino ! terioase prezenti in apa nedistilata.

a producerii in conditii industriale cu pastrarea activitatii farmacologice.

armacologica mai puternica comparativ cu solutiile asemanatoare. )oasa si capacitatea de penetrare in straturile adanci ale pielii.

ea proprietatilor antibacteriene.

spontana a solutiei pe suprafata pielii in forma de pelicula subtire.

pradozarii locale la aplicarea excesului de solutie.

rca % ori mai redus in comparatie cu preparatele analogice.

tura 1i"i a 7u$lona

urate O"e$a* (a idul linolei )

nta adevarate surse de grasimi nesaturate 8mege% (acizi grasi nesaturati cu lanturi lungi de atomi de carbon),

sunt foarte importante in dezvoltarea creierului si recent s!a descoperit ca imbunatateste functia cognitiva la persoanele in varsta

tituit in proportie de +'= dintr!un acid gras D0A, care face parte si acizii grasi tip omega!%. D0A este un component esential a

mului nervos. Din acest motiv B8mega %? se foloseste in tratarea depresiei.

a tratarea artritelor reumatice si a altor boli autoimune. /ercetatorii au descoperit ca acizii grasi 8mega!% a)uta la reducerea conc

din sange, scazand astfel pericolul infarctului miocardic.

mega!% au efect protector impotriva mai multor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de san, de prostata si al intestinului gros. Ace

ului ca acizii grasi omega!% au proprietatea de a impiedica angiogeneza, favorizand apoptoza, determina autodistrugerea celulelo

n seria omega!% au efect antiinflamator si astfel pacientii cu artrita care consuma B8mega %? au mai putine dureri, anc"ilozari art

rticulatiilor.

nastere, prezinta un risc de + ori mai mare de depresie. acest risc ramane ridicat timp de + ani. 1e pare ca acest lucru se datoreaza

ului in timpul ultimilor % luni de sarcina, o parte din omega!% pe care o are ca rezerva. Acelasi lucru se produce in timpul alaptar

a!si epuizeze omega!% pentru a o da bebelusului. 8mega% are ca efect diminuarea rezistentei la insulina. 8bezii au o problema d

o pierdere in greutate de doar -;g.

i acizii grasi cresc sinteza de prostaglandine si prostacicline, au si efecte antiinflamatoare, fiind recomandati in tratamentul inflam

uni reumatismale), in aceste afectiuni. Acizi grasi nesaturati 8mega% prezinta lanturi lungi de atomi de carbon.

zi grasi nesaturati Omega3 (pe tine)&

zinta un grup de poliza"aride de origine vegetala care intra in structura peretilor celulari. Acesti compusi se comporta in organis

getice, fiind considerate, alaturi de celuloza, fibre alimentare.

ctice au actiune bactericida specifica, contribuie la scaderea nivelului colesterolului plasmatic, favorizeaza absorbtia vitaminei A

n complexul 7, influenteaza mai puternic si mai benefic metabolismul lipidic, decat alte fibre.

iareica, detoxifianta si antivomitiva a pectinelor se datoreaza (ca si in cazul fibrelor) formarii in tractul gastro!intestinal, a unor g galacturonic, care are un efect suplimentar de detoxifiere si de inactivare a microflorei de putrefactie.

antitate mare de apa si care inaintand de!a lungul intestinului, absorb substantele toxice. :rin scindarea "idrolitica a substantelor

ect favorabil si in diabetul za"arat, intrucat prin reglarea metabolismului lipidic, determina o scadere a glicozuriei si contribuie la

a secretiei de insulina, ceea ce permite diminuarea dozei de insulina administrata artificial. De aceea, pectinele din fructe contrib

lilor cardio!vasculare. In prezenta substantelor pectice creste disponibilitatea vitaminelor din complexul 7, cu exceptia vitaminei

estinul subtire este dereglata sub actiunea substantelor pectice si a celulozei, care intensifica excretia ei in fecale.

me, pectina leaga de * ori mai multe lipide decat masa ei si, prin aceasta, previne cresterea concentratiei colesterolului in sange,

unele boli ca diabetul, ateroscleroza, insuficienta tiroidiana, etc.

"ttp FFLLL.scrigroup.comFeducatieFbotanicaF1tudiul!plantei!Allium!cepa,%11(.p"p