Regnul fungi

Introducere
Ciupercile (REGNUL FUNGI) constituie un grup aparte, diferit de plante deoarece, spre deosebire
de acestea din urm, el nu conine clorofil !e "rnesc cu organisme #ii sau moarte, e$act ca
animalele Nu au nici rdcin, nici tulpin, nici frun%e &i nici flori &i se reproduc 'ntr(un mod
specific E$ist peste )***** de specii de ciuperci
+riunde 'n lume unde #iaa este posibil, se gsesc ciuperci ,cestea triesc pe animale #ii sau
moarte, pe plante, 'n aer, pe sol &i 'n ap, foarte multe dintre acestea fiind 'ns at-t de mici 'nc-t nu
se pot obser#a cu oc"iul liber .in aceast cau% ciupercile se 'mpart 'n ciuperci superioare (bureii)
&i ciuperci inferioare (mucegaiul, dro/dia de bere) 0e l-ng aceast 'mprire, ciupercile se grupea%
'n patru clase1
,r"imicete(ciuperci microscopice &i para%ite
2igomicete(ciuperci de obicei saprofite
,scomicete( ciuperci saprofite sau para%ite
3a%idomicete(ciuperci superioare
Regnul fungi
Ciupercile sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice
4orpul este alctuit din celule multinucleate, numite "ife, care formea% un miceliu .e asemenea,
ele pre%int un perete celular de natur c"itinoas, sau (rar) celu%oic, 'n citoplasm e$ist-nd
glicogen &i picturi de ulei 4iupercile nu au clorofil, din aceasta re%ult-nd o nutriie "eterotrof, fie
saprofit, fie para%it
Alcatuirea
4iupercile se 'mpart, dup cum am mai spus, 'n ciuperci superioare &i ciuperci inferioare
5-ntarca (numit 6"rib7 sau 6pitarc7)( Boletus edulis este o ciuperc superioar tipic Este
alctuit dintr(un picior &i o plrie crnoas !ub aceast plrie, lamele ro% sau 'nc"ise la culoare
sunt dispuse 'n ra%e 0iciorul &i plria constituie un 'ntreg, carpoforul, care este partea #i%ibil a
ciupercii 8n afar de acesta, ciuperca desf&oar sub pm-nt o reea de filamente subiri &i fragile(
miceliul
5iceliul /oac rolul unei rdcini1 e$trage din sol &i din resturi #egetale apa &i alimentele de care
ciuperca are ne#oie pentru a se de%#olta 5iceliul este format din "ife, ni&te structuri delicate cu
perei subiri, care conin protoplasm 9ifele cresc foarte repede 'n lemn, sol sau 'n orice suprafa
care asigur "rana ciupercilor
4iupercile inferioare sunt foarte diferite Ele nu au carpofor, ci se compun numai din miceliu 4ele
mai cunoscute sunt ciupercile de mucegai, care se de%#olt pe m-ncare, &i dro/dia de bere, folosit la
fabricarea berii sau a p-inii
Hranire
.eoarece ciupercile nu au clorofil 'n componena lor, ele nu '&i pot produce propria "ran .in
aceast cau% ele se "rnesc cu ceea ce se nume&te "ran organic, adic "ran ce a fost preparat 'n
prealabil de o plant sau un animal #iu 4iupercile folosesc en%ime pentru a transforma "rana 'ntr(un
lic"id Nutrienii lic"i%i sunt apoi absorbii 'n ciuperc &i folosii pentru a furni%a energie 4ipercile
saprofite sunt cele care triesc pe plante &i animale moarte 4iupercile para%ite sunt cele care se
"ranesc folosind plante sau animale #ii, ca Plasmopara viticola, care atac #ia
Reproducere
3uretele de c-mp este un bun e$empu pentru 'nelegerea reproducerii ciupercilor superioare, sau
ba%idomicete 4iupercile pre%int alternana de generaii1 gametofitic &i sporofitic, din care
predomin fa%a diploid, adic generaia sporofitic 4arpoforul ciupercilor(piciorul &i plria)
constituie un fel de fruct: lamelele plriei produc nenumrate celule microscopice, sporii, granule
foarte fine, in#i%ibile pentru oc"iul liber ,ce&ti spori se desprind de plrie, cad pe sol, germinea%
&i produc un nou miceliu
,cesta cre&te puin c-te puin: se asocia% cu un alt miceliu &i formea% un nou carpofor, adic o
nou ciuperc 5iceliul ciupercilor poate tri &i se poate de%#olta timp 'ndelungat, ating-nd uneori o
mrime e$agerat 4iupercile inferioare, care nu au carpofor, '&i au sporii direct pe miceliu
4iupercile au forme #ariate Unele, cum sunt m-ntrcile, nu au lamele sub plrie, ci pe o suprafa
care seamn cu un burete, alctuit din tuburi minuscule E$tremitatea acestor tuburi pre%int mici
orificii, numite pori: 'n aceste orificii se formea% sporii necesari pentru reproducere 2b-rciogii au
form foarte special: o plrie de form ciudat, ciuruit de al#eole .ac unele ciuperci, cum sunt
m-ntrcile sunt delicioase la consum, altele sunt #eninoase &i to$ice( ca muscaria (Amanita
muscaria)( sau c"iar mortale, cum este ciuperca alb(Amanita phalloides).
Importanta
5ulte ciuperci au un rol benefic 'n natur 0entru a se de%#olta, ele absorb substanele nutriti#e din
frun%ele moarte &i resturile lemnoase adunate pe sol: astfel, ele contribuie la descompunerea &i
de%agregarea acestor elemente #egetale care, fr aciunea ciupercilor, ar acoperi rapid pdurile ,lte
specii ("ribi, amanite sau #inecioare) formea% micori%e, pe rdcinile arborilor din pduri (pini,
ste/ari, castani) .atorit acestora, arborii absorb mai u&or substanele necesare pentru cre&tere &i, 'n
sc"imb, ciupercile beneficia% de adpost &i de "ran .impotri#, alte ciuperci sunt duntoare1 ele
sunt para%ite Este ca%ul manei sau tciunelui, tipuri inferioare de ciuperci care pot distruge c-mpuri
'ntregi de gr-u sau porumb ,lte ciuperci para%itea% omul, produc-nd maladii numite mico%e
!tudiul ciupercilor este numit micologie, iar ast%i e$ist micologi&ti 'n toate marile uni#ersiti
4iupercile sunt crescute pe /eleu transparent, iar cre&terea &i #iaa sunt studiate .intr(o astfel de
cultur, de Penicillium, obi&nuita ciuperc #erde care cre&te pe fructe &i pe gem, a fost descoperit
penicilina
0enicilina este un medicament ce face parte din descoperirile secolului ;;, dar oamenii s(au folosit
de ciuperci din timpuri str#ec"i pentru a face buturi alcoolice &i br-n% <ec"iul =estament
menionea% p-ine crescut, adic pine creia i s(a adugat dro/die de bere pentru a cre&te 8n
industria berii &i a #inului, alte ciuperci produc en%ime care sparg %a"rul 'n alcool, proces numit
fermentare
tiai c.....
Reeaua de filamente subterane ale ciupercilor poate da na&tere mai multor picioare &i ca acestea
sunt de obicei dispuse sub forma unor cercuri regulate, numite >cercuri ale #r/itoarelor>?
Reiesind din valoarea alimentara a ciupercilor, exista urmatoarele categorii de ciuperci:
1. ciuperci comestibile - specia este consumata si mult dupa aceasta, neantren-nd probleme gra#e
Nu necesita prelucrare suplimentara !e recomanda doar curatirea si oparirea ciupercilor cu apa
clocotita 4onditii de respectare a precautiei ciupercilor1 absenta riscului de confu%ie, culegerea
speciilor 'ntr(un numar nepoluat, stare buna de conser#are si prospetime, preparare suficienta,
consumare moderata, absenta reactiei alergice, un deficit en%imatic
2. specii necomestibile ( nu contin substante otra#itoare, nu se 'ntrebuintea%a 'n alimentatie din
cau%a gustului neplacut sau al mirosului, care nu dispar c"iar si 'n timpul prepararii culinare sau sunt
@
de o consistenta particulara (lemnoasa, coriacee, elastica), sau sunt de marime foarte mica fara
interes alimentar
. specii respingatoare - sunt specii, ale caror to$icitate nu este cunoscuta ,ceste specii sunt putin
sau deloc studiate + parte din specii sunt uneori confundate cu specii to$ice sau mortale
!. specii toxice - simptoamele pot pro#oca simple inconforturi digesti#e p-na la gra#e sindroame
8nceputul e precoce, de A* min p-na la c-te#a ore Into$icatiile pot sa se manifeste prin diaree,
#omitari, greata, dureri #iolente, tulburari cardiace si a tensiunii arteriale, sudori, sali#atie, dereglari
ner#oase, uscarea mucoaselor !imptoamele sunt de gra#itate si durere #ariata
". specii otravitoare - include ciuperci, care antrenea%a ca%uri mortale de into$icare din cau%a
substantelor otra#itoare, precum o$inele 0rimele simptoame apar dupa mai multe ore (B()@ ore
p-na la @C(CD de ore si mai mult), dereglari "epatice, renale 0ot fatale 0roduc sindroame de latente
scurta si lunga si into$icatii e$trinseci
#. Ciuperci $alucinogene
Informatii de ba%a:
E$ista doua tipuri de ciuperci "alucinogene care cresc in mod natural in %onele impadurite din
regiunile cu clima temperata
LibertE 4ap este mica si maro cu o proeminenta mai inc"isa la culoare in #arf ,re un picior lung ,
cu un mic guleras la ni#elul palariei FlE ,garic este o ciuperca frumoasa , cu palaria rosie cu pete
albe (ca acelea pe care le intalnim in cartile ilustrate cu po#esti pentru copii)
!a cunoastem efectele dar sa nu uitam si riscurile asociate 1
Efectele ciupercilor "alucinogene sunt similare L!.(ului, dar FcalatoriileF pot fi mai intense
4onsumate in cantitati mici pot genera o stare de bine, marirea pupilelor si a ritmului cardiac
.o%ele mari produc "alucinatii .aca consumatorul nu este e$perimentat sau este an$ios ori
nemultumit calatoriile mentale pot fi e$trem de neplacute, caracteri%ate prin frica intensa si pot
e#olua catre un episod psi"otic
,mbele tipuri de ciuperci pot produce ameteala, dureri de stomac si sen%atie de #oma
A&'(&I' ) E$ista multe tipuri de ciuperci mai ales cu palaria de culoare rosie ca si FlE agaric, care
sunt asemanatoare cu ciupercile "alucinogene, dar care sunt otra#itoare .iferentierea intre
ciupercile "alucinogene si cele otra#itoare este dificil de reali%at .aca nu culegi ciuperca potri#ita
poti sa te otra#esti, iar consecintele pot fi fatale 4onsumata in cantitate mare FlE agaric poate fi la
randul ei otra#itoare
A