Ministerul educaiei al Republicii Moldova Colegiu de ecologie

La tehnologii in ramur

Tema: ceapa

A efectuat: Semeniuc R. A controlat: Sanduleac A. Chiinu 2013

Bibliografia:

1. Istoricul 2. Particulariti morfologice 3. Particularitile biologice - Tehnologia de cultivare - Soiuri raionate 4. Bibliografia 5. Recet

Istoria cepei are o poveste interesanta. Se crede ca are originea in Asia, desi probabil ca a crescut salbatic pe fiecare continent. Datand din 3500 i.Hr., ceapa au fost una dintre putinele legume care nu se strica in timpul lunilor de iarna. Ceapa a devenit mai mult decat o leguma de indata ce a ajuns in Egipt. Vechii egipteni s-au inchinat cepei, crezand ca forma sferica si inelele concentrice simbolizau eternitatea. Dintre toate legumele a caror forma a fost transpusa in metale pretioase de artistii egipteni, numai ceapa a fost facuta din aur. Ce o onoare si ce prestigiu pentru o leguma atat de banala! Popularitatea cepei ajunge la apogeu imediat ce ea este descoperita de Grecia Antica, unde sportivii consumau cantitati mari, deoarece se credea ca ar "usura fluxul de sange". Ceapa s-a extins si in alte zone ale lumii si a continuat sa fie mai mult decat o simpla leguma. Astazi, ceapa continua sa fie o parte importanta a dietei noastre. Iubitorii de ceapa din intreaga lume au constatat ca este o leguma versatila, poate fi facuta pe gratar, sote, murata, fierta, coapta, prajita ... si lista continua! Ceapa provine din regiunile de step din Asia central i de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur, fiind apreciat la ca. 5.000 de ani n urm, cultivat ca plant medicinal, condiment i ca legum. n Egiptul antic ceapa era considerat un simbol al vieii eterne, datorit formei sale rotunde i a inelelor concentrice[1] i era oferit zeilor, sau era folosit ca moned de plat de a ajunge n rai, astfel au fost pltii i lucrtorii care au cldit piramidele. S-au gsit dovezi, resturi de ceap la descoperirea mormntului lui Tutankhamon. O tabl cu inscripii sumeriene cuneiforme datnd cu 4.000 de ani .e.n. din Codul lui Hammurabi conine descrieri de ogoare cultivate cu castravei i ceap, precum era amitit i ajutorarea sracilor cu pine i ceap. La romani ceapa constituia un element important din alimentaia de baz. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la rspndirea cepei cepula n Europa central. n Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit i ca amulet contra pestei. n secolul al XV-lea olandezii ncep s cultive diferite variante de ceap ca i culoare, form i gust.

Importana culturii- Ceapa este o legum valoroas pentru alimentaia omului.Ea are o mare valoare alimentar.Ceapa se consum n stare proaspt , n arta culinar ,n industria de conserve.

Caractere morfologice-Ceapa , n condiii de cultur , este o plant bienal-ceapa de ap i trienal-ceapa de arpagic.Rdcina la ncolire esta simpl , pivotant , devenind apoi fasciculat , fibroas.Tulpina propriu-zis este format dintr-un disc bazal , din care pornesc frunze , muguri i rdcini. Frunzele la partea bazal, la locul de inserie pe disc, se ngroa formnd bulbul, iar la suprafaa solului sunt cilindrice, fistuloase, nguste, de culoare verde-albstruie, cu epiderma neted i lucioas, acoperite cu pruin. Tulpina floral apare n anul al 2 lea, sau al 3 lea, i are nlimea de 0,5 pn la 1 metru, este fusiform, goal n interior, cu rezisten redus la vrf, , cednd uor la vnt sau sub greutatea fructelor. Inflorescena are form globuloas, cu flori hermafrodite, polenizarea este alogam, iar fructul este o capsul triedric.

n buctrie este folosit ca i condiment. n medicin, mpreun cu usturoiul, ajut la restabilirea i normalizarea circulaiei sanguine. Are o aciune antimicrobian, regleaz metabolismul i mai ales a lipidele, stimuleaz sistemulu imunitar, ajut la combaterea rcelii. Aliment apreciat n antichitate pentru virtuile sale terapeutice (Dioscoride, Pliniu...), tonice i antiinfecioase, ceapa este un factor de sntate i de longevitate. De semnalat - sau de reamintit - ceapa alb (dulce) de Tournon, n Ardche, una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament, cu trgurile ei anuale speciale, ca i marile cepe trandafirii de Toulouges (n Pirineii Orientali). n ara noastr se cultiv n toate regiunile.

Pri utilizate: bulbul i sucul lui. Principalii constitueni cunoscui: fructani, vitaminele A, B, C; sruri minerale sodiu, potasiu, fosfat i nitrai calcaroi, fier, sulf, iod, siliciu; acizi - fosforic i acetic; disulfur de alil i de propil; ulei volatil; glucochinin; oxidaze diostaze (acestea din urm sterilizate; prin cldur); principii antibiotice.

Compoziie medie pentru 100 g Energie Ap Glucide Lipide Proteine Fibre Calciu Magneziu Potasiu 3 kcal 89 % 7,1 % 0,2 % 1,3 % 2,1 % 25 mg 10 mg 170 mg

Fier Vitamina C Vitamina B1 Vitamina B3 Vitamina B6 Vitamina B9 Vitamina E Proprieti Uz intern:

0,3 mg 7 mg 0,06 mg 0,3 mg 0,14 mg 0,02 mg 0,14 mg

Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal). Diuretic puternic, dizolvant i eliminator al ureii i al clorurilor. Antireumatismal Antiscorbutic Antiseptic i antiinfecios (antistafilococic: ceapa se comport n privina acestui microb ca un antibiotic: L. Binat). Secretor, expectorant Digestiv (ajut n digestia finoaselor). Echilibrant glandular Antisclerotic i antitrombozic Afrodisiac(lucrri vechi, Hull Walton) Hipoglicemiant Antiscrofulos Vermifug Hipnotic uor Curativ al pielii i al sistemului pilos.

Uz extern:

Emolient i rezolutiv (resorbant). Antiseptic. Antalgic(sedativ, calmant). ndeprteaz narii.

Indicaii Uz intern:

Astenii, surmenaj fizic i intelectual, cretere. Oligurii, retchii lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite). Hidropizie. Azotemie, cloruremie Reumatism, artritism Litiaz biliar Fermentaii intestinale (diaree) Infecii genitourinare Afeciuni respiratorii (guturai, bronite, astm, laringit) Grip . Atonie digestiv Dezechilibrri glandulare Obezitate Ateroscleroz, prevenirea trombozelor. Prevenirea senescenei Prostatism Diabet Adenite, limfatism, rahitism.

Parazii intestinali.

Uz extern:

Abcese, panariii, furuncule, nepturi de viespi. Degerturi, crpturi Migrene Congestie cerebral. Surditate, iuituri. Nevralgii dentare. Negi. Plgi, ulcere, arsuri Pistrui nari (pentru a-i ndeprta).

Aspecte economice Producia Sursa FAO ri Lume China India Ex URSS SUA Turcia 2004 n mii de tone

Ceap uscat

Ceap Total proaspt

53 591 283 4 454 687 58 045 970 18 035 000 717 000 5 500 000 3 323 600 1 000 3 162 750 1 800 000 235 000 18 752 000 5 500 000 3 324 600 3 162 750 2 035 000

Japonia Pakistan Iran

1 200 000 510 000 1 657 900 1 500 000 520 000

1 710 000 1 657 900 1 500 000 1 265 203

Coreea de Sud 745 203 Mexic Brazilia Spania 100 000

1 130 660 1 230 660 1 133 240 1 015 000

1 133 240 980 000 35 000

PARTICULARITATI BIOLOGICE -radacina, la ceapa exista doua serii de radacini; -normale , de la germinatie pana la aparitia bulbului ; -adventive fasciculate, functioneaza de la formarea bulbilor pana la moarte,se dezvolta superficial intre 15-25 cm adancime -tulpina este prezenta in sol, cu forma subconica, cu noduri apropiate si internoduri scurte; -tulpina florifera este inalta de 30-70 cm, fistuloasa, fusiforma; -deasupra bulbului frunzele formeaza o tulpina falsa de 3-5 cm; -frunzele se insera la noduri in divrgenta , tecile frunzelor se imbraca complet unele pe altele; -tecile frunzele, tulpina impreuna cu mugurii de reinoire formeaza bulbul; -floarea este o cima globuloasa,alb-verzuie, hermafrodita; -fructul este o capsula valvicid-loculicida; -samanta este triedrica neregulata, 3-4mm lungime, 1-2mm latime,1mm grosime. PARTICULARITATI BIOLOGICE -semintele de ceapa germineaza la 3-4o C; -la rasarire apare mai intai la suprafata o indoitura sub forma de genunchi a frunzei cotiledonale; -dupa rasarire pot fi distinse cinci faze de crestere a plantelor. CERINTE FATA DE FACTORII DE MEDIU

-pentru culturile de ceapa condita esentiala este ca solul sa nu formeze crust; -in vegetatie umiditatea in soltrebuie se fie de circa 80% din capacitatea de camp in timpul maturizarii bulbului trebuie sa fie cat mai redusa; -temperatura-cerintele variaza mult in functie de faza de vegetatie; -lumina-pana la formarea bulbilor necesita 9-10 h/zi, 14-16 h/zi dupa formarea bulbilor; -asigurarea aerisirii corecte este esentiala la depozitare; -ceapa este o specie pretentioasa, reactionand puternic atat in cazul deficitului cat si a excesului de elemente nutritive . Soiurile de ceap se grupeaz dup modul de cultur n soiuri de ceap de arpagic, soiuri de ceap ceaclama ( semnat direct n cmp) i soiuri de ceap de ap ( cultivat prin rsad ). Cerine fa de clim, substane fertilizante i sol. Ceapa este o plant de zi lung, are nevoie de mult lumin, n locurile umbrite bulbii nu se dezvolt bine. Fa de temperatur nu este pretenioas, smna ncolind la + 3 grade celsius, temperatura optim de vegetaie fiind de + 19 grade celsius. Plantele mature , cu bulbii formai rezist pn la 7 grade celsius. Avnd un sistem radicular superficial, necesit ca solul s fie bine aprovizionat cu ap , bine aerat, i fertil. Cea mai mare nevoie de ap se manifest la germinarea seminelor i n faza incipient de formare a bulbilor. Plantele crescute pe timp secetos au bulbul de dimensiuni mici, capt un gust iute i dau recolte sczute. Solul pe care se cultiv ceapa trebuie s fie fertil, afnat, reavn, cu reacie neutr. Pentru obinerea de recolte mari se recomand aplicarea a 20 30 tone de gunoi de grajd la hectar, gunoi bine descompus, eventual la planta premergtoare.

Tehnica culturii cepei prin arpagic Aceast metod de cultur necesit 2 etape.n primul an se obine arpagicul i n anul al doilea bulbul pentru consum. Producerea arpagicului.Cultura cepei pentru obinerea arpagicului se face pe terenuri curate de buruieni i dup o plant premergtoare pritoare.Solul se ar toamna la 25-30 cm adncime.Semnatul trebuie executat pn la 15-20 martie , cu maina , n rnduri simple , la 15 cm distan sau n benzi , de 8-10 rnduri distanate la 10-12 cm , iar ntre benzi lsndu-se 40 cm , smna se ngroap la 1,5-2 cm adncime.La ha se d 80-100 kg smn.

Pentru a preveni atacul de man , nainte de semnat , smna se trateaz timp de 10 minute cu o soluie de 0,5 % sulfat de cupru.Semnatul de timpuriu asigur obinerea de producii mari de arpagic i de calitate superioar. Lucrrile de ntreinere a culturilor sunt: plivitul , pritul , combaterea bolilor i a duntorilor. Recoltarea ncepe cnd frunzele exterioare sunt uscate , iar bulbul s-a colorat.Bulbii se las la soare 1-2 zile pentru a se usca.Arpagicul recoltat se pstreaz peste iarn n ncperi uscate sau silozuri speciale , la temperatur fie sub 4 grade C , fie peste 18 grade C. Producerea bulbilor pentru consum Arpagicul se planteaz primvara ct mai devreme , manual sau semimecanizat, cu ajutorul mainii care deschide rigole de plantare. Cnd lucrarea se execut manual , terenul trebuie marcat anterior. Distana de plantare ntre rnduri simple este de 20 25 cm, i pe rnd de 10 cm. Arpagicu se planteaz astfel nct vrful bulbului s rmn la nivelul solului. La hectar se folosete aproximativ 400- 600 kg de arpagic calitatea I. nainte de plantare , pentru a preveni mana cepei, arpagicul se ine 8 ore la 30- 35 grade celsius , iar n scopul prevenirii atacului mutei cepei, aprpagicul puin umezit se prfuiete cu Detox 5 ( pulbere ), n cantitate de 2 kg la tona de arpagic. Ca lucrri de ngrijire, n timpul vegetaiei, se aplic 3 4 praile superficiale, plivitul buruienilor, stropirea de 4-5 ori cu zeam bordelez contra manei i n caz de seccet una, dou udri. Recoltarea se face cnd frunzele se nglbenesc i se usuc, se poate face manual sau mecanizat cu maina de recoltat rdcinoase. nainte de a-i pune spre depozitare este bine s-i uscai 7-10 zile la soare. Producia de arpagic variaz ntre 8 i 15 tone la hectar.

Soiuri de ceap: Soi Moldovenesc Soi Kasatic Soi Haledon Soi Pingvin Soi Stuttgarder Reisen Hibrid Elsa Hibrid Candy Hibrid Prestige

Bibliografie :
Idei de afaceri n spatial rural Cultivarea cepei AGROinform http://agravista.md/cgi/jump.cgi?DB=Fisier&view=File&ID=26741 http://www.iseoverde.ro/ceapa-allium-cepa-l-legumele-bulboase-pentru-gradina-ta-cultivaresfaturi-utile-inmultire-i/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceap%C4%83 http://www.petitchef.ro/retete/felul-principal/tocanita-de-ceapa-cu-pui-fid906641#ru3WYsFw4MBtkw7Q.99

Recet:
Ingrediente: INGREDIENTE: * 500 gr ceapa * 300 gr carne de pui (eu am pus aripioare) * 3 linguri ulei * 4 rosii decojite * 200 ml suc de rosii * piper * sare * verdeata Preparare: 1.Se curata ceapa si se spala.Carnea de pui se spala si se usuca cu un prosop absorbant.Se rumeneste carnea de pui pana devine usor aurie. 2.Ceapa curatata si spalata se taie cubulete sau se da pe razatoare.Se caleste in cele 3 linguri de ulei.Cand a devenit sticloasa si transparenta se adauga carnea rumenita. 3.Se pune sucul de rosii si rosiile decojite si tocate sau mixate prin blender.Se lasa sa fiarba la foc mic pana scade sosul.In timp ce fierbe se adauga cateva boabe de piper si frunze de dafin.Se sareaza dupa gust. 4.Cand s-a fiert ceapa,se adauga verdeata.Merge foarte bine cu castraveti sau gogosari acrii.