Instalaţiile de cernere a făinii

1. Noţiuni de bază, clasificarea;

2. Maşini de cernut făina;
3. Noţiuni teoretice ale procesului de cernere;
4. Calculul maşinilor de cernut făina.
Literatura suplimentară

 Iordache Gr. Maşini şi utilaje pentru industria alimentară, Ed.

Matrix Rom. Bucureşti: 2004, 216 p. ISBN 973-685-740-9;
 Соколов А. Основы расчета и конструирования машин и
автоматов пищевых производств. Изд. Машиностроение, М.:
1969, 639 с.;.
 http://chimie-biologie.ubm.ro/ .
 http://library.usmf.md/downloads/ebooks/Tehn_medicam_industr/
4.Pulverizarea_si_cernerea_corpurilor_solide.pdf
 Cernerea – particularitate a procesului de calibrare

Calibbrarea este procesul de separare

(clasificare) a particulelor solide în
funcţie de dimensiunile acestora.

:Se deosebesc trei metode de calibrare

Hidraulică Pneumatică Mecanică

Se foloseşte pentru sepa-
rarea în fracţii a produse-
lor măcinişului fin umed.
La baza acestei metode
stă principiul diferenţei
vitezelor de sedimentare
a particulelor în lichid
În procesul separării La separarea
pneumatice mecanică
particulele se (cernere), produsul
grupează în fracţii în în vrac se trece prin
flux de aer sub
acţiunea forţelor de site sau reşouri.
greutate şi forţelor
centrifuge.
 Noţiuni generale
 Dimensiunea particulelor fracţiilor obţinute este determinată de
dimensiunile ochiurilor sitelor;
 Numărul de fracţiuni este determinat de numărul de site în ciur.

F  n 1
 Eficienţa procesului de cernere este dependentă de capacitatea
ciurului de a extrage din masa totală a particulelor, dimensiunile
geometrice a cărora sunt mai mici ca dimensiunile ochiurilor sitei

u d c în care u este masa particulelor care au trecut prin sită;

E  d – masa totală a productului;
d d c – masa particulelor rămase pe sită

Cernut – fracţia care a trecut prin orificiile sitei;

Refuz – fracţia care a rămas pe sită.
 Noţiuni generale
Parametrii principali ai suprafeţei de cernere sunt:

 Diametrul convenţional al orificiilor sitei, în mm;

 Coeficientul secţiunii vii al sitei;


Suma ariilor tuturor orificiilor, în m2
A
K SV  OR

Atot Aria totală a sitei, în m2

 Capacitatea specifică a sitei q, în kg/m2.

Clasificarea

Utilajul de cernere (curul) poate fi clasificat în funcţie de diferiţi criterii:

 forma geometrică a suprafeţei;
 poziţia axului de acţionate;
 mişcarea imprimată suprafeţei;
 materialul din care este confecţionată suprafaţa de cernere;
 Metoda de cernere;
 Mecanismul de acţionare;
 Modul de curăţare a sitelor etc.
Clasificarea

În funcţie de forma geometrică a suprafeţei sitei

se deosebesc:
 suprafeţe plane;
 suprafeţe cilindrice;
 suprafeţe conice;
 suprafeţe hexagonale;
 suprafeţe paraboloidale, etc.
 Clasificarea
În funcţie de mişcarea imprimată suprafeţei
de cernere se întâlnesc:

cu suprafeţe de
cernere cu mişcarea
de vibraţie .
cu suprafeţe cu
mişcarea
cu suprafeţe de circulară
cernere statice
cu mişcare
de rotaţie
 Clasificarea

În funcţie de poziţia axului de acţionare se clasifică în:

 suprafeţe de cernere cu ax orizontal;  suprafeţe de cernere cu ax vertical;

Separarea are loc

sub acţiunea forţei
de greutate

Separarea are loc

sub acţiunea forţei
centrifugale
Clasificarea

În funcţie de materialul din care este confecţionată suprafaţa de cernere:

 site metalice;

 site din textil;

 din mătase naturală;
 din capron.
 Clasificarea
Sitele metalice

Sunt confecţionate din:

 sârmă de oţel zincat,
 sârmă de oţel cupru,
 sârmă de oţel bronz sau bronz fosforos
 foi de metal prin ştanţare.
În general ele se folosesc la cernerea refuzurilor, adică al
particulelor cu mult înveliş, care ar provoca uzura prea rapidă a sitelor
textile şi nu sunt indicate la cernerea făinurilor şi grişurilor, deoarece
au o suprafaţă aspră, iar ochiurile nu sunt uniforme din cauza îndoiturii
sârmei.
 Clasificarea
Forma orificiilor sitelor confecţionate prin ştanţare este diferită şi
dependentă în mare măsură de forma particulelor:

Cu orificii rotunde Cu orificii dreptunghiulare

Cu orificii triunghiulare Cu orificii pătrate

 Clasificarea
Sitele din mătase naturală

Avantajele mătăsurilor se manifestă prin:

• elasticitate înaltă;
• rezistenţă înaltă;
• nu percepe căldura eliminată se produsul supus cernerii;
• posedă o suprafaţă netedă.

Dezavantajele sitelor de mătase sunt:

• uzura relativ rapidă în rezultatul acţiunii particulelor măşcate;
• la umidităţi ale aerului 10...13 % mătasea poate absoarbe
până la 30 % umiditate mărindu-se în diametru şi ca rezultat,
micşorând dimensiunile ochiului sitei;
• durata de funcţionare este de numai 6 luni
 Clasificarea
Sitele din capron

Avantajele sitelor din capron:

• umiditatea aerului şi a produsului nu influenţează parametrii sitei;
• rezistenţa capronului este mult mai mare ca a mătăsurilor şi deci,
se pot folosi fibre mai subţiri ce permite mărirea ariei secţiunii vii.
• durata de exploatare a sitelor de capron este de trei ori mai mare
ca cea de mătase iar sine costul este de 3…4 ori mai mic.
Dezavantajul principal este încălzirea de la căldura eliminată de către
produsul supus cernerii şi ca rezultat, modificarea dimensiunilor orificiilor
sitei
 Clasificarea
În funcţie de metoda de cernere se deosebesc

Ciururi prin refuz

Ciururi prin trecere

Ciururi mixte
 Clasificarea
În funcţie de mecanismul de acţionare se deosebesc

Bielă-manivelă Cu excentric (inerţial)

 Clasificarea
În funcţie de modul de curăţare a sitelor se deosebesc

Cu perii Cu bile din cauciuc

 2. Maşini de cernut făina
Buratul piramidal

1 2 3 4 5 6

1 – racord; 10 7
2 – melc;
3 – tambur;
4 – arbore;
5 – spiţă;
6 – corp;
7 – scut; 9 8
8 – magneţi;
9 – şnec;
10 – lagăre de alunecare.
 2. Maşini de cernut făina
6
Cernător cu sită cilindrică fixă 15 13
11

12
8
1 – buncăr;
2 – reşou de protecţie; 4
9
10 14
b)
3 – şnec;
4 – site centrifugale; 16
5 – separator de impurităţi metalice;
6 – mecanism de acţionare; 5
7 – elice;
8 – sită cilindrică;
9 – palete verticale;
10 – ghidaje înclinate; 3 2
11 – con; 1
12 – sită cilindrică;
13, 14 – semicilindri;
15 – manta;
16 – acumulator.
a)
 2. Maşini de cernut făina
Sita plană

89 10
7
1 – cutie colectoare;
2 – arbore; 6
3 – tub flexibil; 5
4 – balast;
5 – arbore cotit; 4
6 – rulmenţi;
11
7 – sită;
3
12
8 – canal de aspiraţie; 2
9 – caroserie; 13
10 – racord; 1
11 – tije,
12 – motor electric;
13 – transmisie prin curea trapezoidală.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

Deplasarea relativă a materialului pe sita plană se asigură imprimând

sitei o mişcare oscilatorie cu ajutorul unui mecanism de bielă-manivelă
sau al unui mecanism cu excentric.
Regimul de funcţionare al sitei trebuie să imprime materialului o
mişcare relativă corespunzătoare, care să îndeplinească cerinţele unei
bune separări.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

În funcţie de regimul cinematic al sitei, materialul de pe suprafaţa

acesteia se poate găsi în una din următoarele situaţii:

repaus relativ – materialul nu se deplasează pe suprafaţa sitei;

deplasare relativă fără desprindere – materialul se deplasează pe sită
(numai în sus, numai în jos sau în ambele sensuri)
ramânând în contact permanent aceasta;
deplasare relativă cu desprindere - materialul se deplasează pe sită
(numai în sus, numai în jos sau în ambele sensuri) cu
desprindere doar la unul din sensurile de deplasare;
desprindere de pe suprafaţa sitei – Materialul nu se deplasează pe
sită, ci numai se desprinde de aceasta.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

Mişcarea relativă care asigură desfăşurarea eficientă a procesului de

separare pe sită este cel de deplasare relativă în ambele sensuri fără
desprindere.
Totodată materialul de pe sită trebuie să aibă o mişcare de înaintare
către capătul opus alimentării, pentru a permite evacuarea refuzului. Cu
acest scop sitele sunt instalate înclinat, cu un unghi de înclinate mai mic
de cât unghiul de frecare dintre particule şi sită
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

Condiţia de trece a particulei prin sită:

1. Este necesar ca particula să dovedească să cadă prin orificiu pe

parcursul a ½ din ciclu;

2. Este de dorit de a asigura autodeblocarea orificiilor blocate cu

particule mai mari.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană Condiţia 1 Este necesar ca particula să dovedească să cadă
prin orificiu pe parcursul a ½ din ciclu;

Distanţa parcursă Distanţa parcursă Viteza particulei

pe orizontală pe orizontală

g t2 g
x  t y x
2 2y

În cazui când:
d
x  x0  D   d g Dacă D = d, atunci
2   D  
1 g
d  2 d
y  y0  2 d
2
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană Condiţia 2: Este de dorit de a asigura autodeblocarea
orificiilor blocate cu particule mai mari.
Pentru ca particula să deblocheze orificiul este necesar
ca momentul creat de forţa de inerţie să depăţască
momentul creat de forţa de gerutate:

D deci:
ma  y  mg gD
a
2 2y
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

Capacitatea sitei plane. Capacitatea de cernere a sitelor plane este

dependentă de:
 suprafaţa de cernere,
 viteza lineară a sitei,
 amplitudinea oscilaţiilor sitei,
 grosimea stratului de făină pe sită,
 numărul sitei şi de proprietăţile fizice ale făinii.
De aceea la determinarea capacităţii sitelor plane se foloseşte relaţia:

Q  F  q  (1)

în care F este aria sitei, în m;

q – capacitatea specifică a sitei, în kg/(m2s);
 – coeficient de utilizare a ariei sitei.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita hexagonală (buratul)
O particulă de material aflată pe suprafaţa de separare hexagonală în
mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară w faţă de axa orizontală (fig.3.7),
este acţionată de forţele:



O N 

RX Ff
 • greutatea proprie a particulei (G=mg);
R
FO sin
• forţa centrifugală (F0=mRX2);
• reacţia suprafeţei de separare (N);
G sin
• forţa de frecare (Ff=fN).
G
G cos FO

FO cos
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita hexagonală (buratul)
Unghiul dintre raza de poziţionare a particulei RX şi apotema
hexagonului R este b.
Pentru ca particula să alunece pe sită, astfel încât să fie posibilă
separarea, trebuie
R îndeplinită condiţia:
x

G sin   Fo sin   F f  0 (2)


în care  este unghiul de înclinare al sitei.
O N 

Ff

RX
Reacţia N se determină din echilibrul
R
FO sin
forţelor pe direcţia lui RX

G sin G
N  G cos   Rx 2 cos  (3)
G
g
G cos FO

FO cos
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita hexagonală (buratul)
Ţinând seama de faptul că RX=R/cos, se obţine expresia vitezei unghiulare
a sitei care asigură alunecarea (mişcarea relativă) a particulei în poziţia
iniţială:
g sin   f cos 
 (4)
R f  tg
, 
 max 
g 1
R f  0,58
Poziţia limită la care este posibilă
O N  cernerea este:
RX Ff   2

R   6 şi tg  6  0,58
1 g 1 FO sin
nmax 
2 R f  0,58
Atunci, viteza unghiulară maximă
G sin pentru suprafeţe de separare
hexagonale cu mişcare de rotaţie:
G
G cos g 1
FO
 max  (5)
FO cos R f  0,58
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita hexagonală (buratul)

Capacitate de lucru a unei site hexagonale sau cilindrice se poate determina,

cunoscând dimensiunile sitei şi încărcarea specifică a acesteia qsp
(kg/m2.h), cu relaţia:
Q    Dm  L  q sp (4)
, 
 max 
g 1 în care Dm este diametrul mediu al sitei, în m;
R f  0,58
N  L – lungimea sitei, în m.
O
Ff

RX
Diametrul Dm pentru sita hexagonală
R
1 g 1 FO sin
este egal cu:
nmax 
2 R f  0,58
Dm = R(1+2/3),
G sin
pentru sita cilindrică:
G
G cos FO
Dm = 2R
FO cos (R – apotema, respectiv raza, sitei).
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

Forţa centrifugală, necesară pentru asigurarea procesului de cernere

trebuie să depăşească forţa de frecare, care frânează această deplasare:

m 2 r  fmg (5)

în care m este masa particule de făină, în kg;

w – viteza unghiulară a melcului sau sitei, în s-1;
r – raza sitei, în m;
f – coeficient de frecare a făinii de suprafaţa melcului sau a sitei;
g – acceleraţia căderii libere, în m/s2;
Dacă de înlocuit viteza unghiulară cu relaţia   2n

f g
n2 (6)
 r
în care n este turaţia melcului sau a sitei, în s-1.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

Capacitatea de cernere a sitei cilindrice verticale. Se determină cu formula

tradiţională de calcul a productivităţii:

Q  F0 0 

în care F0 este aria secţiunii vii a sitei, în m2;

u0 – viteza de trecere a făinii prin sită, în m/s;
 – densitatea făinii, în kg/m3;
 – coeficient de utilizare a ariei secţiunii vii a sitei.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală
Aria secţiunii se determină cu formula:

F0  DHk sv (7)

în care D este diametrul sitei, în m;

H – înălţime sitei, în m;
ksv – coeficientul secţiunii vii, în suprafeţele de cernere ale sitelor
pentru făină coeficientul secţiunii vii este de 0,5...0,8.

Viteza de trecere a particulelor de făină prin sita cilindrică verticală se

determină ca componenta normală a vitezei deplasării particulei sub acţiunea
forţei centrifugale:
0 
rn
1  k al 2 (8)
2
în care kal este coeficientul de alunecare a particulelor pe suprafaţa sitei.
kal =0,5...0,8.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

Puterea motorului electric al sitei cilindrice (N0, în W) se

determină cu formula:
N1  N 2  N 3
N0  (8)
1 2
în care N1 este puterea necesară pentru depăşirea forţelor de frecare
dintre făină şi suprafaţa de cernere; în W;
N2 – puterea necesară pentru punerea în funcție a melcului de
ridicare a făinii în camera de lucru, în W;
N3 – puterea necesară pentru acţionarea elicei din buncăr, în W.
h1 – randamentul mecanismelor sitei;
h2 – randamentul motorului electric.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

Puterea necesară pentru depăşirea forţelor de

frecare dintre făină şi suprafaţa de cernere

N1  M fr  s

M fr  m ps  ms g  Rs  f pr
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

Puterea necesară pentru punerea în funcție a

melcului de ridicare a făinii în camera de lucru

N 2  M m  m

M m  m pm  mm g  Rm
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

puterea necesară pentru acţionarea elicei

din buncăr

N3  M e  e

M e  m pb  me g  Re