Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

Macesul

Rosa Canina

Este cunoscut inca din vechime ca o planta medicinala. Creste in regiunile de campie se de deal, formand tufe acoperite de flori roz. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. Este cunoscut sub numele de trandafir-salbatic, rug, cacadar, ruja. Caractere de recunoastere:Planta:Arbust ghimpos,inalt de 2-3 m,cu ramuri arcuite in afara;tulpina:alungita,ramificata,cu ramuri lungi,lucitoare,ghimpoase,cu ghimpi puternici,comprimati,ncovoiati ca o secera, lungi de 310 (15) mm, mai ales pe ramurile tinere ; frunze : dispuse altern, penat-compuse, cu 57 foliole, lungi de 24 cm, late de 12 cm, ovale, cu margine dintata, pe dos glabre ;petiolul are uneori dinti mici, recurbati, la baza cu stipele mici ; flori :solitare sau grupate cte 23, asezate la vrful ramurilor ; sepale rasfrnte, se pastreaza mult timp, petale roz emarginate, lungi de 22,5 cm,stamine si stile numeroase ; pseudofructe : provenite din receptaculul care devine carnos (maceasa), culoare rosie-portocalie pna la rosu aprins,lucioase, n interior cu numeroase achene (numite impropriu seminte),triunghiulare, cu peri aspri.

Fructus Cynosbati este formata din pseudofructe . Acestea snt ntregi, cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal, cu suprafata exterioara ntreaga si zbrcita. La baza pseudofructului se observa resturi de pediceli, iar la extremitatea opusa un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte, glabre sau paroase formnd un capitul mai mult sau mai putin evident. Au culoare rosie-caramizie, pna la rosu aprins, snt fara miros si au gust placut, acrisor. In interior se afla numeroase fructe (achene) cu peri aspri care snt si ele utilizate n terapeutica . .. . Rosa pendulina L. (Macesul de munte) din zona montana, care este lipsita de ghimpi, are fruct alungit, cu sepale n continuarea fructului si cu peri mari pe suprafata pericarpului, acesta e gros si carnos, iar achenele putine (510), cu papus putin. Determinarile de laborator au aratat ca aceasta specie are un continut foarte ridicat de vitamina C. . - .... . Ecologie, raspndire n flora spontana si zonare n cultura : Specie care nu suporta umbrirea si de aceea se instaleaza numai n rarituri de paduri de foioase sau pe marginea acestora, locuri poienite, pe coaste cu expozitie nsorita, n pasuni si finete, pe marginea drumurilor si a cailor ferate. .Fata de sol este una din cele mai putin pretentioase specii, vegetnd inclusiv pe cele sarace, pietroase, scheletice, erodate sau supuse eroziunii, chiar pe pante mari ; nu rezista doar n turbarii si terenuri nmlastinate.Are o rezistenta deosebita la temperaturi scazute, 1

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

la geruri de 25... 30 nefiind afectate dect ramurile de un an.Are cerinte reduse si fata de umiditate. Umiditatea atmosferica crescuta influenteaza negativ asupra continutului n vitamina C. Altitudinal se ridica de la nivelul marii pna n etajul montan (la cea 1200 m).Datorita cerintelor ecologice reduse, mai ales cele fata de sol, nu se poate pune problema scoaterii din circuitul agricol a unor suprafete pentru cultura macesului ; acesta se preteaza nsa la plantare pe dealuri cu pante mai greu valorificabile de alte specii, la lucrari de mbunatatiri funciare (n amestec de specii antierozionale, garduri vii fete). Speciile genului Rosa, ndeosebi cele din sectia Caninae, au fost raspndite pe tot teritoriul tarii noastre. In prezent, arealul lor s-a redus datorita lucrarilor de amenajare a fnetelor, pasunilor si a terenurilor cultivate. . Inmultirea macesului se poate face prin seminte, prin ramuri nradacinate obtinute prin despartirea tufelor existente in flora spontana sau n cultura si prin marcotaj.Pentru obtinerea unei seminte apte de reproducere, se vor recolta fructele de maces numai n stadiul de galben-portocaliu, deci la nceput de maturizare. Fructele astfel recoltate se ntind n strat subtire pe rogojini sau prelate la soare pentru a se usca, dupa care se treiera. Se precizeaza faptul ca nu este permisa uscarea pe cale artificiala a fructelor si semintelor. Timpul optim de nsamntare este toamna, n preajma caderii nghetului. Pentru un hectar snt necesare 2530 kg de seminte si se obtin 350 000550 000 puieti de maces. Plantele rasar primavara devreme si snt lasate pna n toamna fara a fi rarite sau replantate. -. . .. . Recoltarea maceselor se face n lunile august-septembrie n functie de altitudinea terenului cultivat, de expozitia sa si de faza de maturizare a fructelor. Recoltarea lor, indiferent de scopul pentru care snt destinate, se face cu mna, nefiind permisa recoltarea prin scuturare sau lovire, deoarece o data cu fructele sanatoase cad si cele atacate de daunatori, resturi de planta, impurificnd produsul. Expunerea fructelor la soare nu este permisa, cu exceptia celor destinate ca material de nmultire,deoarece se ncing foarte usor si fermenteaza, fapt ce reduce continutul n vitamina C. Dintre bolile criptogamice cele mai des ntlnite la maces amintim : fainarea,rugina, putregaiul brun si mucegaiul.Fainarea este provocata de ciuperca Sphaerotheca pannosa si se recunoaste pe frunze sub forma de pulbere foarte fina. Raspndirea bolii e provocata de variatia de temperatura si umiditate. Rugina este provocata de ciuperca Phragmidium subcorticum si apare pe lastarii tineri, frunze si chiar pe pedunculul florii. Se recunoaste dupa pustulele mici de culoare ruginie sau galbena. Se dezvolta n conditii de temperatura ridicata si aer uscat. Putregaiul brun apare ca urmare a atacului ciupercii Diplocarpon rosae. Se recunoaste dupa frunzele brunificate. Dezvoltarea acestei boli e conditionata de ploi de lunga durata si de temperaturi ridicate. Mucegaiul este o boala specifica macesului. Ca si putregaiul brun aceasta boala se dezvolta pe timp umed. Ca daunatori ntlniti mai frecvent citam : paduchii verzi, paianjenul rosu, tripsul, viespea tripunctata si viespea tigarar a trandafirului.Aceasta din urma ataca n stadiul de larva. -- Din flora spontana se poate recolta n cantitati mai mari n toate judetele de o parte si de alta a arcului carpatic, n zona Muntilor Apuseni, precum si n judetele Iasi, Vaslui, Galati (posibilitati mai reduse fiind n judetele Braila,Ialomita, Ilfov, Teleorman, Timis, precum si n Dobrogea) n locuri poienite, margini de paduri, pajisti, margini de drumuri si cai ferate. Recoltarea poate ncepe cnd macesele capata culoarea caramizie spre rosie, fara pete verzi dect spre vrf si fara a fi moi. Aceasta maturare a maceselor are loc foarte diferentiat, n functie de zona. In anii cu conditii climatice normale recoltarea ncepe n

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

ultima decada a lunii august n judetele din Muntenia si Oltenia, n septembrie n podisul Transilvaniei si Moldova si pe la mijlocul lunii octombrie n judetele cu clima cea mai rece (Covasna, Mures, Harghita), precum si la altitudini mai mari sau n zona depresiunilor subcarpatice pe versantii nordici. . .. . Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Datorita continutului ridicat n acid ascorbic si dehidroascorbic care formeaza un sistem redox", produsele farmaceutice sau alimentare joaca un rol important att n oxidoreducerile biologice ct si n respiratia celulara. Datorita celorlalte vitamine si n special vitaminei P au proprietatea de a scadea permeabilitatea si fragilitatea capilarelor. Aduc un aport de saruri necesare organismului si au actiune diuretica. Se recomanda n avitaminoza C, n afectiuni hepatice si renale, ca diuretic.Intra n compozitia ceaiurilor aromat, hepatic nr. 2, ceai tonic aperitiv, iar achenele n ceaiul diuretic nr. 2.Din pulpa pseudofructelor se prepara siropuri (sirop de macese,Sambucovit), gemuri, dulceata, vin. Pentru a nu pierde n timpul prelucrarii vitamina C se recomanda recipienti inoxidabili.Evident, datorit coninutului mare de vitamine, mceul este un excelent vitaminizant natural. Vitamina C condiioneaz buna funcionare a tuturor celulelor, ea jucnd un rol esenial n procesele metabolice fundamentale, i anume n reaciile de oxidoreducere i n respiraia celular. De asemenea, mceele cresc rezistena capilarelor sanguine, care devin astfel mai puin fragile. In plus,unii autori i menioneaz proprietile astringente, antidiareice,diuretice, precum i faptul c stimuleaz pofta de mncare i digestia.Preparatele farmaceutice sau alimentare din mcee sunt indicate n prevenirea i tratarea rcelilor, a gripei, la bolnavii cu hipovitaminoz, precum i la cei aflai n convalescen, ca tonic i stimulent general. Unii autori le recomand i n afeciunile vasculare pentru meninerea elasticitii capilarelor sanguine. . Preparare i administrare Infuzia se prepar din 2 linguri de mcee la 1/2 litru de ap. Se tine 10 minute la infuzat n ap fierbinte, dup care se strecoar.Cantitatea de ceai rezultat se bea pe parcursul unei zile. Decoctul se poate prepara din 2 linguri de mcee zdrobite, la 2 cni de ap. Se fierb 10 minute i se beau 2 cni pe zi.Pulberea uscat de pulp de mcee consumat zilnic, n cantitate de 3-4 g, asigur necesarul zilnic de vitamina C al unui adult. Pulberea se prepar prin separarea pulpei uscate de semine i periori i mcinarea acesteia. Intr n compoziia ceaiului aromat, hepatic nr. 2 i tonic aperitiv,a granulelor Rozavit, a unguentului Dumasen, a siropului Eficardin i Efitonic, a comprimatelor Neuromion i Plantofort. Sunt foarte apreciate pentru continutul lor bogat in vitamina C si a cantitatilor mai mici din vitaminele A, B1, B2, P, K, acid nicotinic (vitamina antipelagroasa). Pe langa vitamine, macesele mai contin zharuri, acid citric si malic, pectine, tanini etc. In terapeurica se folosesc ca tonic vitaminizant, avand proprietatea de a intari organismul. La convalescenti sunt recomandate sub forma de ceai, sirop, marmelada si vin. Datorita vitaminei P, preparatele de macese mentin permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare, normalizand circulatia sangelui. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara, fiind indicate in afectiunile ficatului. Unii autori recomanda fructele de maces in starile de inflamatie intestinala, iar dupa altii ar combate piatra la rinichi si vezica. Ceaiul de macese este diuretic, marind cantitatea de urina in 24 de ore. Aceasta insusire este atribuita in special semintelor. Neproducand nici o iritatie, este recomandat

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura mai indelungata. Ceaiul se prepara din doua linguri de fructe zdrobite care se fierb zece minute intr-o jumatate litru de apa. Pentru conservarea vitaminei C se recomanda ca fructele sa se introduca in momentul cand apa incepe a clocoti. Dupa ce se raceste, ceaiul se strecoara printr-o panza si se indulceste dupa gust. Se bea caldut sau rece, in cursul unei zile. Din macese se mai poate obtine o bautura racoritoare in modul urmator: peste 100 g. macese spalate si zdzobite se toarna 1 litru apa rece. Se lasa la macerat 12 ore, se strecoara prin panza deasa, se adauga 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la 1 l. Se pastreaza la rece. Pentru preparatele din macese se vor folosi numai vase smaltuite, deoarece metalele descompun vitamina C. Fructele de maces, din care s-au eliminat samburii si perii, pulverizate si amestecate cu miere de albine se recomanda pentru eliminarea viermilor intestinali. Fructele de maces intra in compozitia ceaiurilor aromat, hepatic si tonic apritiv. Proprietati: - tonifiant - actiuni benefice asupra ficatului - vitaminizant Indicatii - uz intern: - afectiuni hepatice - anemie - remineralizant Mod de folosire - uz intern - sucuri inlocuieste cu succes sucul de lamaie (fiind foarte bogat in vitamina C) - marmelada

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

10

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

11

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

12

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

13

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

14

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

15

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

16

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

17

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

18

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

19

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

20

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

21

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

22

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

23

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

24

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

25

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

26

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

27

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

28

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

29

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

30

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

31

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

32

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

33

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

34

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

35

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

36

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

37

Cojocaru Nicolae Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Referat la Fitofarmacie anul1 sem.al 2-lea 2009-2010

38