Sunteți pe pagina 1din 4

Ciubotica cucului (Primula officinalis, Primula elatior)

Descriere
Ciubotica cucului este o planta mica, inalta de 10-30 cm, vivace. In pamant are un
rizom foarte scurt din care pornesc numeroase radacini dese si subtiri. Rizomul se
termina intr-un mugure din care apare primavara o rozeta de frunze. Din mijlocul
acestei rozete, in luna aprilie se ridica o tulpina ierboasa, catifelat paroasa, goala la
interior din si care se termina la partea superioara cu o umbela de flori. runzele sunt
ovale, ingustate brusc intr-o codita aripata, cu limbul ondulat pe margini, de culoare
verde pe fata superioara, mai alburii pe cea inferioara, din cauza perilor desi ce se afla
asezati pe reteaua de nervuri. lorile sunt regulate avand ! sepale unite intr-un tub
care formeaza caliciul. Caliciul este usor umflat, de culoare verde-galbuie, acoperit cu
peri. "etalele sunt de asemeni in numar de !, unite intre ele in forma de palnie,
formand corola. Infloreste in lunile aprilie-mai. Ciubotica cucului creste prin poiene si
pasuni din regiunea dealurilor si a muntilor.
Recoltarea
De la aceste plante se recolteaza rizomul cu radacinile, florile, iar in unele tari si
frunzele. "rimavara se scoate rizomul impreuna cu radacinile in momentul cand planta
infloreste. Recoltarea se continua pana la formarea fructelor. Cercetarile au
demonstrat ca radacinile contin cea mai mare cantitate de principii active #saponine$ in
perioada infloririi precum si la sfarsitul toamnei si la inceputul iernii. lorile se culeg in
aceiasi perioada in care se culeg si radacinile.
Mod de uscare
Rizomii cu radacinile se intind la soare sau se pot usca artificial la temperaturi de %0-
!0 grade C. Din 3-% radacini proaspete se obtine 1 &g de produs uscat. lorile se
usuca in straturi subtiri pe cale naturala sau artificiala la o temperatura de 3!-%0 grade
C. Din '-( &g flori proaspete se obtine 1 &g produs uscat. In cazul recoltarii frunzelor,
ele se usuca imediat dupa culegere la o temperatura de 100 grade C pentru
conservarea vitaminei C, principiul lor activ de baza.
Intrebuintari
)tat radacinile cat si florile se folosesc ca e*pectorant in tuse si bronsita, datorita
continutului in saponine. Intern+ emolient, e*pectorant.
Actiune farmaceutica+
- fluidifica secretiile bron,ice, emolient, e*pectorant, antispastic, sedativ, sudorific,
decongestionant, cicatrizant, ,emostatic, regleaza si curata sistemul venos. )re rol
dilatator pentru vene. -a unele persoane pot apare reactii de intoleranta manifestate
prin alergii.
Mod de preparare si administrare+
- . lingurite de planta maruntita se va pune la .!0 ml apa clocotita. /e va lasa timp de
1! minute acoperit apoi se va consuma de 3 ori pe zi cate o cana.
-Decoct din 1 lingurita de radacina care se va pune la .!0 ml apa. /e va fierbe timp de
! minute dupa care se strecoara. /e pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
0*tern se va folosi cantitatea dubla de planta.
/e poate folosi la urmatoarele afectiuni+ afectiuni renale sau vezicale, afte, ameteala,
apople*ie, ascita, boli de piept si gat, bronsite, calculi vezicali sau biliari, cefalee,
contractii de natura nervoasa, astenii, contuzii, depresii, dureri de cap, dureri de oc,i,
ec,imoze, friguri, febra, ganglioni inflamati, gripa, guturai, ,idropizie, inflamarea cailor
respiratorii, insomnie, isterie, laringita, litiaza urinara, inflamatii ale miocardului #vin$,
migrene, nervozitate, nevralgii, plagi, pneumonie, raceala, reumatism, rinite, rino-
sinuzite, tuse de orice etiologie, tulburari gastro- intestinale, ulceratii, umflaturi, varice
#regleaza si curata circulatia venoasa$, varsaturi, vertij.
Ceaiul din flori se prepar1 sub form1 de infuzie, iar ceaiul din r1d1cin1 se preg1te2te
sub form1 de decoct. Decoctul se ob3ine prin fierberea a % g de r1d1cin1, uscat1 2i
m1run3it1, la o can1 cu ap1, la care se adaug1 1 g bicarbonat de sodiu. "entru a u2ura
e*pectora3ia 2i calma tusea, se iau 3-% linguri de ceai pe zi.
lorile de ciubo3ica cucului intr1 4n compozi3ia ceaiurilor pectorale, iar r1d1cinile se
reg1sesc 4n compozi3ia ceaiurilor antibron2itice. )ceste ceaiuri se g1sesc la "lafar.
Ceaiul din flori de ciubo3ica cucului se mai folose2te 4n tulbur1ri gastro-intestinale,
afec3iuni renale 2i vezicale. )re propriet13i antispastice, sedative 2i sudorifice. 5
fiertur1 din r1d1cini, amestecat1 cu miere, d1 un ceai pentru rinic,i care ajuta la
eliminarea nisipului 2i a calculilor.
runzele acestei plante con3in cantit13i apreciabile de vitamina C. 0le se pot consuma
sub form1 de sirop sau de pulbere. 0*tern, sub form1 de cataplasme calde aplicate pe
locurile dureroase, au ac3iune calmant1, cicatrizant1 2i ,emostatic1.
Contra arteritei i reumatismului
"rin efectul ei depurativ, de cur13ire a s4ngelui 2i a corpului de to*ine, ciubo3ica cucului
elimin1 din organism toate substan3ele to*ice care duc la artrit1, gut1 2i boli reumatice.
Dup1 cum ne-a spus dl prof. 6ilic1, cei predispu2i spre boli ale articula3iilor, artrit1 sau
reumatism, este bine s1 bea, zilnic, o perioad1 mai lung1 de timp, 1-. ce2ti de ceai de
ciubo3ica cucului. Durerile puternice se vor atenua 2i, cu timpul, vor disp1rea complet.
Dl 6ilic1 ne-a oferit 2i re3eta unui ceai depurativ de primvar: ! " ciubo#ica
cucului, " mldi#e de soc (mu"uri i ramuri tinere, care tocmai rsar
primvara), $ " frun%e de ur%ici i $ " rdcini de ppdie. /e folose2te 1
linguri31 din acest amestec la o can1 cu ap1 clocotit1, se op1re2te 2i se las1 s1 stea 3
minute. /e beau, 4n timpul zilei, c4te . ce2ti, 4ng,i3itur1 cu 4ng,i3itur1. Ceaiul se
4ndulce2te, eventual, cu pu3in1 miere.
Ceai contra insomniei i tulburrilor nervoase
/e amestec1 !0 g de ciubo3ica cucului, .! g flori de lev1n3ic1, 10 g sun1toare, 1! g
conuri de ,amei, ! g r1d1cini de odolean. /e op1re2te o linguri31 #cu v4rf$ din acest
amestec la o can1 cu ap1 2i se las1 s1 stea 3 minute. Ceaiul se bea foarte cald, cu
4ng,i3ituri mici, 4nainte de culcare. /e poate ad1uga 2i pu3in1 miere, dup1 gust. )cest
ceai ar trebui preferat 4n locul oric1rui somnifer c,imic. /omniferele c,imice afecteaz1
sistemul nervos, 4n timp ce ceaiul 4nlatur1 toate tulbur1rile nervoase.