Balaurul cu opt capete

E mult, foarte mult de atunci.

Pe vremea aceea era stapan peste tot Cerul si Pamantul un zeu foarte puternic. Si cand fu aproape de
moarte, zeul acesta imparti mostenirea lumii intregi intre cei doi baieti si o fata pe care ii avea.
Fetei, pe care o chema Amaterasu, ii dadu Soarele; baiatului mai mare, numit Susanoo, ii darui
Marea, iar celui mai mic, una, fiindca era de pe atunci o fire linistita; chipul lui bland se poate
vedea si azi cand e luna plina.
Amaterasu fu fericita cu alegerea parintelui ei. !si lua numaidecat imparatia in primire, bucuroasa ca
poate face atata bine oamenilor, animalelor si plantelor, cu caldura si lumina Soarelui.
"in toti trei, Susanoo nu fu de loc multumit cu mostenirea primita si se arata foarte suparat cu
Marea, partea ce#i venise lui.
# "ar ce$ Eu stau intr#un loc umed si rece, in timp ce sora#mea se rasfata in caldura$
"e necaz, se repezi pe Cer, dadu buzna in odaia frumoasa dinauntru Soarelui, unde surioara lui
invata pe fetite sa teasa panza in fire de aur si de argint, se napusti pe gherghefuri si pe razboi, le
strica si le rupse firele, bagand groaza in bietele fete.
Amaterasu, inspaimantata, o rupse la fuga afara si se ascunse intr#o pestera din creierul muntilor.
Si cum se inchise in pestera, cum se cufunda toata lumea in intuneric bezna, ca doar ea era %eita
Soarelui si putea sa faca lumina ori intuneric dupa bunul ei plac. &a, oamenii spuneau ca lumina
Soarelui izvoraste din ochii ei stralucitori.
Atunci ceilalti %ei ramasi in intuneric au fost tulburati si deznada'duiti. Ce sa faca ei, sa aduca iarasi
lumina pe lume$ S#au chibzuit in tot felul si iata ce au hotarat( si#au amintit ca Amaterasu era din
fire curioasa # ca de) doar era femeie si au pus pe o alta zeita sa danseze in fata pesterii unde se
ascunsese Amaterasu; iar in 'urul dantuitoarei, ceilalti %ei au inceput sa cante si sa rada, ba au mai
pus si pe cocosi sa le dea a'utor.
Cand a auzit atata zgomot, Amaterasu, curioasa, a crapat nitel intrarea pesterii, ca sa vada ce e. %eii,
care atata asteptau, i#au pus in fata o oglinda si i#au strigat(
# *ita#te aici, la aceasta noua zeita, mai frumoasa decat tine)
Amaterasu, care vedea pentru prima oara o oglinda, nu si#a inchipuit ca ceea ce privea ea acolo nu
era decat chipul ei rasfatat in oglinda. Si, din ce in ce mai curioasa sa vada cum danseaza noua zeita,
a iesit afara.
Atunci, un zeu voinic, care se atinea la gura pesterii cu un bolovan cat toate zilele, a astupat repede
intrarea, incat zeita, ramanand afara, n#a avut altceva de facut decat sa se intoarca in odaia sa din
Soare.
!ar pe fratele ei zeii l#au pedepsit, de teama sa nu mai faca vreo pozna, dandu#l afara din lumea
zeilor.
&ietul Susanoo, izgonit din Cer, a fost silit sa se coboare pe pamant.
Aci, pe cand se plimba pe marginea unei ape mari zari pe un om batran si o femeie batrana, tipand si
plangand si imbratisand pe fata lor.
# Ce e$ Ce va bociti$ !ntreba Susanoo.
# *ite, spuse mosul, am avut opt fete; da, vedeti dumneavoastra, langa coliba unde locuim e o balta
si#n balta sade un balaur grozav de mare.
# *n balaur cu opt capete, zise baba.
# Si in fiecare an o data, balaurul iese de acolo si ne mananca cate un copil. Acu am mai ramas doar
cu fata asta si azi e ziua cand balaurul trebuie sa iasa s#o inghita si pe ea.
Si bietii oameni se pusera iar pe plans.
# +u va fie frica, le spuse Susanoo. Eu pot sa va scap de fata. *ite ce sa faceti( luati opt hardaie
mari, umpleti#le cu rachiu tare, puneti#le unul langa altul, intr#u loc, si plecati de acolo.
,amenii asa facura. Si abia ispravira treaba, ca si zarira dihania apropiindu#se. Era asa de lunga, ca
de abia isi tara corpul de opt dealuri si opt vai.
Acu balaurul avea el opt capete, dar avea si opt nasuri, asa ca pe fiecare nas il gadila mirosul tare de
rachiu.
&aga cate un cap in cate un hardau si bau, si bau, pana ce se imbata mort, de i se balabaneau
balaurului cele opt capete somnoroase, ametite de bautura.
Cand adormi bine, Susanoo, care atata astepta, se repezi cu sabia sa si ii taie pe rand toate cele opt
capete, iar pe urma ii sfarteca si corpul in bucati.
"ar cand sa#i taie coada, ce sa vezi, lucru de mirare) Sabia i se franse in doua. Si pentru ca balaurul
murise, de nu mai era nici o prime'die, se apropie mai bine sa caute in coada balaurului si dadu de o
sabie cum nu se poate mai frumoasa, impodobita cu pietre scumpe.
Cand vazura mosneagul si baba dihania rapusa si singura lor fiica ce le mai ramasese, vie si
nevatamata, nu mai putura de fericire. Cu ei veni si fata sa#i multumeasca, si cum era chipesa si
mandra, Susanoo o indragi si se insura cu ea. "ar cu fata se purta foarte bland, nu cum facuse cu
soru#sa.
Si locuira fericiti la un loc cu parintii fetei. !ar cand, dupa multi ani, muri mosul si baba, si, mult mai
tarziu muri Susanoo cu nevasta#sa, sabia cu pietre pretioase ramase mostenire copiilor lor, si pe
urma nepotilor si stranepotilor, si tot asa din tata in fiu, pana ce a'unse in mainile Mi-adoului,
imparatul .aponiei care o pastreaza bine, ca pe cea mai scumpa comoara.
Caciula, punga si trambita
A FOST OARECAND pe lume un om batran care avea trei feciori. "oi din ei erau tare cuminti si asezati, dar al
treilea era cam sturlubatec. Cand ii veni ceasul sa moara, batranu/ lasa cu limba de moarte copiilor lui sa puna mana pe
toate, dar sa nu se atinga de o lada decat numai la nevoie mare. Abia inchise el ochii si gospodaria lui incapu pe mani
straine.
Atunci cei doi feciori de treaba isi facura parte din averea mostenita si s#au dus sa#si caute norocul aiurea. +umai
cel mai mic ramase lipca acasa. +u se indura sa se desprinda de la vatra parinteasca.
!ntr#o zi, cum cotrobaia prin toate colturile, dadu de lada cu pricina. !nauntru gasi o caciula. , lua, o indesa in cap
si iesi sa se plimbe. Pe drum intalni un om si#i dadu buna ziua.
# &una ziua, ingaima acesta, dar nu te vad la fata.
# Ce, esti orb, de nu ma vezi$
# +u sunt orb, dar nu te vad, grai omul speriat si se grabi s#o ia la sanatoasa.
"ar sturlubatecul, minte usoara cum era, scoase caciula si vru sa#i arda una. Cum se descoperi la cap, omul il
recunoscu(
# 0u esti, mai) M#au luat toti sperietii. Mi s#a parut ca esti uciga#l toaca din vale. "a, acum te vad bine, dar
adineauri te auzeam si nu te zaream de loc.
*sor#*surel prinse la minte, indata intelese ca nu era vazut cu caciula trasa peste urechi.
+u se mai codi, ci odata ii veni sa dea fuga la nemernicu/ care pusese stapanire pe gospodaria lor. "intr#o goana
a'unse in curte. Cu caciula in cap intra neluat in seama de nimeni si se plimba peste tot pana nimeri in camara tinerei
fete, Pirusana. Ea, cum il simti, dete tipete de spaima, crezand ca e cine stie ce.
# Aoleu si vai de mine) ,m strain in odaia mea)
Auzind#o parintii si oamenii din curte, sarira in picioare si dadura buzna la ea.
# *nde#i omul neanfricat, care a cutezat sa calce aici$
# +u stiu, raspunse ea, parca s#a dosit undeva.
Cautara in sus, cautara in 'os, intoarsera lucrurile pe dos, dar nimeni si nimic. *sor#*surel cu cusma tuflita pe
urechi, statea ghemuit intr#un ungher, nu sufla si nu cracnea de loc.
Ce si#au spus ei$ Poate i s#a nazarit fetei in somn si fiecare a plecat din odaie. "ar nu trecu mult si fata din nou
striga(
# Aoleu si vai de mine) E cineva in odaia mea)
Cand se duc inauntru, mama sa, tatal sau, se uita la dreapta, se uita la stanga, nimic)
Atunci tatal, palit de ciuda, bombani la fiica#sa(
# 0i se nalucesc tot felul de vedenii. Sa nu#ti mai aud gura, ca#i vai de pielea ta)
Atata vru si *sor#*surel. Cum plecara toti se inveseli de credea ca a lui e lumea. "ar si fata, hotomana, il lua cu
binisoru/, il descusu si#l indupleca sa#i spuna cum face el de nu i se vede fata.
*sor#*sure/ rase ca un copil si ii deslusi cum. Atata astepta si fata; se facu ca vrea sa#i vada cusma, i#o smulse si
incepu sa tipe din rasputeri, de rasuna casa de tipetele ei.
0atal, scos din fire, apuca ciomagul si cand intra in odaie, vazu ca sarmana fata avea dreptate sa tipe. Pusera
mana pe baiat, ii argasira pielea sa#si aduca aminte cate zile o trai. Si fiindca il stiau cat era de sui, nu au vrut sa#si mai
puna mintea cu el, ci /#au lasat sa mearga oriincotro.
*sor#*sure/, bucuros ca se alesese numai cu atata, se intoarse acasa si se duse oblu spre lada. Acolo gasi o
punga. , lua, o imbaiera la gat si strecura un gologan in ea. "ar ce sa vada$ !ntr#o clipa toata punga se umplu de
gologani. Fuga la zaraf, gologanii se prefacura intr#un galben. Puse galbenul in punga si punga se indoldora de galbeni.
Si tot asa sporira galbenii, ca tot satul se mira de unde ii scotea.
0ocmai in anul acela nu se facusera bucate si era o scumpete ca aproape nu mai aveau oamenii cu ce se hrani. "e
unde sa le vina scaparea, ca nimeni nu se gandea la *sor#*surel. +umai Pirusana isi aminti de el si de punga lui. Ea il
chema, il lua cu binisorul si el, minte#scurta, ii spuse cum sta treaba.
Asta voise si fata; se prefacu ca se uita la punga, s#o vada cum este, i#o rapi si o zbughi cu punga cu tot.
# 1otomano, sa nu#mi mai zici pe nume, daca nu ti#o iau inapoi, ii striga el, izbindu#se cu pumnul in piept.
Se inapoie acasa, merse de#a dreptul la lada si mai gasi acolo o trambita. Prinse sa sufle din ea si nu apuca a suna
o data( tu#tu#tu) ca pe loc se pomeni cu o oaste intreaga.
1ai cu ea la curte. Cu totii incremenira cand vazura oaste multa inglodita; oastea tarii nu era nimica pe langa
oastea lui *sor#*surel, care foia cata frunza si iarba, fiindca el canta mereu zorind din trambita.
0ot Pirusana scapa pe tatal ei de pacoste. Se duse la *sor#*surel, care, cum o zari, prinse a rade cu goarna in
mana(
# +ici naiba nu va mai poate scapa cu viata.
# Si daca asa ne#o fi sfarsitul, ce o sa fie$ Pesemne asa ne#a fost scris. 2reau numai sa te intreb, zise fata, de unde
scoti duiumul de armie$
# "e unde$ !ata cum) 0u#tu#tu#tu) si am cata oaste vreau. Si cand nu mai am nevoie de ea, suflu din goarna pe dos
si mi#o aduc toata inapoi.
# "a#mi#o si mie sa suflu o data, il ruga fata.
# !a, dar fiecare trambitare o platesti cu o sarutare.
Apoi ea trambita o data tare din coada trambitei si aduna toata oastea.
Si cu trambita in mana disparu.
"in nou se batu fluiera#vant cu pumnul in piept si#i zise
# 1otomano, sa nu#mi mai zici pe nume, daca nu ti#oi lua#o inapoi.
Ce sa faca acum$ Si#a pus nade'dea in talpile lui si a intins#o spre padure, in voia intamplarii. Acolo zari un
smochin, si cum era flamand si suparat, hai sa#si scoata focul pe smochin. 3upse doua smochine si nu apuca sa le inghita
bine, ca#i rasarira doua coarne mai mari ca la bou.
# Mare) Mare) Sunt pedepsit, fiindca pana acum am fost mai dobitoc ca un bou)
Si in halul asta nu mai vru sa iasa din desis, ca asa incornorat, numai de vazul lumii nu mai era. "ar, cum pasi
mai incolo, iata un alt smochin.
4Ce s#a facut, s#a facut, socoti el. Am sa gust si din smochinul asta, iar daca e sa#mi iasa, sa#mi iasa si patru sute
de coarne. "oar n#am sa mor de foame)4
"ar cum inghiti o smochina ii cazu un corn, mai inghiti una si#i cazu si celalalt. Culese intr#o basma smochine
cornute si in alta smochine ciute. Porni apoi spre cetate, imbracat ca un negustor, spre a nu fi recunoscut, si incepu a
striga(
# 1ai la smochine)
Cand trecu pe la curte, iesi Pirusana, se grabi sa cumpere si, sarmana, nu le inghiti bine, ca#i si crescura doua
cornite. !ncepu a se caina si a se vaieta, de#ti venea sa#i plangi de mila.
Chema tatal vraci vestiti, si nici unul nu#i da de leac. *sor#*sure/, ca sa nu fie dat de gol, se intolise cu alte
vesminte si striga prin cetate(
# 2raciul vestit, vraciul vestit)
!ute l#au chemat in casa sa vindece fata. 0oti ceilalti, cum il vazura pe netotul asta, incepura a se tine de pantece
de prea mult ras(
# +u putem noi, ziceau ei, oameni invatati si umblati, si va putea tontul asta sa afle leacul fetei$
"ar *sor#*surel, cum auzi ocara, zise(
# , vindec numai daca mi#o dati de nevasta si ingaduinta sa le trag o mama de bataie la toti zodierii de pe aici.
# &ine, raspunse tatal, dar daca nu o scapi pe fata mea, iti vom da noi tie o mama de bataie.
# Asa sa fie) incheiara mesterii vindecatori, care nu stiau ce ii asteapta.
Scoate *sor#*surel doua smochine, le da fetei sa le inghita si dintr#o data ia coarnele de unde nu#s. Si nazdravan
cum era, le#a dat o mama de bataie la toti vracii, pe rand. Apoi se casatori *sor#*surel cu Pirusana si facura o nunta care
a ramas de pomina de la un capat la celalalt al lumii.
Am fost si eu ca nuntas la sarbatoarea lor si la plecare nimic alta nu cerui decat smochine de cele cornute, ca sa le
dau copiilor neascultatori. "ar cum toti copiii mei sunt tare cumsecade, le#am dat 'uncanilor sa le rumege si le crescura
coarnele si mai mari si mai inbelsugate si asa frumos se ispravira toate.
Caciuli fermecate
Masa privi pe geam, se uita la pa'istea atat de familiara ei si nu o mai recunoscu. "oar pana
mai ieri simtea ca o dor ochii de auriul florilor de papadie) *nde disparusera ele$ se framanta fetita.
Poate ca au fost smulse de baieti)
"ar Masa se framanta degeaba. &aietii n#aveau nici o vina de data asta. +u se atinsese nimeni
de florile de papadie.
Ce s#a intamplat atunci cu ele$
"oar nu si#au pus, peste noapte, niste caciuli fermecate.
+u le e deloc usor plantelor, chiar daca nu se atinge nimeni de frunzele lor si chiar daca au
scapat cu bine de inghetul iernii. Caci nu toate sunt la fel de rezistente. Se gasesc, printre ele, si
unele mai friguroase. or poate sa le fie frig chiar si intr#o noapte calduroasa de vara.
!n bradetul frumos poti intalni adesea macrisul iepurelui. Aceasta iarba gratioasa e foarte
plapanda. Frunzele ei subtiri au trei lobi. !n timpul noptii, lobii se indoaie pe 'umatate si se pleaca in
'os. ,,Macrisul iepurelui a adormit, spun oamenii. "ar nu de somn e vorba, ci de un mod de a se
apara de frig. a fel ,,se culca macrisu/ iepurelui si pe vreme de ploaie, cand aerul se raceste
simtitor.
0ot asa procedeaza si trifoiul. +umai ca frunzele lui, si ele indoite, nu se apleaca, ci se inalta.
"ar frunzele nu se indoaie singure. !n functie de starea timpului, presiunea sevei in celule
creste ori scade. !ntervine atunci ,,mecanismul rotitor al frunzelor. El actioneaza asemenea pompei
pneumatice ce inchide si deschide usile autobuzului.
E bine ca planta sa#si salveze de frig frunzele. "ar mai pretioase pentru ea sunt florile. "aca
pistilul si staminele vor avea de suferit, nu vor mai fi seminte. 0ot efortul plantei, care a insemnat
atata energie si timp, va deveni zadarnic.
"ar cum sa aperi florile de frig$ Sa le invelesti intr#o coa'a, sa le infasori in mai multe foi, asa
cum procedeaza ceapa$
+u prea se potriveste, ar fi un mod cam greoi, ar spori volumul lor.
Plantele au adoptat un fel de a se apara mai gratios, mai subtil. Florile multora dintre plantele
de padure au forma unor clopotei, aba'ururi ori coifuri. ,rificiul prin care staminele si pistilul ,,se
uita la lume, se ingusteaza. !n acest chip se reduce mult posibilitatea patrunderii aerului rece. Se
formeaza astfel un locsor in care e mai cald decat afara. !n felul acesta isi apara de frig ghimpoasele
lor flori clopoteii, merisorul, afinile, lacramioara, strugura#ursului.
Florile de mac si cele de picioru/#cocosu/ui seamana cu niste cescute delicate. "ar cescuta nu
poate retine aerul cald ca aba'urul lacramioarei de pilda. 0otusi nu se poate spune ca florile de mac
si cele de piciorul#cocosului au de suferit din pricina frigului. Ce anume le salveaza oare$
Sa ne amintim cat de stralucitoare sunt aceste flori, parca ar fi date cu lac, si ce forma concava
au ele. Aceste veritabile oglinzi naturale rasfrang razele soarelui spre centrul florii, acolo unde se
inalta pistilul. ui ii trebuie mai ales caldura pentru germinarea polenului depus de stigmat.
,,,glinzile plantelor sunt intr#adevar niste a'utoare pretioase pentru planta. "atorita lor
temperatura in interiorul florii de mac, de pilda, e reglata, ea poate creste chiar cu cinci grade. !ata
deci ce efect pot avea aceste cupe deschise ale florii.
Maruntele flori de rodul pamantului sunt acoperite de o frunza ce aduce cu o cuvertura pe
masura. !n aer temperatura poate fi de zece grade, dar in ,,sera florii ea e de treizeci de grade.
Frumosul nufar alb isi are si el secretul lui. Cat e ziua de mare florile lui se desfata la soare.
"ar cand soarele e la asfintit si lasa mai putina caldura, se pune indata in functiune mecanismul de
aparare al plantei( sepalele verzi si dense incep sa se stranga, inchizand floarea intre ele, iar
pedunculul lung si fle5ibil al acesteia se scurteaza tragand#o in apa, unde noaptea e mai cald decat in
aer.
"ar cum se apara florile pe timp de ploaie astfel ca picaturile de apa sa nu distruga petalele, sa
nu rupa staminele si pistilul, iar polenul sa ramana intact$
Ce anume apara floarea atat de delicata si care nu poseda un acoperamant protector sau o
umbrela$
Floarea s#a deprins, si ea, sa se apere singura. Priviti, in zilele ploioase, papadia de pe campuri(
nu veti mai vedea scufitele lor aurii. !n vreme ce, cand e soare, auriul lor iti ia ochii. +u le#a smuls
nimeni( pur si simplu, florile s#au acoperit, din pricina ploii, cu un invelis impermeabil. +u mai vezi
scufitele lor aurii, ci bobocii verzi. "ar acestia nu se mai disting in covorul verde al pa'istii.
Cenusareasa
A fost odata un om bogat, care si-a luat ca nevasta de-a doua o femeie rea si ingamfata, cu doua fete ce-i
semanau leit.
Barbatul avea la randul lui o fiica ca painea calda.Mama vitrega nu putea suferi harurile acestei tinere
copile, cele faceau pe fetele ei si mai nesuferite. Fata era pusa saroboteasca cat era ziulica de mare. Spala
vase, freca podelele din camerele doamnei si domnisoarelor, dormea in pod, pe un brat de paie, in timp
ce surorile ei se lafaiau in camere dichisite, cu paturi moi si oglinzi in care se vedeau din cap pana in
picioare. Sarmana fata era tare chinuita si nu indraznea sa se planga tatalui ei, care stia de frica nevestei.
Cand termina treaba, se cuibarea in cenusa, intr-un colt al vetrei, si din aceasta pricina o poreclisera
"Cenusareasa".
Cu toate hainele sale ponisite, Cenusareasa era insutit mai frumoasa decat surorile ei, in ciuda
vesmintelor lor bogate.
ntr-o buna zi, fiul regelui puse la cale o mare petrecere la care fura poftite toate fetele frumoase din
imparatie ca si surorile Cenusaresei, vestite prin frumusetea lor.
- !oi purta rochia de catifea rosie, spuse sora cea mare.
- ar eu, fusta cea alba, mantia tesuta cu flori de aur si colanul de diamante, adauga mezina.
Surorile cerura parerea Cenusaresei, care le sfatui cum stia mai bine, ba chiar se oferi sa le aran"eze
pieptanaturile. Astfel surorile incuviintara ca Cenusareasa sa le pieptane.
#le o intrebara$
- Cenusareaso, ti-ar place si tie sa mergi la bal%
- !ai, domnisoarelor, va bateti "oc de mine% Acolo nu-i loc pentru una ca mine&
- Ai dreptate, lumea s-ar prapadi de ras, vazand-o pe Cenusareasa la bal.
Fata, care era buna la suflet, le a"uta la pieptanat pe cele doua surori, care nu mancasera timp de doua
zile, rabdand de foame in fata oglinzi. n sfarsit, sosi si seara petrecerii. Surorile plecara si Cenusareasa le
urmari cu privirea.
Cand le pierdu din ochi, se porni sa verse lacrimi amare. 'asa fetei, vazand-o inlacrimata, o intreba$
- (e ce plangi% Ce-i cu tine%
- As dori atat de mult ...as dori atat de mult
Cuvintele nu se mai auzeau printre suspine. Atunci, nasa ei, zana, o intreba$
- 'u-i asa ca ai vrea sa te duci la bal%
- !ai, da, spuse Cenusareasa si suspina din nou.
- #i bine, daca vei fi o ascultatoare, te voi a"uta sa te duci. Apoi spuse$ Mergi in gradina, alege undovleac
si adu-mi-l.
Cenusareasa pleca sa-l caute.
(upa un timp, aduse un dovleac de toata frumusetea. )ana il scobi, lasandu-i numai coa"a. Apoi il atinse
cu nuiaua fermecata si il prefacu intr-o caleasca aurita.
Se duse apoi la cursa de soareci, unde gasi sase soareci si, cu o atingere de nuia, ii prefacu, unul dupa
altul, in sase armasari suri. #ra un echipa" de toata frumusetea.
- Sa vad daca nu e vreun sobolan in capcana, spuse Cenusareasa, care cauta acumun vizitiu.
- Ai dreptate, raspunse nasa fetei, du-te si vezi.
Fata aduse cursa cu trei sobolani si unul fu pe data prefacut intr-un vizitiu cu mustata faloasa.
- (u-te in gradina si adu-mi sase soparle din cele pitite dupa stropitoare, mai spuse zana fetei.
Cenusareasa aduse cele sase soparle cerute, pe care nasa le transforma in sase lachei chipesi, care se
urcara in spatele calestii.
)ana o intreba pe Cenusareasa$
- #i bine& #sti gata sa mergi la bal& #sti multumita%
- (a, dar cum o sa ma duc cu straiele astea vechi si urate%
)ana le atinse cu nuiaua fermecata, si pe indata hainele ei se preschimbara in vesminte din aur si argint.
i darui o pereche de conduri din sticla, cum nu se mai vazusera.
Astfel gatita, Cenusareasa se urca in caleasca, iar nasao preveni sa nu zaboveasca dupa miezul noptii.
Cenusareasa promise nasei ca va parasi balul inainte de miezul noptii si pleca fericita.
*rintul stiind de sosirea unei printese, alerga in intampinarea ei, oferidu-i bratul, la scara calestii, si o
conduse in marea sala de bal, unde se aflau oaspetii. (ansatorii incremenira si viorile amutira. "#
neasemuit de frumoasa", se auzea de pretutindeni.
+egele insusi sopti reginei$
- 'iciodata n-am vazut o faptura atat de frumoasa si de blanda.
(oamnele ii cercetau vesmintele si pieptanatura, iar fiul regelui ii oferi cinstea de a o invita la dans, in
admiratia tuturor pentru gratia cu care misca. n timpul ospatului, printul, stand cu ochi la ea, nu manca
mai nimic. Fata se apropie de surorile ei, spunandu-le cuvinte de lauda, dar ele nu o recunoscura.
n timp ce o admirau, Cenusareasa auzi orologiul batand un sfert de ora inaite de miezul noptii, ea facu o
plecaciune adanca si disparu.
Acasa o intalni pe nasa ei, careia ii multumi zicand$
- -are as vrea sa merg si maine la petrecere.
n aceeasi clipa batura la usa cele doua surori si Cenusareasa se duse sa le deschida.
- Ce mult ati zabovit& le spuse ea.
- Am vazut la bal pe cea mai frumoasa printesa dim lume. 'imeni nu o cunoaste, ii spuse una din surori.
A doua zi, cele doua se dusera din nou la petrecere si Cenusareasa de asemenea, mai frumoasa decat
intaia data.
*rintul nu se misca de langa ea, si cum fata se distra de minune, uita de povetele nasei ei.
Cand auzi prima bataie a orologiului, de la miezul noptii, se ridica si fugi sprintena ca o caprioara.
*rintul o urma, dar nu o prinse. n graba, se intampla sa-i cada un condur din sticla, pe care printul il
culese. A"unse acasa fara caleasca, fara lachei, cu hainele ponosite si numai cu un condur in picior.
Cand surorile se intoarsera de la bal, Cenusareasa le iscodi$
- Ati vazut-o pe printesa cea frumoasa%
Acestea ii raspunsera$
- *rintesa a disparut cum a batul miezul noptii si a lasat sa-i cada un condur de sticla, pe care fiul regelui
l-a cules si l-a privit tot restul petrecerii. # tare indragostit de printesa cea frumoasa, mai spusera
surorile.
Cateva zile mai tarziu, fiul regelui daduse de stire ca valua de sotie pe aceea careia i se va potrivi pantoful
pe care il gasise.
l incercara mai intai printesele, apoi ducesele si intreaga curte, dar in zadar. A fost adus apoi celor doua
surori, care s-au straduit in fel si chip da le intre piciorul in condur, dar nu au reusit.
Cenusareasa, care le privea, recunoscu condurul si intreba$
- *ot si eu sa incerc%
Surorile se pusera pe ras, batandu-si "oc de ea.
Cavalerul care aduse condurul o privi pe Cenusareasa cu luare-aminte si o gasi tare frumoasa.
- Am porunca sa incerce toate fetele condurul, spuse el si se apropie cu pantoful de piciorul Cenusareasei,
pe care se potrivi fara nici o greutate.
Si mare fu uimirea celor doua surori, cand Cenusareasa scoase dintr-un buzunar un al doilea condur pe
care il puse in picior. n aceeasi clipa sosi si nasa fetei. #a atinse cu nuiaua fermecata zdrentele
Cenusaresei, prefacandu-le intr-o mandrete de straie.
(e indata, cele doua surori, o recunoscura si se aruncara la picioarele ei , cerandu-i iertare pentru toate
relele pricinuite. Cenusareasa le a"uta sa se ridice, spunandu-le$
- !a iert din toata inima si va rog sa ma iubiti vesnic.
Cenusareasa fu condusa la print, care a fost si mai impresionat de frumusetea ei. *este putin timp dupa
aceea, el o lua de sotie. ar ea le primi pe cele doua surori ale sale la palat si le gasi drept soti doi curteni
de neam.