Caracterizarea compusilor bioactivi cu structur polifenolic din extracte de Sambucus Nigra

Cristache Grecu Mariana- Anul V

Coordonatori : conf.dr Rodica Mihaela Dinic, s.l.dr. Lupoaie Mariana Facultatea de MediciniFarmacie UniversitateaDunarea de Jos, Galati

Dei mult mai cunoscut dect salcmul pentru proprietile sale curative, socul are o reputaie legendar contradictorie. n antichitate se considera c printre ramurile de soc vieuiesc spiritele, motiv pentru care acestea nu erau tiate. La germani socul era un arbust sacru, dedicat zeiei Freya, iar olandezii considerau c ramurile socului adpostesc un duh cruia i cereau permisiunea nainte de a le tia. Altfel, duhul ar fi bntuit orice obiect fabricat din acel lemn de soc.Mai multe legende medievale europene menioneaz c Iuda, dup ce l-a trdat pe Isus, s-a spnzurat de ramuri de soc. Legenda a fost preluat i n tradiia popular romneasc, ce consider c locul de lng soc nu e curat, i nu se recomanda s se doarm sau s se lege vitele sub soc. Cu toate acestea, proprietile curative ale socului au fost bine cunoscute, socul fiind folosit ca i plant de leac nc din antichitate. Chiar Hippocrate recomanda fructele de soc pentru afeciuni ale tractului respirator superior. Datorita compoziiei complexe bogat in numeroase principii active precum : vitamine, taninuri, flavonoide, saponine, terpenoide sau zaharuri, de departe cele mai importante din punct de vedere farmacologic sunt compuii cu stuctura fenolic care ii imprima caracter antioxidant. Printre aciunile farmacologice ale extractelor de soc se numar: activitate sudorific, diuretic, galactogog, antinevralgic, antiseptic, laxativ, vitaminizant si mineralizant, antiiinfamatoare i cicatrizant, fiind indicate in grip, bronite, boli reno -vezicale, constipaie i ca depurativ in curele de slabire. Avnd in vedere compozitia complex, am ales pentru studiul compozitie chimice ( calitativ si cantitativ) urmatoarele medode:spectrofotometria UV-VIZ ( pentru dozarea flavonoidelor: rutina si quercetina, a polifenolilor totali exprimati in acid tanic si acid galic, determinarea activitatii antioxidante cu DPPH , determinarea heterozidelor cianogenetice prin metoda argentometrica si separare cromatografica de inalta performanta HPLC. In urma cercetarilor afectuate, am pus in eviden prezen compuilor cu stuctur polifenolic i activitatea lor antioxidant, realiznd in acelai timp i o comparaie intre cantitatea existent in flori ( congelate i uscate ) i fructe ( congelate i uscate) . In concluzie am observat c fructele uscate prezint cantitatea cea mai mare in compui cu stuctur polifenolic i deci, au activitatea antioxidant cea mai puternic.