UMF Grigore T.

Popa Iasi Facultatea de Farmacie Disciplina de Farmacognozie

Coordonatori: Prof. dr. Anca Miron Asist. drd. Adriana Trifan Absolvent: Iolanda Alca Iliescu

Vitis vinifera L.
in terapeutica

CUPRINS
CAPITOLUL 1. - Vitis vinifera L. - Generalitati 1.1. Istoric 1.2. Incadrare sistematica 1.3. Raspandire 1.4. Descriere Vitis vinifera L. 1.5. Utilizari CAPITOLUL 2. COMPOZITIA CHIMICA-Vitis vinifera L. 2.1. Frunze 2.2. Bace 2.3. Seminte CAPITOLUL 3. Profil farmacologic. intrebuintari terapeutice 3.1. Actiunile si utilizarile frunzelor de Vitis vinifera L. 3.2. Strugurii 3.2.1 Actiunea cardioprotectoare 3.2.2 Actiunea antioxidanta 3.2.3 Actiunea anticanceroasa 3.2.4 Actiunea antiinflamatoare 3.2.5 Actiunea antimicrobiana CAPITOLUL 4. - CONCLUZII Anexa Medicamente si Suplimente alimentare extracte din Vitis vinifera L. Bibliografie

ISTORIC

Date istorice referitoare la istoria vinului, mai putin consemnari ale utilizarii terapeutice ale Vitis vinifera L.

Primele referiri: cultivarea vitei de vie inca din anul 4000 i.Hr. in
Orientul Mijlociu.

2500 i. Hr. : hieroglife si desene egiptene, obiecte de conservare

a vinului.

Vinul ca medicament- repere istorice

Antiseptic local, tratarea ranilor, afectiuni digestive si uro-genitale

Tablite sumeriene si papirusuri din Egiptul Antic (2200 i.Hr.) includ medicamente bazate pe utilizarea vinului. Medicul roman Galenus (AD 129 c.200) utiliza vinul ca dezinfectant pentru ranile gladiatorilor.

In Europa medievala apa inlocuita cu vinul

Vinul - "cea mai curata si sanatoasa bautura dintre toate bauturile Louis Pasteur (1822-1895).

Vitis vinifera L.
Taxonomie:

regnul Plantae, subregnul Traheobionta, increngatura Spermatophyta, subincrengatura Angiospermae, clasa Dicotyledonatae, subclasa Rosidae, ordinul Rhamnales, familia Vitaceae, genul Vitis .

COMPOZITIE CHIMICA
FRUNZE
Compusi

polifenolici: antocianozide (glicozide delfinidolului, petunidolului si malvidolului).

Flavonozide: Taninuri Saruri Esteri Apa.

ale

hiperozida, beta-D glucuronida.

cvercitrozida,

cvercetol-3-0-

catehice: catehina, epicatehina, galocatehina, epicatehina. minerale.

ai acizilor hidroxicinamic si tartric.

BACE
Pielita:
Apa -50-60%. Derivati de stilben resveratrol Pigmenti flavone la strugurii albi si antociani la strugurii negri. Substante aromate. Substante tanante. Derivati lignanici 33%. Substante azotoase. Pruina strat cu aspect ceros situat la suprafata (in contact cu exteriorul).

Pulpa:
Zaharuri fermentabile 2223,51%, (glucoza si fructoza). Acizi organici liberi acid tartric 0,6%. Protide 0,7%. Hidrati de carbon. Compusi fenolici. Substante aromate.

Substante pectice.
Minerale Na,K, P, Ca, Fe. Vitamine vit.A. niacina , vit.C . vit. B1,

SEMINTE

Acizi grasi nesaturati: acid linoleic, acid alfa-linolenic.

Acizi grasi saturati acid palmitic, acid stearic, acid miristic. Grasimi insaponifiabile tocoferoli (-Tocotrienol, tocopherol) (42) Steroli campesterol, beta-sitosterol, stigmasterol. Vitamina E -tocoferol. Lipide.

Proteine.
Carbohidrati.

PROFIL FARMACOLOGIC
Actiunile si utilizarile frunzelor de Vitis vinifera L.
Actiunea capilaroprotectoare si antiexudativa - se datoreaza antocianozidelor, care maresc rezistenta capilara si diminueaza permeabilitatea vaselor capilare. Actiunea venotonica - amelioreaza circulatia venoasa, cu utilizare a extractelor in tratamentul varicelor si tromboflebitei.

Actiunea antioxidanta in stresul indus de alcoolism normalizarea functiei hepatice (prin reducerea markerilor hepatici).

Actiunile si utilizarile strugurilor

Actiune antioxidanta

Actiune antimicrobiana

Actiune cardioprotectoare

POLIFENOLI

Actiune antiinflamatoare

Actiune anticanceroasa

1. Actiunea cardioprotectoare
Factorii de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei:
hiperlipemia postprandiala, stresul oxidativ (formarea de hidroperoxizi lipidici in plasma si in serul sangvin) stil de viata alimentar dezechilibrat si sedentarismul.

Polifenolii:

diminua agregarea plachetara, scad nivelul LDL scad riscul de dezvoltare a placilor de aterom.

Paradoxul francez

2. Actiunea antioxidanta
Activitatile antioxidante ale extractelor din struguri si a derivatelor
SURSA ANALIZATA
Seminte de struguri

ACTIVITATEA ANTIOXIDANTA
Scade nivelul LDL-lului plasmatic

Suc de struguri
Vin rosu

Reduce stresul oxidativ in ser

Protejeaza membrana celulara a Saccharomyces cerevisiae de peroxidarea indusa de H2O2 Contracareaza stresul oxidativ indus de adriamicina (agent anticanceros); reduce nivelele TBARS si creste nivelele ATP si GSH

Pudra degresata din seminte de struguri Extract din seminte de struguri Concentrat din fibre de struguri albi

Actiune antimicrobiana conservanti pentru preparate din peste si carne

Actiune antioxidanta pentru acizii grasi polinesaturati din uleiul de samburi de struguri

(adaptat dupa: Int J Mol Sci. 2010; 11(2): 622646)

3. Actiunea anticanceroasa
Activitatea anticanceroasa a compusilor polifenolici din struguri
FENOLI
Proantocianidoli

SUBIECTI
Linie de celule de carcinom mamar
linie de celule de cancer de colon tumora vasculara Celule splenice de soarece Linie de celule de carcinom mamar Linie de celule de carcinom mamar

EFECTE
inhibitia metastazarii tumorii mamare inducerea cresterii de 24 ori a fragmentarii ADN-ului repararea si protejarea integritatii ADNului genomic si inhibarea angiogenezei Inhibitia distrugerii ADN-ului indus de H2O2 Diminuarea viabilitatii celulare si a proliferarii celulelor canceroase Diminuarea viabilitatii celulare si a proliferarii celulelor canceroase

Antocianidoli Procianidoli, acid catehic si acid galic Catehine Procianidoli Flavone Flavonoide Resveratrol

linie de celule de cancer de Reducerea proliferarii celulare si colon inducerea apoptozei linie de celule de cancer de Inducerea apoptozei mai evidenta decat colon a camptotecinei Linie de celule de cancer de Inducerea apoptozei si efecte prostata antiproliferative Celule epiteliale din tumora Inhibitia COX-2 mamara umana
adaptat dupa Int J Mol Sci. 2010.

4. Actiunea antiinflamatoare
Compusii polifenolici din struguri, in special cei din seminte au demonstrat ca poseda efecte antiinflamatoare semnificative in studiile realizate pe animale si subiecti umani. Principalii responsabili de aceasta actiune sunt considerati a fi flavonolii, flavanolii si procianidoli (flavonoide oligomerice). Mecanism:

inhiba eliberarea factorilor pro-inflamatori, efect imunomodulator, actiune antioxidanta.

PRODUSE FARMACEUTICE

ENDOTELON
Drajeuri gastrorezistente, 150 mg Compozitie: extract purificat din samanta de struguri (Vitis vinifera) standardizat in oligomeri procianidolici 150 mg si excipienti. Grupa farmacoterapeutica: vasoprotectoare, medicatia capilarelor (capilarotonice), alte preparate capilaroprotectoare, plante. Producator: Sanofi Winthrop Industrie, Franta. Indicatii: insuficienta veno-limfatica, limfedem al bratului. Administrare: oral, 300 mg extract/zi, scheme de tratament specifice afectiunii venoase.

PRODUSE COSMETICE

In produsele cosmetice si de ingrijire se utilizeaza extracte din semintele de struguri, datorita proprietatilor: antioxidante, antimicrobiene si de absorbtie a radiatiilor UV.

CONCLUZII

Studii recente au condus la identificarea si izolarea unor compusi din Vitis vinifera care fie ca atare, fie in fitocomplex, acioneaz benefic asupra organismului uman. Compusii bioactivi din Vitis vinifera L. au numeroase actiuni biologice dovedite stiintific, extracte din diferite parti ale plantei fiind conditionate sub forma de suplimente alimentare si medicamente cu efecte antioxidante, venotonice, antiinflamatoare si antimicrobiene. Mecanismele exacte prin care se exercita actiunea anticanceroasa a principiilor active din Vitis vinifera L., desi studiate in mod sistematic si stiintific, nu sunt complet elucidate.

CONCLUZII

Datorita substantelor bioactive ce se regasesc in vita de vie, gesturi simple au efecte benefice in prevenirea si vindecarea unor boli, unele chiar grave, de exemplu - cancerul.

Din aceste considerente, vita de vie nu inceteaza sa ne uimeasca, de aceea trebuie sa o respectam si sa o pretuimiar cercetatorilor le revine misiunea sa descopere in amanunt mecanismele care stau la baza acestor proprietati.

Oda viei
Gheorghe Gurau

Struguri albi, ciorchini n vie Boabe de cristal... Plns de toamn ruginie, Mustu-i n pocal. Struguri negri ari de soare, Brumrii cu pete... Poart-n ei stropi de licoare Strni pe ndelete. Struguri rubinii, dulceaa Holdelor din vii, Au prins duul, frigul, ceaa Toamnelor trzii. Struguri rupi de via mam Plng de bucurie... Se vor odihni n cram Lacrim de vie. Via, strugurii, budana, Vinul, razachia, Pentru toate sus stacana S triasc via!