Afinul, proprietăţi medicinale şi efecte terapeutice

Afinul (Vaccinium myrtillus) este un arbust, care creşte la munte,

cu fructe de culoare negrualbăstrui şi gust duceacrişor. Frunzele
şi fructele de afin sînt folosite de secole pentru efectele
terapeutice pe care le are asupra sănătăţii umane. Ceaiurile şi
sucurile de afine reprezintă o sursă extrem de bogată de vitamina
A şi C, dar şi de nutrienţi precum flavonoide şi antocianine, care
protejează organismul uman împotriva diabetului şi bolilor de
inimă.

Frunzele de afin conţin "insulină vegetală"

Din frunze de afin se prepară un ceai recomandat celor cu diabet,

avînd proprietatea de a scădea zahărul din sînge, acţiune
datorată mirtilinei, substanţă denumită şi "insulină vegetală".

Pentru a mări eficacitatea ceaiului, frunzele de afin se pot asocia

cu păstăi de fasole şi frunze de dud. Ceaiul se bea neîndulcit, cîte
o ceaşcă înaintea fiecărei mese principale.

Ceaiul dietetic recomandat diabeticilor are în compoziţia sa, pe

lîngă alte plante, şi frunze de afin. Datorită conţinutului în tanin,
frunzele au acţiune astringentă, folosinduse şi în diaree, iar
datorită arbutinei, au proprietăţi bacteriostatice, utilizînduse ca
antiseptic urinar şi uşor diuretic. Se mai recomandă în cazuri de
gută şi reumatism.
Efectele curative ale afinelor
Fructele de afin sînt bogate în tanin, pectine, mirtilină, acizi
organici (acid malic, citric, oxalic, lactic, succinic), dar cea mai
mare bogăţie a lor sînt provitamina A şi vitamina C. Aceste
vitamine, în combinaţie cu pigmentul antocianină, îmbunătăţesc
acuitatea vizuală, circulaţia sîngelui la nivelul ochilor şi la nivelul
sistemului nervos şi pot preveni sau ajuta la tratarea unor boli de
ochi precum retinita pigmentoasă, glaucomul, miopia. Aceste
efecte benefice sînt datorate antocianinelor, care ajută la
protejarea ţesuturilor retinei împotriva radicalilor liberi.
Vitaminele şi nutrienţii din afine au o mare eficienţă şi împotriva
oboselii ochilor sau a orbirii pe timp de noapte.
Ceaiul de afine combate diareea, are proprietăţi antiseptice în
infecţiile intestinale, mai ales în gastroenterite, contribuind la
ameliorarea proceselor de fermentaţie şi putrefacţie. Unii autori
le recomandă în combaterea oxiurilor.
Ceaiul de afine poate fi făcut dintr-o linguriţă şi jumătate de
fructe uscate, peste care se toarnă două pahare cu apă fiartă şi
răcită. Fructele se lasă la macerat opt ore, apoi se bea întreaga
cantitate de lichid în cursul unei zile. Pentru a mări acţiunea
astringentă şi antiseptică a fructelor de afin, se adaugă coajă de
stejar, flori de muşeţel şi frunze de mentă.
Tot din fructe de afin se mai pot prepara lichior şi vin, care au
proprietăţi antiseptice şi astringente. Consumate în stare
proaspătă, afinele reglează scaunele, fac să înceteze fermentaţiile
intestinale, ameliorează inflamaţiile hemoroidale şi restabilesc
pofta de mîncare.
Flavonoidele, antocianinele şi glucochinina
Alături de vitamine, afinele mai conţin flavonoide, antocianine şi
glucochinină, care ajută la prevenirea şi tratarea afecţiunilor
vasculare sau problemelor sanguine precum varice, tromboză
venoasă, angină, fragilitatea capilarelor.
Flavonoidele reprezintă o clasă de compuşi naturali întîlniţi în
plante, care funcţionează la nivelul organismului plantelor ca
antioxidanţi. Aceşti compuşi sînt, de fapt, pigmenţi ai plantelor şi
chiar dacă nu sînt enumeraţi printre nutrienţii vegetali esenţiali,
aceştia ajută la sinteza de vitamina C în organism. Flavonoidele
sînt necesare organismului şi datorită faptului că protejează
pereţii capilarelor şi organismul împotriva infecţiilor. Deficitul de
flavonoide în organism influenţează rănirea cu uşurinţă, după
care este nevoie de un timp îndelungat pentru refacerea
ţesuturilor lezate.
Antocianina este, de asemenea, un pigment regăsit în corpul
plantelor, la nivelul vacuolelor celulare. Conferă pigmentul de
culoare multor plante şi flori, fiind tot un antioxidant, protejînd
plantele împotriva razelor UV, pe carele absoarbe.
Glucochinina este un compus regăsit în majoritatea fructelor bace
(zmeură, fragi, căpşuni, smochine, mure, struguri, afine) şi a fost
folosită în multe cercetări ştiinţifice efectuate asupra bolnavilor
de diabet, deoarece specialiştii consideră că această substanţă
reduce nivelul de zahăr din vasele de sînge şi, prin urmare,
reduce dependenţa de administrarea insulinei.
Pentru prevenirea şi tratarea gastritei şi a ulcerului peptic
Ceaiurile de afine ajută şi la vindecarea diferitelor afecţiuni ale
stomacului şi la calmarea problemelor tractului digestiv. Acest
fapt se datorează taninurilor din afine, care mai ajută şi la
vindecarea mai rapidă a leziunilor sau la reducerea inflamaţiilor
de la nivelul laringelui în cazul gripei, răcelii sau diferitelor tipuri
de alergii.
Peste toate, efectele antioxidante ale vitaminelor şi celorlalţi
compuşi nutritivi din afine protejează împotriva oxidării celulelor
care ar putea provoca pierderi de memorie asociate cu vîrsta
înaintată şi disfuncţii cognitive, cum ar fi în cazul maladiei
Alzheimer.
Fructele sunt benefice pentru vedere, usureaza adaptarea de la
lumina la intuneric (datorita antocianozelor pe care le contin) si
ajuta la dezvoltarea capacitatii vizuale.
Fructele sunt benefice pentru vedere, usureaza adaptarea de la
lumina la intuneric (datorita antocianozelor pe care le contin) si
ajuta la dezvoltarea capacitatii vizuale.

Fructele uscate din musli sunt bune pentru organism,deoarece

contin toate vitaminele,fibrele si provitaminele care are
organismul necesar dis de dimineatza
Preparare Frunze - 2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune
la 250 ml apă clocotită. Se acoperă pentru 10 minute după care se
strecoară. Se bea în cursul unei zile;

- 2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă şi se

fierb apoi timp de 15 minute. Se folosesc la tratarea diareei,
antiseptic urinar şi uşor diareic.

Fructele - 2 linguriţe de fructe se vor pune la 500 ml apă. Se va

fierbe la foc mic 30 minute. Se va bea călduţ în decursul unei zile;

- 2 linguriţe de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apă de

seara până dimineaţa la temperatura camerei. A doua zi se va bea
în decursul zilei;

- 2 linguriţe de fructe uscate se vor pune la 250 ml apă. Se fierb

timp de 10 minute. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi;

- 1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahăr la fiert. Se

ţin timp de 30 minute, după care se pun în sticle cu gura mai
largă. Se închid bine şi se pot folosi în tot cursul anului;

- 1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahăr. Se fierb

apoi până se leagă siropul. Se pot folosi în tot cursul anului la
diferite băuturi răcoritoare;

- Fructe uscate se vor transforma în praf cu ajutorul râşniţei de

cafea. Se va lua un vârf de cuţit de 3 ori pe zi sub limbă. Se va
ţine timp de 10 minute, după care se înghite.

- Tinctura (se poate face şi din frunze la diabetici): se folosesc

fructele proaspete- o parte de fructe zdrobite şi 5 părţi alcool
alimentar de 70 de grade. Se ţin 15 zile, apoi se vor strecura.

În timpul celor 15 zile se va agita des şi se ţine la temperatura

camerei. Se va lua câte 20 picături - o linguriţă de 3 ori pe zi
diluată cu puţină apă.

Se mai pot face gemuri, dulceţuri, vinuri, lichioruri, afinate.

Afinele au efecte antidiabetice, antitoxice intestinale, antiseptice,
urinare, vasoprotectoare capilare, protectoare contra radiaţiilor
ionizante. Datorită mirtilinei, care este considerată insulină
vegetală, atît frunzele cît şi fructele de afin au efecte
hipoglicemiante. Afinele se folosesc în diabetul zaharat, complicat
cu afecţiuni dermatologice (candidoze, prurigo diabetic, ulceraţii
trofice), în tulburări circulatorii, uretrite, stomatite, eczeme,
cuperoze. Cercetările experimentale au arătat că flavonoizii
conţinuţi în extractul apos de afine reprezintă un puternic factor
protector, care previne oxidarea colesterolului, putînd juca astfel
un rol important în prevenirea aterosclerozei. Acţiunea acestor
flavonoizi pare să fie mai intensă decît a acidului ascorbic
(vitamina C). Proprietatea antiaterogenă a flavonoizilor din afine
este deja exploatată în industria farmaceutică. De asemenea,
principiile active din fructele de afin au o puternică acţiune de
activare a regenerării retinei, stimulînd regenerarea pigmenţilor
din fotoreceptorii retinieni. Afinele au efecte protectoare în
ulcerul gastric indus de stres, medicamente, alcool şi chiar faţă de
ulcerul cronic indus de acidul acetic, stimulînd apărarea locală a
mucoasei stomacului. Mod de utilizare: Infuzie din frunze (1
lingură plantă la o cană cu apă), din care se beau cîte 2-3 căni/zi
sau decoct concentrat din fructe uscate (3 linguri de afine la 0,5 l
de apă), care se consumă nefiltrat, împreună cu fructele, de 2-3
ori/zi. De asemenea, decoctul din frunze ajută prin gargarisme în
afecţiuni buco-faringiene. Afinele, consumate ca atare sau sub
formă de suc, vindecă stomatitele. Fructele proaspete, pot fi
consumate în orice cantitate, atît cît permite organismul.