UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE VICTOR BABEȘ

MASTER FORMULAREA SI EVALUAREA PRODUSULUI DERMATO-

COSMETIC

Efectul procesului de extracție asupra compoziției,

stabilității oxidative și proprietăților uleiului de Luminița
nopții (Oenothera biennis)

Student masterand

Sonia- Arleziana Căruntu

2020

1
Cuprins
Efectul procesului de extracție asupra compoziției, stabilității oxidative
și proprietăților uleiului de Luminița nopții (Oenothera biennis)............2
Abstract..................................................................................................2
Introducere.............................................................................................3
Materiale si metode................................................................................3
Concluzii................................................................................................4

2
Efectul procesului de extracție asupra compoziției, stabilității oxidative și
proprietăților uleiului de Luminița nopții (Oenothera biennis)

Abstract
Luminița nopții (Oenothera biennis) este cultivată ca o cultură de semințe de ulei, deoarece
semințele sale sunt bogate în acid γ-linolenic (GLA), care este utilizat atât ca supliment nutritiv,
cât și ca medicament.

Uleiul de seminte de Luminița (Oenothera biennis L., Onagraceae) are o mare importanta
economica, aplicația sa fiind la o scala largă industrială, în special pentru medicamente și
suplimente nutritive . Cu toate acestea, din cunoștința noastră, aceasta rămâne aproape
neexplorată în ceea ce privește dezvoltarea formulărilor inovatoare, cum ar fi nanoemulsiile.

Uleiul din semințe de Luminița nopții ar putea fi considerat ca potențial ulei nutritiv datorită
compoziției sale de acizi grași dezirabili și alți compuși activi biologici. Într-unn studio efectuat
de Sasan et al. (2017) , efectul a trei proceduri de extracție, inclusiv extracția cu solvent, presarea
la rece și pretratarea cu microunde (MW) urmate de presarea la rece pe ulei a fost investigat
randamentul, proprietățile fizico-chimice, stabilitatea oxidativă și comportamentele reologice ale
uleiului.

Uleiul extras cu solvent a avut cel mai mare randament de extracție (72,31%). Pretratare prin
microunde înainte de frig a dus la o creștere a randamentului de extracție, a compusului fenolic
total (TPC) și a activității antioxidante. Uleiul extras cu presă la rece a avut cea mai mică
stabilitate oxidativă (4,64 h). Această proprietate a fost mult îmbunătățită prin iradierea cu
microunde, astfel încât cea mai lungă stabilitate oxidativă s-a găsit în uleiul extras cu presă
MWcold cu 9,67 ore. Mai mult, toate uleiurile extrase au demonstrat comportamente de curgere
newtoniene. Uleiul extras cu presă rece la MW a avut cea mai mare vâscozitate aparentă și cea
mai mare sensibilitate la schimbările de temperatură (Ea = 29,18 kJ / mol 1).

3
Introducere
Indicații populare ale diferitelor specii din acest gen include tratamentul inflamațiilor, diabetului,
infecțiilor microbiene, ulcerelor, tumorilor, rinichilor și probleme hepatice. Plantele acestui gen
sunt o sursă botanică pentru diverse componente active din punct de vedere farmaceutic, precum
steroli, alcaloizi, acizi fenolici, flavonoizi, triterpenoizi, saponine, biflavonoli și tocoferoli.

Majoritatea aportului de lipide provine din uleiul comestibil necesar zilnic vieți pentru a oferi
energie, acizi grași esențiali și vitamine solubile în grăsimi. Uleiurile vegetale sunt un amestec
complex de triacilgliceride cu diferiti acizi grași saturato și nesaturati , fosfolipide, pigmenți,
fitosteroli și tocoferoli. Calitatea speciilor vegetale din care provin uleiurile ar afecta
acceptabilitatea lor de către consumatori. Ulei vegetal cu un conținut ridicat acizii grași
nesaturați este foarte recomandat în zilele noastre, ca o cantitate mare de acizii grași saturați este
unul dintre motivele principale ale bolilor cardiovasculare (Ganesan, Sukalingam, & Xu, 2018).

Materiale si metode
Există două tipuri de metode pentru extragerea uleiului din semințe, și anume extractia cu
solvent si extractia prin presare. Extractia prin solvent este potrivită pentru semințele cu conținut
de ulei sub 20%, cum ar fi soia. Presarea este potrivită pentru semințele cu conținut ridicat de
ulei, cum ar fi rapița. Cu toate acestea, există ulei rezidual în masă prin utilizarea presării
metodă. Uleiul rezidual poate fi extras ulterior folosind extracția de solvent din masa presată.

Există trei etape principale ale presării la rece, care sunt dezgroparea semințelor fragmentarea și
condiționarea semințelor. Dezghetarea semințelor urmărește reducerea clorofilelor și alte
substanțe precum metalele, pesticidele care pătrund prin coca sau învelișul în uleiul. Acest lucru
este pentru a produce ulei cu o culoare mai strălucitoare și rezistență mare la oxidare. Cu toate
acestea, acest proces nu este utilizat de obicei în industrie din cauza unor tehnici dificultăți. Apoi,
fragmentarea semințelor este de a zdrobi structura semințelor și de a coaja parțial la Măriți zona
deversare a uleiului pentru a permite extragerea uleiului. Semințele zdrobite sunt necesare pentru
procesează direct, deoarece calitatea și stabilitatea uleiului presat la rece depinde de timp. În cele
din urmă, condiționarea semințelor se efectuează într-un cuptor, cu pretratare termică la 100 ° C
până la temperature umiditate optimă. Acest pretratament poate afecta pozitiv randamentul
extracției de ulei.

4
Presarea la rece se realizează cu presă hidraulică sau cu șurub cuplată cu a sistem de răcire.
Makata (2015) a raportat că șuruburile și presele hidraulice sunt presă de extracție folosită în
mod obișnuit, cu o temperatură maximă de ieșire de 50 ° C și 25 ° C, respectiv. Există o tendință
din ce în ce mai mare de utilizare a întreprinderilor mici și mijlocii instalații de extracție cu o
capacitate de 0,5 până la 25 tone pe zi la producerea de uleiuri presate la rece în zilele noastre.

Uleiul presat la rece este apoi purificat cu procese fizice, cum ar fi filtrarea, sedimentare sau
centrifugare (Ghazani și colab., 2014). Pre-tratamentul cu microunde primește interes pentru
creșterea randamentului de extracție a uleiului de ulei presat la rece. Radiația cu microunde
fisură membrana celulară a semințelor oleaginoase la formează pori permanenți. Acest tratament
vaporizează apa din substratul microstructura pentru a crăpa membrana celulară. Prin urmare, se
obține un randament ridicat de ulei de extractive pe măsură ce uleiul migrează prin pereții
celulari permeabili. Semințele tratate cu microunde vor prezintă un conținut scăzut de umiditate,
care produce semințele mai fragile și țesuturile mai ușor de crăpat pentru a promova
extractabilitatea uleiului în timpul procesului de presare. In orice caz, semințele cu un conținut
prea mic de umiditate ar face ca semințele să se transforme în plasticitate și sărace elasticitate.
Pre-tratamentul cu microunde poate reduce timpul de procesare și poate economisi energie
,energia este transmisă direct pe întregul volum al semințelor (Wroniak și colab., 2016). M

Concluzii
În prezent, uleiul din semințe de Luminița serii a apărut ca un ulei comestibil funcțional, care a
atras atenția lumii întregi. O metodă de pretratare este sugerată înainte de procesul de presare la
rece care îmbunătățește calitatea uleiului din Luminița serii. Astfel studiile arată ca, pretratarea
cu microunde a îmbunătățit uleiul, randamentul de extracție și compușii bioactivi ai uleiului
preset la rece cum ar fi compușii fenolici, tocoferoli și fitosteroli. Uleiul din Luminița serii
conține , în special acid oleic (63,7%) și, de asemenea, acid linoleic (17,4%) și acid γ-linolenic
(6,8%), care conferă stabilitatea și valoarea nutritivă ridicată.

Uleiul din Luminița serii poate fi explorat până la industrie, în câmpurile cosmetice și
medicinale. Studiul complet poate fi efectuat pe acest ulei pentru a explora mai multe aplicații în
viitor.

5
Bibliografie

1. Ambrosewicz-Walacik, M., Tańska, M., & Rotkiewicz, D. (2015). Effect of heat

treatment of rapeseed and methods of oil extraction on the content of phosphorus and
profile of phospholipids. Polish Journal of Natural Sciences, 30(2), 123-136.
2. Awad, A. B., & Fink, C. S. (2000). Phytosterols as anticancer dietary components:
Evidence and mechanism of action. Journal of Nutrition, 130, 2127-2130.
3. Awad, A. B., Chan, K. C., Downie, A. C., & Fink, C. S. (2000). Peanuts as a source of
beta-sitosterol, a sterol with anticancer properties. Nutrition Cancer, 36, 238-241.34
4. Azadmard-Damirchi, S., Habibi-Nodeh, F., Hesari, J., Nemati, M., & Achachlouei, B. F.
(2010). Effect of pretreatment with microwaves on oxidative stability and nutraceuticals
content of oil from rapeseed. Food Chemistry, 121, 1211-1215.
5. Chew, S. C., & Nyam. K. L. (2019). Kenaf (Hibiscus cannabinus L.) seed oil. In M. F.
Ramadan (Eds.), Fruit oils: Chemistry and functionality (pp. 451-494). Switzerland:
Springer Nature Switzerland AG.
6. Chew, S. C., Tan, C. P., Long, K., & Nyam, K. L. (2016). Effect of chemical refining on
the quality of kenaf (Hibiscus cannabinus) seed oil. Industrial Crops and Products, 89,
59-65.
7. Chew, S. C., Tan, C. P., & Nyam, K. L. (2017a). Optimization of degumming parameters
in chemical refining process to reduce phosphorus contents in kenaf seed oil. Separation
and Purification Technology, 188, 379-385.
8. Chew, S. C., Tan, C. P., & Nyam, K. L. (2017b). Comparative study of crude and refined
kenaf (Hibiscus cannabinus L.) seed oil during accelerated storage. Food Science and
Biotechnology, 26(1), 63-69.
9. Chin Chew, S., Cold-pressed rapeseed (Brassica napus) oil: Chemistry and functionality,
Food Research International (2020), doi: https://doi.org/10.1016/j.foodres.2020.108997
10. Codex Alimentarius Comission. (2001). Standard for named vegetable oils
(CODEXSTAN 210-1999).
11. Ergönül, P. G., & Köseoğlu, O. (2014) Changes in α-, β-, γ- and δ-tocopherol contents of
mostly consumed vegetable oils during refining process. CyTA-Journal of Food, 12, 199-
202.

6
12. Fang, J. L., Vaca, C. E., Valsta, L. M., & Mutanen, M. (1996). Determination of DNA
adducts of malonaldehyde in humans: effects of dietary fatty acid composition.
Carcinogenesis, 17, 1035-1040.
13. Fetzer, A., Herfellner, T., & Eisner, P. (2019). Rapeseed protein concentrates for nonfood
applications prepared from pre-pressed and cold-pressed press cake via 35 acidic
precipitation and ultrafiltration. Industrial Crops and Products, 132, 396- 406.
14. Fetzer, A., Herfellner, T., Stäbler, A., Menner, M., & Eisner, P. (2018). Influence of
process conditions during aqueous protein extraction upon yield from prepressed and
cold-pressed rapeseed press cake. Industrial Crops and Products, 112, 236-246.
15. Sasan Delfan-Hosseini, Kooshan Nayebzadeh, Leila Mirmoghtadaie, Maryam Kavosi,
Seyede Marzieh Hosseini, Effect of extraction process on composition, oxidative stability
and rheological properties of purslane seed oil.