Biovalorificarea

semințelor oleaginoase
Student: Lefterache Anamaria-Diana
Facultatea de Inginerie
Specializare: Amenajări Hidrotehnice si Protecția Mediului
Schema de prezentare
Se vor descrie biotehnologii aplicabile pentru
biovalorificarea unor deșeuri sau bioremedierea mediilor
poluate (sol, ape, aer)și se vor prezenta următoarele
aspecte:

1.Provenința deșeurilor/poluanților, caracteristici, potențial de poluare sau toxicitate.

2.Tehnologii de biovalorificare sau de bioremediere aplicabile pentru reducerea cantitativă sau a
toxicității.
3.Descrierea procedeelor de biovalorificare/bioremediere –compușii chimici vizați pentru
transformările biochimice, biocatalizatorii utilizați (microorganisme, enzime), procedee tehnologice
aplicate, echipamente utilizate, produse rezultate
4.Implicatiile practice pentru obținerea de produse cu valoare economică sau protecția mediului
5.Stadiul actual de realizare/aplicare pe plan internațional si național.
1.Provenința deșeurilor/poluanților, caracteristici, potențial
de poluare sau toxicitate.

Despre producția de semințe oleaginoase, aceasta poate genera un volum considerabil de deșeuri, cum ar fi
rășinile, cojile și uleiurile reziduale, care pot fi poluante dacă nu sunt gestionate adecvat. Poluanții din aceste
deșeuri pot include pesticide, metale grele și alte substanțe chimice utilizate în producție. De asemenea,
procesarea acestor semințe poate genera emisii de gaze cu efect de seră și poluare a apei.
Caracteristicile poluanților pot varia în funcție de tipul și nivelul de poluare. De exemplu, metalele grele precum
plumbul, cadmiul și mercurul pot fi periculoase pentru sănătatea umană, în timp ce pesticidele pot avea efecte
negative asupra faunei și a florei.
Este important să se monitorizeze și să se reglementeze nivelul de poluare și toxicitate din producția de semințe
oleaginoase pentru a proteja sănătatea umană și a mediului. Utilizarea tehnicilor de producție sustenabile, cum
ar fi agricultura bazată pe biodiversitate și utilizarea eficientă a resurselor, poate ajuta la minimizarea impactului
negativ al producției de semințe oleaginoase. De asemenea, implementarea standardelor de calitate adecvate,
cum ar fi standardele organice, poate reduce utilizarea pesticidele și a altor substanțe chimice periculoase în
producție.
 2.Tehnologii de biovalorificare sau de bioremediere
aplicabile pentru reducerea cantitativă sau a toxicității.

Tehnologiile de biovalorificare și de bioremediere pot fi utilizate pentru a reduce cantitatea și toxicitatea deseurilor din producția de
semințe oleaginoase. Unele dintre aceste tehnologii incluse:
Biodegradarea: Microorganismele pot fi utilizate pentru a degrada componentele poluante ale deseurilor, cum ar fi rășinile și uleiurile
reziduale, într-o formă mai puțin toxică.
Bioadsorbția: Această tehnologie utilizează materii prime biodegradabile cum ar fi alge, ciuperci și bacterii pentru a capta și a elimina
metalele grele și alte substanțe chimice din apă sau sol.
Compostarea: Deșeurile pot fi adăugate la compost pentru a fi transformate într-un material organic care poate fi folosit ca îngrășământ
în agricultură.
Fermentarea: Microorganismele pot fi utilizate pentru a transforma deșeurile în produse valoroase, cum ar fi biogaz și acizi organici.
• Phytoremedierea: Plantele pot fi cultivate pentru a absorbi și a degrada poluanții din sol și apă.
Implementarea acestor tehnologii poate ajuta la minimizarea impactului negativ al producției de semințe oleaginoase asupra mediului și
sănătății umane. De asemenea, acestea pot oferi și oportunități de valorificare a deseurilor și de creare de noi produse și materiale
 3. Descrierea procedeelor de biovalorificare/bioremediere –
compușii chimici vizați pentru transformările biochimice,
biocatalizatorii utilizați (microorganisme, enzime), procedee
tehnologice aplicate, echipamente utilizate, produse rezultate

Procesul de biovalorificare a biodiesel din semințe oleaginoase poate fi descris în următoarele etape:
1.Pre-tratament: În acest pas, semințele oleaginoase sunt curățate și uscate pentru a elimina impuritățile și a se
asigura că conținutul de ulei este cât mai mare posibil.
2.Transesterificare: În această etapă, uleiul extras din semințe este transformat în biodiesel prin reacția de
transesterificare, în care alcoolul (de obicei etanol sau metanol) este adăugat la ulei sub acțiunea unui biocatalizator,
cum ar fi enzimele lipază sau hidrolaze acide. Reacția produce esteri metilici sau etilici și glicerol.
3.Separare: În această etapă, amestecul rezultat din transesterificare este separat în biodiesel și glicerol prin distilare
sau evaporare.
4.Purificare: Biodiesel-ul obținut poate fi purificat prin filtrare sau centrifugare pentru a elimina orice impurități sau
resturi rămase.
5.Conditionare: În această etapă, biodiesel-ul purificat poate fi condiționat prin adăugarea de stabilizatori sau
antioxidați pentru a prelungi durata sa de viață și a îmbunătăți performanța în motoare
 3. Descrierea procedeelor de biovalorificare/bioremediere –
compușii chimici vizați pentru transformările biochimice,
biocatalizatorii utilizați (microorganisme, enzime), procedee
tehnologice aplicate, echipamente utilizate, produse rezultate

1.Colectarea și sortarea semințelor oleaginoase: În această etapă, se colectează și se sortează semințe oleaginoase pentru a se
elimina impuritățile, cum ar fi pietrele sau frunzele.
2.Extragerea uleiului: Aceasta etapă poate include presarea la rece sau utilizarea de solvenți pentru a separa uleiul din semințe.
Presarea la recepție implică trecerea semințelor prin presa mecanică pentru a extrage uleiul fără a folosi căldură sau chimică, în
timp ce extragerea prin solventare implică utilizarea unui solvent, cum ar fi clorura de etilenă, pentru a separa uleiul din semințe.
3.Tratarea resturilor: După ce uleiul a fost extras, resturile sunt tratate pentru a elimina reziduurile de ulei și impurități. Aceasta
etapă poate include evaporarea solvenților, uscarea și fierberea resturilor pentru a ușura separarea uleiului rezidual.
4.Procesarea și amestecarea resturilor: În această etapă, resus final cu o compoziție adecvată de proteine ​și nutrienți pentru hrană
animală. This etapă poate include tocarea, pisarea sau macinarea resturilor, precum și adăugarea de enzime pentru a îmbunătăți
digestibilitatea. De asemenea, pot fi adăugate alte ingrediente, cum ar fi cereale sau furaje, pentru a alege compoziția nutrițională
a produsului final.
5.Ambalarea și depozitarea furajului final: În această etapă, furajul final este ambalat și depozitat în vederea distribuției și
utilizării în industria zootehnică. Poate fi ambalat în saci sau containere și depozitat în adecvate pentru a se preveni deteriorarea
sau îmbătrânirea prematură a furajului.turile sunt procesate și amestecate pentru a obține un prod
 4.Implicatiile practice pentru obținerea de produse cu
valoare economică sau protecția mediului

Obținerea de biodiesel cu valoare economică poate fi realizată prin intermediul proceselor de reciclare a uleiului
alimentar utilizat. Transesterificarea este un proces prin care se transformă uleiul vegetal sau animal în biodiesel prin
adăugarea de metanol și un catalizator. Biodiesel-ul obținut poate fi utilizat ca combustibil în motoarele diesel,
contribuind la reducerea dependenței de combustibili fosili și la o mai bună utilizare a resurselor.
În ceea ce privește protecția mediului, biodiesel-ul este considerat a fi un combustibil mai curat, deoarece emisiile de
gaze cu efect de seară sunt mai mici decât cele emise de combustibilii fosili. De asemenea, biodiesel-ul poate fi
obținut din surse regenerabile, cum ar fi uleiul alimentar reciclat sau uleiul de ricin, contribuind astfel la reducerea
dependenței de combustibilii fosili și a diminuării impactului asupra mediului.
Cu toate acestea, producția de biodiesel poate avea un impact negativ asupra mediului, inclusiv prin degradarea
habitatelor naturale și prin utilizarea excesivă a apelor și a solului. Prin urmare, este important să fie măsuri pentru a
minimiza aceste impacturi negative și a se maximiza beneficiile obținerii biodieselului cu valoare economică.
 4.Implicatiile practice pentru obținerea de produse cu
valoare economică sau protecția mediului
Practicile de foraj pentru obținerea forajelor de zootehnie cu valoare economică, cum ar fi forajul pentru petrol sau
gaze, pot avea un impact semnificativ asupra mediului și a economiei locale. Pe de o parte, aceste practici pot
furnizate sursă importantă de energie și resurse pentru creșterea activității economice, iar creșterea activității
economice poate genera locuri de muncă și investiții în infrastructură.
Pe de altă parte, aceste practici pot avea un impact negativ asupra mediului și a sănătății publice. Forajul poate cauza
poluarea apei și a solului prin contaminarea cu produse chimice utilizate în procesul de forare sau prin scurgeri
accidentale de petrol sau gaze. De asemenea, forajul poate distruge habitatele naturale, afectând speciile sălbatice și
ecosistemele. Emisiile de gaze cu efect de seară rezultate din arderile de combustibili fosili obținuți prin foraj,
contribuie la schimbările climatice.
Pentru a minimiza impactul negativ al acestor practici asupra mediului, este important ca acestea să fie reglementate
și monitorizate adecvat de către autorități. Aceasta poate include cerințe pentru protejarea resurselor naturale, precum
și standarde pentru siguranța și îngrijirea mediului. De asemenea, este important ca companiile de foraj să fie obligate
să ia măsuri pentru a minimiza impactul asupra mediului și să fie responsabil pentru orice daune cauzate. În plus, este
important ca comunitățile locale să fie informate despre aceste practici și să aibă oportunitatea de a-și exprima
preocupările și de a influența deciziile
 5.Stadiul actual de realizare/aplicare pe plan internațional
si național.

Stadiul actual de realizare și aplicare a forajelor de zootehnie variază la nivel internațional și național.
La nivel internațional, există o creștere a interesului pentru forajele de zootehnie, cu accent pe obținerea resurselor
precum gaze de șist și petrol din sist. Aceste resurse sunt considerate o sursă importantă de energie și au potențialul
de a contribui la independența energetică a unor țări. Totuși, există publice preocupări cu privire la impactul acestor
practici asupra mediului și a mediului, precum și a cerințelor pentru reglementarea și monitorizarea acestor practici.
La nivel național, stadiul de realizare și aplicare variază în funcție de țară. Unele țări au o lungă istorie de foraje de
zootehnie și au o infrastructură bine dezvoltată pentru acestea, în timp ce altele sunt în curs de dezvoltare sau interzis
aceste practici. De exemplu, Statele Unite și Canada au o lungă istorie de foraje de zootehnie, în timp ce Franța a
interzis forajele de zootehnie deși există resurse din acestea. In Romania, forajele de zootehnie sunt in faza incipienta
si sunt subevaluate, dar au potențial mare pentru a contribui la independența energetică și la creșterea economiei.
 5.Stadiul actual de realizare/aplicare pe plan internațional
si național.

Stadiul actual de realizare și aplicare a tehnologiilor de producție a biodieselului variază la nivel internațional și
național.
La nivel internațional, există o creștere a interesului biodiesel ca o alternativă a combustibilului, pentru a se preocupa
de privire la schimbările climatice și la dependența de combustibili fosili. Biodieselul poate fi produs din surse
regenerabile precum uleiul vegetal sau grăsimile animale, și poate avea un impact mai redus asupra mediului
comparativ cu combustibilii fosili.
La nivel național, stadion de realizare și aplicare variază în funcție de țară. Unele țări au o lungă istorie de producție a
biodieselului, cu o infrastructură bine dezvoltată și un număr mare de producători, în timp ce altele sunt în curs de
dezvoltare sau de producție redusă. De exemplu, Germania și Brazilia sunt lideri în producția de biodiesel, în timp ce
în România producția este în faza incipientă și abia încep să fie dezvoltate proiecte pentru biodiesel.