SESIUNE DE INSTRUIRE TEMATICĂ

PENTRU
GRUPURILE DE ACȚIUNE LOCALĂ
Clara Claudia ȘTIRBU
Expert AFIR-SERVICIUL LEADER ȘI INVESTIȚII NON-AGRICOLE
Oficiul Județean Dâmbovița

Ploiești, 28 iunie – 1 iulie 2021

Consolidarea rezilienței climatice -
o prioritate a managementului
crizelor
 Motto: „Relația dintre riscurile legate de climă și conflict este complexă și adesea se
intersectează cu factori politici, sociali, economici și demografici.”
(Rosemary DiCarlo)

• Ce este reziliența climatică?

• Care este corelația dintre starea climaterică,
situația economică și cea a migranților dintr-o
regiune/stat/zonă? Pot fi considerate aceste
variabile generatoare de crize?
• Cum pot aceste variabile să fie gestionate
pentru a nu deveni generatoare de crize? Este
consolidarea rezilienței climatice o prioritate în
managementul crizelor?
 I Ce este REZILIENȚA CLIMATICĂ?
• În ultimii ani au existat o serie de dezbateri pe tema conexiunilor
dintre reziliență și dezvoltare durabilă, expunând o paletă largă
de înțelesuri, pornind de la reziliența ca și condiție de bază
pentru o dezvoltare durabilă, la similitudinea termenilor.
 Cum au evoluat schimbările climatice în decursul timpului și ce
efecte au acestea asupra stabilirii traseelor și intensității migrației?
• Conform raportului OMM, în ultimii 170 de ani temperatura medie
globală a crescut cu 1,1 oC, din care 0,2 oC a fost creșterea
înregistrată în numai 4 ani, între 2011 și 2015. .
• Stratul de gheață profundă din Antarctica se subțiază rapid, iar în
consecință crește nivelul apei mărilor și oceanelor, producând grave
forme de eroziune costieră. Deșertificarea este o altă consecință a
schimbărilor climatice care își extinde din ce în ce mai mult aria de
acoperire. Încălzirea globală influențează direct și apariția
fenomenelor extreme, dispariția unor anotimpuri și ca urmare
modificări în biotop dar și în biocenoză.
• Ca urmare, intensitatea migrației s-a accentuat în zonele afectate de
aceste efecte, iar traseele de migrație spre Europa au fost fie prin
zona Est-Mediteraniană, Ruta Mediteranei de Vest ce traversează
între Spania și Maroc și Central-Mediteraniană ce folosește Italia ca
punct de intrare.
Rolul factorului antropic in dinamica conflictului de mediu
Un studiu pe tema
modificărilor climatice
realizat de Universitatea
din Washington arăta că,
până în 2100,
temperaturile vor creşte
atât de mult încât vor
produce penurie
alimentară la nivel
mondial şi migraţia mai
multor populaţii
Refugiatul climatic –
o provocare a viitorului?
• O variabilă în ecuația ce rezolvă problema consolidării rezilienței
climatice este migrația, care sub influența schimbărilor climatice,
determină tot mai multe persoane să părăsească zone cu
vulnerabilitate ridicată, deplasându-se către zone ce le conferă
siguranță și mediu de viață propice. Sub acest aspect, țările
dezvoltate s-au văzut puse în fața imposibilității gestionării unor
fluxuri numeroase de refugiați.
• Acesta este practic un preț plătit pentru lipsa de empatie față de
țările slab dezvoltate, ce a fost manifestată ani în șir. La rândul lor,
neavând posibilitatea unor investiții în infrastructură și politici de
mediu, statele vulnerabile au suferit cel mai mult efectele
dezvoltării excesive a altor state puternic poluatoare. Putem
spune că este un cerc vicios. Însă nimeni nu rămâne dator naturii.
• Migrația a apărut odată cu omul. Tendința de a-și asigura
resursele și starea de securitate, l-a mânat și mână omul în
continuare să-și caute un habitat propice.
 ROLUL ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN CONSOLIDAREA
REZILIENȚEI CLIMATICE

De la nivel global, al Națiunilor Unite, până

la cel regional al UE, sau până la eforturile
instituțiilor de la nivel național, securitatea
necesită contracararea unui spectru larg
de amenințări prin măsuri coerente și
integrate în domeniul politic, economic,
societal, militar și ecologic.

Dimensiunea ecologică a securității

include trei direcții:
-problemele de mediu cauzate de război
sau conflicte armate,
-disputele internaționale generate de
controlul, accesul sau posesia resurselor
- dezastrele naturale sau catastrofele
industriale.
IMPLICAȚIILE FINANCIARE ALE UE ÎN CREȘTEREA
REZILIENȚEI CLIMATICE programul LIFE

(589,6 milioane
EURO)
PROGRAME DE Orizont 2020
CERCETARE (13,49
miliarde EURO)
2020
21% din Bugetul UE Componenta „Energie” a
pentru măsuri de Mecanismului pentru
prevenire și comatere a interconectarea EuropeI
schimbărilor climatice (1,28 miliarde EURO)

Componenta „Transporturi” a
Mecanismului pentru
interconectarea Europei (2,58
miliarde EURO)

”Securitatea și Europol, Agenția

Europeană pentru Poliția
gestionarea de Frontieră și Garda de
migrației” 2,36 Coastă (Frontex), EASO,
miliarde eu-LISA
Analiza corelației crizei COVID-19 și a crizei migrației, sub
influența efectelor schimbărilor climatice

Gradul de poluare în Wuhan îninte de

apariția pandemiei și în prezent

Zona Wuhan-Vizibilitatea diminuării poluării pe perioada

pandemiei COVID-19
Martie, 2019 b) Martie 2020
 STUDIU PRIVIND
REZILIENȚA CLIMATICĂ
A ROMÂNIEI
 SECETĂ
(iulie 2012) INUNDAȚII GRINDINĂ
20.06.2014 , Jud. Constanța (Tuzla, 26.11.2010)

FENOMENE EXTREME PREZENTE ÎN ZONA

DE SUD-SE A ROMÂNIEI

VISCOL Norii Cumulonimbus

Tornade eroziune costiera

Sursa: wikipedia.org
• Studiul nivelului de reziliență climatică cu ajutorul Indicelui
de țară ND-GAIN
• Universitatea Notre Dame a dezvoltat prin echipa sa de
cercetare, un program în cadrul inițiativei de schimbare a
mediului, ND-GAIN cu rol de înlesnire a înțelegerii importanței
adaptării întregii lumi prin cunoaștere, oferind produse sau
servicii de informare, acțiuni publice și private dar și o serie de
investiții în comunități vulnerabile.
• Cercetătorii din cadrul acestei Universități atrag atenția că
multe corporații, guverne și societățile civile se adaptează
abordând constrângerile de resurse, infrastructura inadecvată,
secetele, migrația, incendiile, conflictele civile și alte provocări
globale care sunt agravate de schimbarea climatului.
• Indicele de țară ND-GAIN exprimă vulnerabilitatea unei țări la
schimbările climatice și/sau alte provocări ale societății
moderne, ținând seama de convigerea și disponibilitatea țării
respective de a-și îmbunătăți reziliența.
 Harta interactivă a indicelui de țară
ND-GAIN pentru România (52.8)

Analiza celor două

componente ale indicelui ND-
GAIN pentru România,
vulnerabilitatea și capacitatea
de răspuns/adaptabilitate la
schimbări climatic
 Variația numărului de imigranți din România în
ultimii 15 ani (sursa:https://www.hotnews.ro
/stiri-opinii-23650432-imigrantii-din-romania-statistici-contexte-disput
e-publice-doi-srilankezi-ditrau.htm
), accesat la 09.05.2020

Matricea ND-GAIN pentru România

 Evaluarea impactului imigrației asupra României.
Perspective privind evoluția fenomenului și a efectelor
produse

Numărul străinilor non-UE înregistrați de către

Inspectoratul General de Imigrări din România
(Sursa:  IGI și https://bit.ly/2RVWXeC)
 UN MANAGEMENT
EFICIENT AL CRIZELOR
VIZEAZĂ PRIMORDIAL
PRIMA VERIGĂ –
UAT ȘI GAL
 Politici bancare F
nefavorabile I -Migrația personalului
N din agricultură
A -Lipsa calificării
N -Efect asupra dezvoltării
C durabile
I
A
DE P R
ROD
UC Ț M A N
IE U
RISCURI ȘI
Efecte imediate EFECTELE
asupra
producătorului și
LOR Efectul se resimte
atât de
întregii activități producător cât și
L

de consumator
NA

DE ȚĂ
ȚIO

Necesitatea

PIA
ITU

intervențiilor
organelor
ST

abilitate
IN
 Concluzii
• Care este corelația dintre starea climaterică, situația economică și cea
a migranților dintr-o regiune/stat/zonă? Pot fi considerate aceste
variabile generatoare de crize?
• Schimbările climatice au o strânsă legătură cu amenințările la adresa
securității, printr-un caracter transnațional, ce necesită o abordare
diplomatică în domeniul climei ce trebuie să aibă în vedere aplicarea
angajamentelor din Acordul de la Paris.
• Schimbările climatice pot fi considerate un „factor de multiplicare a
amenințărilor”, având în vedere o serie de legături multiple directe și
indirecte cu dezastrele naturale, izbucnirea conflictelor armate, putând
amplifica tensiunile sociale sau politice existente sau nou create. Astfel,
se poate puncta faptul că schimbările climatice pot avea un rol
perturbator în relațiile internaționale.
• Corelarea efectelor schimbărilor climatice cu migrația populației este
diferită funcție de vulnerabilitatea populației și a mediului (a
habitatului uman).
• Am analizat corelația temperaturii medii anuale cu variația fluxului
migrațional pentru țara noastră, cele 2 variabile respectând cu aproximație
aceeași direcție, este o corelație pozitivă, creșterea valorii medii a
temperaturilor influențează slab semnificativ creșterea numărului de
imigranți intrați în țară.
• Am calculat și Indicele de țară ND-GAIN pentru România, scorul obținut
fiind 52,8., încadrându-ne astfel în cadranul II al matricei ND-GAIN, ceea ce
înseamnă că nivelul vulnerabilității la schimbările climatice este mediu,
dar cu un nivel bun privind capacitatea de răspuns.
 Este consolidarea rezilienței climatice o prioritate în managementul
crizelor și prevenirea conflictelor?
• Cleo Paskal, pune accent pe o serie de implicații ale schimărilor climatice
asupra securității, numindu-le variabilele geo-politicii viitorului, subliniind
că zone ce păreau nu cu foarte mult timp în urmă ca fiind stabile, acum par
a fi vulnerabile.
• UE a hotărât în 2019 să ofere sprijin regiunilor și sectoarelor celor mai
afectate de tranziție, se va institui mecanismul pentru o tranziție echitabilă.