GESTIUNEA RISCULUI ECOLOGIC

Dezvoltarea economic accelerat care a caracterizat secolul XX, a avut pe lng

efectele benefice pe care le-a produs industrializarea asupra evoluiei umane, si efecte
negative asupra sntii oamenilor si a mediului nconjurtor. Aceste evoluii continu si n
prezent punnd mari semne de ntrebare asupra capacitii noastre ca specie de a le controla.
Riscul reprezint posibilitatea de materializare a unui eveniment care va induce un
impact asupra anumitor obiective. Riscul poate fi generat de un eveniment, o aciune sau
absena uneiaciuni, consecinele posibile variind de la cele benefice la cele catastrofale.
Riscul de mediu se poate manifesta sub forma stresorilor (factorilor de risc) generai de
activitatea (sau inactivitatea)uman si poate genera efecte adverse asupra mediului, precum i
degradarea sau pierderea durabilitii.
Sectorul economic poate deveni si el subiect al riscului. Pentru subiecii economici
riscul reprezent posibilitatea de a se produce un eveniment, n general defavorabil, cu
consecine asupra performanelor: costului, calitii sau a duratei de execuie.
Riscul ecologic este privit ca un fenomen care provine din circumstane pentru care
decidentul este n msur s identifice evoluii/evenimente ecologice posibile si chiar
probabilitatea producerii acestora. Chiar dac probabilitatea estimat pentru materializarea
efectiv a unui anumit factor generator de risc ecologic este ridicat, decidentul nu poate fi
sigur dac acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine si nu un altul; este posibil
chiar s se produc un fenomen ecologic a crui probabilitate s fie apreciat la un nivel
redus sau chiar un eveniment neprevzut.
Riscul ecologic poate fi privit si sub aspectul pericolului producerii unui accident
ecologic pe care l genereaz o decizie gresit n opoziie cu o alt decizie c ar fi fost mai
bun.
Probabilitatea de producere a unui accident major se calculeaz cu urmtoarea formula:
Ni,s = Ni,s* + n + n + n
unde: Ni,s numrul probabil; Ni,s * numrul mediu de probabilitate pentru instalaie sau
substan; n parametrul de corecie ce se refer la sistemul de securitate prevzut; np
parametru de corecie referitor la direcia vntului ctre aria populat; no parametru de
corecie referitor la organizarea i managementul securitii
Conform IAEA (International Atomic Energy Agency) fiecare substan poluant are
un numr de referin. Convertind numrul de probabilitate calculat n probabilitate conform
IAEA, rezult c pentru valoarea X probabilitatea de producere a evenimentului este de 3 x
10-7 eveniment/an ( Figura 1).
f

Figura 1: Probabilitatea de producere a unui eveniment

Evaluarea stiinific (sau obiectiv) a riscului bazat pe o combinaie a probabilitii

i gravitii recunoate ntotdeauna existena unui grad mic de incertitudine.
Riscul ecologic este un concept multidimensional al crui nivel nu poate fi redus la
un singur element, la o cifr. Important este s se determine un nivel acceptabil al riscului
ecologic pe care decidentul este dispus s si-l asume. Nivelul acceptabil al riscului ecologic
se refer la riscul "maxim" pe care decidentul este dispus s si-l asume. Nu exist un nivel
acceptabil unic, ci acesta este diferit n funcie de condiiile concrete ale fiecrei activiti
economice sau de atitudinea fa de riscul ecologic al decidentului.
Abordarea factorial a riscurilor ecologice ajut decidentul n a lua decizia financiar
cea mai bun pentru diminuarea sau eliminarea riscurilor ecologice.
Definirea domeniului factorial al riscurilor ecologice
Constituind externalizri ale efectelor polurii n factorii de mediu (aer, ap, sol,
subsol, biodiversitate), riscurile ecologice reprezint expresia unor pericole, a unor esecuri,
adesea mortale, ale activitii umane, generatoare de poluare. Adesea riscurile odat
declansate pot fi ireversibile pentru om, pentru specia uman, n acest - dac incertitudinea
este precumpnitoare n domeniul considerat.
Riscurile ecologice pot fi abordate din urmtoarele perspective: surse de risc; factori
de risc; fluxuri de risc; efectele riscurilor ecologice; factorii de mediu.
1.Surse de risc
Toate activitile umane sunt poteniale surse de risc, dar dintre acestea cele mai
relevante tipuri i surse sunt:
- Emisiile continue n aer, ap si pe sol provenite de la industrie si de la activitile asociate
acesteia;
- Evacurile accidentale ale substanelor periculoase provenite din instalaiile industriale;
- Emisiile rezultate n urma exploatrilor sistemelor de transport (care constituie surse
continue de emisii);
Activiti agricole care afecteaz sntatea oamenilor si mediul: mprstierea de
ngrsminte, insecticide si ierbicide care contamineaz solul, apele subterne si cele de
suprafa. Activitile agricole pot consuma mari cantiti de ap, ducnd la aridizarea si
eroziunea solului;

Urbanizarea si infrastructura asociat acesteia sunt o surs de perpetuare a mediului i

generatoare de poluare.
Sursele naturale de accidente sunt: cutremurele, furtunile, inundaiile, erupiile. Toate
aceste surse naturale se pot suprapune peste sursele de risc produse de ctre om.
Vom considera ca surse de risc produse de ctre om urmtoarele cinci categorii: industria,
agricultura, transporturile, utilitile, menajele (IND;AGR;TR;UT;MEN).
Dac nsumm riscurile celor cinci surse vom obine mrimea RT.
RT = ( IND + AGR + TR + UT + MEN)
Cunoscnd riscul total rezultat din nsumarea celor cinci surse de risc, putem determina
coeficientul total de risc pe componentele acestuia.
CTR = RT = ( IND + AGR + TR + UT + MEN )
FM = (AP + SL + SB + AR +BIOD)
unde: FM = factori de mediu; AP = factorul de mediu ap; SL = factorul de mediu sol;
SB = factorul de mediu subsol; AR = factorul de mediu aer; BIOD = factorul de mediu
biodiversitate.
Sunt activiti economice al cror efecte au proporii de dezastre: poluarea apelor
pn la nivelul de "pustiire biologic", poluarea aerului sinergic cu Pb si SO2, poluarea apelor
freatice, eroziunea solului, fenomenul de desertificare a unor zone din ar unde, la factorii
naturali (secet prelungit) se adaug i activitile antropice care prin deforestare,
desfiinarea perdelelor de protecie accentueaz ireversibilitatea fenomenului.
2.Factorii de risc
Exprimat ca probabilitate, riscul poate fi previzibil si astfel evitat sau minimizat. n acest
scop au fost identificai urmtorii factori de risc (tabelul nr.1).

Sursa: Vian Sanda, Angelescu Anca, Alpopi Cristina, 2000, Mediul nconjurtor :
poluare si protecie , Editura Economic,\\Ed. a 2-a\, Bucuresti.

Identificarea factorilor de risc nlesneste evaluarea impactului riscurilor ecologice,

prilej cu care sunt evideniate pragurile, limitele critice sau intervalele critice a cror depsire
duce la modificri ale mediului nconjurtor.

3. Efectele riscurilor ecologice

Riscurile depind de amplitudinea efectelor de poluare si semnific depsirea unor
plafoane de poluare dincolo de care valoarea factorului de risc afecteaz ecosistemele umane.
Astfel, se pot evidenia dou aspecte ale riscurilor:
- riscuri care produc efecte pe termen scurt, care vor fi suportate n special la nivelul
ecosistemelor, genernd un anumit comportament din partea decidenilor, comportament
concretizat prin aciuni de finanare. Prin aceste aciuni de finanare se ncearc diminuarea
efectelor polurii n scopul protejrii ecosistemelor umane. Aceast categorie de riscuri
include riscurile ateptate i asumate de ctre om.
- riscuri care produc efecte pe termen lung, sunt generate de modificri n profunzime, pe
o durat de timp foarte mare, cu efecte greu de estimat. Datorit complexitii estimrii
acestor riscuri, ele fiind insuficient sau denaturat percepute, comportamentul decidenilor
depinde adesea de puterea acestora de a gndi n perspectiv. Aceste riscuri implic strategii,
politici instrumente si finanri conjugate, altfel spus, un efort comun al tuturor indivizilor
din ecosistemul uman.
Riscuri care produc efecte pe termen lung sunt urmtoarele:
- Riscul producerii efectului de ser ca urmare a existenei dioxidului de carbon, CH 4, NOX,
freonilor, care permit radiaiei solare s strbat atmosfera, s ajung pe Pmnt, dar nu mai
permit rentoarcerea energiei termice n spaiul cosmic. Emisiile depsesc astzi posibilitile
naturale de epurare a atmosferei, deci an de an coninutul lor este tot mai mare. Consecinele
efectului de ser s-ar concretiza n topirea ghearilor, crestere nivelului apelor mrilor si
oceanelor cu 1-2 m, inundaii, schimbri climaterice (n regimul precipitailor, al vnturilor),
deplasarea zonelor climaterice si de vegetaie.
- Riscul degradrii stratului de ozon ca urmare a existenei freonilor care au timpi mari de
njumtire, de zeci si sute de ani, ceea ce le mreste stabilitatea n timp, acumularea n
atmosfer si aciunea de distrugere a ozonului. Consecinele degradrii staratului de ozon se
concretizeaz prin cresterea fluxului de radiaii ultraviolete ceea ce duce la cresterea
frecvenei bolilor de ochi si a cancerelor de piele la om, la scderea recoltelor de plante,
afectnd astfel indirect si fauna.
- Riscul apariiilor ploilor acide ca urmare a existenei oxizilor de sulf prezeni n
concentraie mare n atmosfer. Aceste ploi au o sum de efecte negative: distrug vegetaia, n
special pdurile de conifere, prin distrugere direct a clorofilei; suprafertilizeaz solul,
plantele crescnd foarte repede, prematur; acidifierea lacurilor, care duce la dispariia
pestilor; dizolvarea srurilor de calciu si magneziu din sol, producnd carene n aceste
elemente, acidifierea solului i carene n nutriia plantelor.
n cazul n care nsumm toate riscurile care produc efecte pe termen scurt care
afecteaz factorii de mediu, vom obine o mrime care reprezint deteriorarea total, mrime
care dimensioneaz volumul riscurilor asumate.
Rts = RTts ; Rtl = RTtl
unde: Rts = suma riscurilor cu efecte pe termen scurt;
RTts = riscul total pe termen scurt;
Rtl = suma riscurilor cu efecte pe termen lung;
RTtl = riscul total pe termen scurt.

Pentru a da o dimensiune riscurilor totale care pot afecta mediul se nsumeaz

riscurile totale cu efecte pe termen lung cu riscurile totale cu efecte pe termen scurt.
RT = Rts + Rtl = RTts + RTtl
Evident acest dimensiune nu poate fi stabilit cu exactitate deoarece n categoria
riscurilor cu efecte pe termen lung intervin elemente necunoscute si deci neprevzute.
Riscurile care produc efecte pe termen lung vor fi considerate un element de
multiplicare a riscurilor. Estimnd un coeficient prospectiv ale riscurilor cu efecte pe termen
lung vom obine:
CRT = ITRT
FM

unde: CRT= coeficient prospectiv al riscurilor;

ITRT = impactul total al riscurilor;
FM = factorii de mediu (subsol, sol, aer, ap, biodiversitate).

Impactului total al riscurilor pentru fiecare factor de mediu i se poate acorda diferite
note de bonitate. Notele de bonitate obinute pentru fiecare factor de mediu folosesc la
realizarea grafic a unei diagrame ce reprezint o metod de simulare a efectelor activitilor
umane asupra mediului. Valorile pe care impactului total le poate lua se afl n intervalul
[1,10], la valoarea 1 riscurile cu efecte pe termen scurt identificndu-se cu riscurile cu efecte
pe termen lung, iar la valoarea 10, putem vorbi de riscuri catastrofale.
Ca reacie de rspuns la efectele riscurilor ecologice, ecosistemele umane induc un
ansamblu de fluxuri reactive, grupate n:
Fluxuri de informare, fluxuri care asigur cunoasterea efectelor riscurilor ecologice si a
dimensiunilor acestora. Aceste fluxuri asigur informarea subiecilor economici asupra
surselor, factorilor si efectelor riscurilor ecologice;
Fluxuri punitive, vizeaz agenii economici care ar trebui s reconstruiasc tehnologiile;
Fluxuri reglative, prin care se ncearc s se construiasc un praxis coerent pentru
nlturarea efectelor riscurilor ecologice ct si pentru reducerea acestora sub plafoanele
stabilite;
Fluxurile de finanare, asigurate de sursele de finanare, viznd n special factorii de risc,
dar si eliminarea efectelor acestora.

4. Factorii de mediu
Factorii de mediu constituie interfaa pragmatic a impactului riscurilor ecologice
asupra sistemelor umane.
Impactul riscurilor ecologice asupra factorilor de mediu, se poate scrie astfel:
IRT = IF

unde: IRT = impactul riscului total; IF = impactul fluxului de risc

Evident, se poate exprima impactul fiecrui factor de risc asupra tuturor factorilor de
mediu, impactul tuturor factorilor de risc asupra unui factor de mediu sau impactul fiecrui
factor de risc asupra fiecrui factori de mediu, prin intermediul ratelor si al coeficientului de
impact (RIR si CIR).
RIRi = IFi
IFi

unde: RIRi = rata de impact a unui factor de risc asupra tuturor factorilor de mediu;
i = factori de risc din industrie, agricultur, transport, menaje, utiliti.
Pentru a exprima impactul tuturor factorilor de risc asupra unui factor de mediu folosim
formula:

RIRj = IFj
IFj

unde: j = factori de mediu: apa, aer sol, subsol, biodiversitate

CIRij = RIRi
RIRj

5. Fluxuri de riscuri
Sursele de riscuri genereaz, prin factorii de risc, fluxuri de riscuri care afecteaz n
mod specific de difereniat zonele delimitative.
Fluxurile de riscuri reprezint realizarea polurii, activiznd formele de poluare,
afectnd ecosistemele umane i pe cele naturale.
Se disting cinci grupe de fluxuri de riscuri: combustive, generate ntr-o form sau alta
prin arderi; prelucrative, de regul din surse industriale; extractive; consumative, generate n
parte de activitatea menajer; erozive, generate de agricultur, i nu numai. Nocive,
productoare de noxe sunt fluxurile combustive, care pot fi caracterizate adesea, ca forme ale
factorilor de risc chimic, termic, radioactiv i chiar fonic. Fluxurile erozive, preiau adesea,
efectele celorlalte fluxuri, afectnd puternic biosistemele naturale, factorii de mediu, precum
solul (agricultura fiind o surs direct a acestor fluxuri).
Fluxurile de poluare, prin efectele asociate poluanilor, induc riscuri de poluare
difereniate pe factori de mediu n funcie de factorii de risc. Se poate construi n acest sens o
matrice cuprinznd factorii de risc si factorii de mediu, la intersecia celor dou dimensiuni
evideniindu-se riscurile ecologice (Tabelul nr. 2).
Tabel 2. Matricea riscurilor ecologice

Sursa: date prelucrate de autor

Astfel, riscurile pot fi delimitate n cinci grupe:

- riscuri climaterice ( R31, R32, R33, R34, R35 ) - sunt riscurile care vizeaz factorul de
mediu aer, circuitele naturale ale acestuia n natur. Aceast grup de riscuri caracterizeaz
toate modificrile periculoase pentru om, ce se pot produce n atmosfer prin activitile
ecosistemelor umane;
- riscuri acvatice ( R41, R41, R43, R44, R45 ) - sunt riscurile care vizeaz factorul ap,
riscurile fiind difereniate cu remanen diversificat;
- riscuri pedologice ( R21, R22, R23, R24, R25 ) - sunt riscurile care vizeaz factorul sol,
denaturalizarea fertilitii solului, prin vectori diferii de poluare, ndeosebi substanele
artificiale utilizate, eroziunile, modificrile hidrometrice ale solurilor etc;

- riscuri petrografice ( R11, R12, R13, R14, R15 ) - sunt riscurile care vizeaz scoara
terestr transformat sau afectat de aciuni ale oamenilor. Sunt riscuri cu mare grad de
periculozitate, putnd genera riscuri totale pentru specia uman. Un cutremur rezonator poate
genera toate efectele si fluxurile poluante posibile, cel puin prin impactul distrugtor asupra
ecosistemelor umane.
- riscurile biologice ( R51, R52, R53, R54, R55 ) - sunt riscurile care vizeaz diversitatea
biocenozelor si ecosistemelor naturale, capacitile de susinere a acestora (biotopurile).
Nocivitatea diferitelor substane chimice si biologice este binecunoscut. Efectele asupra
organismului uman sunt directe si indirecte. Sistemele ecologice sunt si ele supuse riscului.
Dispariia unei specii poate produce dereglarea ntregului lan trofic si n final poate duce
chiar la dispariia speciei umane.
Reeaua de relaii care face conexiunea surselor de riscuri cu riscurile ecologice,
permite ntr-o abordare mai extins evidenierea cele cinci factori eseniali de risc ai polurii,
relaiile dintre acestea avnd sens unic, de la surse spre riscuri. Aceste relaii se pot sintetiza
ntr-un algoritm multiplicativ din care s rezulte n final relaia dual ntre sursele de risc i
sursele de finanare, ntre risc si finanarea diminurii riscului.
Relevana financiar a riscurilor ecologice
Necesarul de finanare pentru acoperirea tuturor riscurilor ecologice, reprezint un
nivel de finanare maximal, l vom nota cu NFRT si are forma:
NFRT = FRts + FRtl = FFM +FFR
unde: FRts = finanarea riscurilor pe termen scurt;
FRtl = finanarea riscurilor pe termen lung
FFM = finanarea factorilor de mediu;
FER = finanarea efectelor riscurilor.
Diferena dintre necesarul de finanare si finanarea asigurat constituie o mrime pe
care am notat-o cu F astfel nct: F = NFRT - FSF
NFRT- reprezint necesarul de finanare relevat informaional;
FSF- reprezint finanarea realizat cu sursele de finanare existente
Necesarul de finanare relevat de ctre subiecii economici este inclus n necesarul
totalul de finanare. Fcnd diferena dintre finanarea asigurat de sursele de finanare (SF)
i necesarul de finanare relevat de subiecii economici si raportnd aceast diferen la
necesarul de finanare vom obine deficitul de finanare:
FSF - NFRT

DEF=
NFRT

NFRT- reprezint necesarul de finanare relevat informaional VT.

Astfel, putem determina rata de finanare extins (RFE), prin urmtorul raport:
FSF
FSF
RFE= sau RFE =
VT
NFRT
Pentru sursele de finanare i sursele de risc rata de finanare extins se poate calcula astfel:
RFE= FSF
FRT

Aceast rat exprim acea parte din riscul total pentru care sunt alocate surse de
finanare n scopul prevenirii i eliminrii riscurilor ecologice.

BIBLIOGRAFIE
1. Cristea Lidia, Applications of environmental protection, Bucuresti, Editura Era, 1999;
2. Deraime Sylvie, Economie et Environnement, Bruxelles : Marabout ;Le Monde
;Editions, 1993;
3. Mitrnescu Elena, Savu Constantin, Porarlan Neculai, Lupescu Constantin, Din riscurile
polurii mediului si alimentelor, Bucuresti, Editura M.A.S.T., 1998;
4. Roland Moraru, Gabriel Babut, Tudor Goldan, Sorin Babut, Evaluarea riscului ecologic;
Deva : Infomin, 2000;
5. Suzuki J., Ueta K., Mori S., Global environmental security : from protection to
prevention, Berlin, Heidelberg; New York: Springer-Verlag, 1996;
6. Visan Sanda, Angelescu Anca, Alpopi Cristina, 2000, Mediul nconjurtor : poluare si
protecie, Editura Economic,\\Ed. a 2-a\, Bucuresti.
7. Zwetsloot Gerald, Jaap Bos, Design for sustainable development : environmental
management and safety and health : a report on the EU's environmental management and
audit scheme and its interaction with the management of safety and health, Luxembourg,
Office for Official Publications of the European Communities, 1998
8. www.europa.eu.int/comm/europeaid
9. www.eeb.org/about (Biroul European de Mediu)