Tema Impactul Pandemiei de COVID-19 asupra Economiei Globale

Partea teoretică Pandemia și economia

Pandemie și economie națională
Studiu de caz sectorul cel mai afectat ale economii naționale
Concluzii

Partea teoretică Pandemia și economia

în luna martie a anului 2020 Organizația mondială a sănătății a declarat oficia o pandemia
datorită răspândirii accentuate a noului tip de viruși în întreaga lume . Toate statele afectate de
această pandemie a luat fiu și fiu și fiul de măsuri care se asigure izolarea populației și evitarea
răspândirii acesteia a virusului. Cele mai multe state au luat au luat măsuri care vizau limitare
internațiunilor umane. Odată cu acest e limitări cel mai afectati sector au fost de departe cel al
economiei.
La începutul pandemii specialiștii au preconizat că sectorul economic va fi puternic afectat de
pandini iar efectele acestuia se vor resimți până la 12 luni de la reluarea activităților
comerciale .Chiar dacă scopul principal este protejare sănătății populației economice este și ea la
fel de importantă pentru că reprezintă poate sectorul cel mai important pentru supraviețuire și
dezvoltare. Aceasta este o criză a sistemului de sănătate și socio economică care necesită
răspunsuri la mai multe nivele în cadrul tuturor sectoarelor sociale societății noastre efectele
acestei pandemie vor fi de durate se estimează că va fi nevoie de cel puțin 12 luni pentru a
produce un vaccin important noului coronavirus covid 19 .
Acum este timpul pentru acțiunile colective și immediate. Aspectele economice ale crizei
generale de covid 19 sunt fără precedent acest vor necesita un set de răspunsuri foarte diferite de
cele utilizate pentru contractarea crizei anterioare. în special impactul pandemiei cu vid 19
asupra economiei va fi negativ deoarece activitate economică este redusă prin acțiuni directe ale
Guvernului și a deciziilor de a suspenda activitatea întreprinderilor pentru a limita răspândire
virusul în rândul multor state inclusiv în țara noastră .

Pandemie și economie națională

la nivelul țării noastre restricțiile totale prevăzute de starea de urgență decorată la nivelul
Național pentru lunile martie jumătate luni Mai au afectat foarte puternică economie națională
care oricum nu era într o perioadă prea bună și chiar dacă autoritățile au anunțat diferite măsuri
menite să vină în sprijinul acestui sector grav afectat devandemie această se dovedește
insuficiente pentru că economia să își revină.Majoritatea activităților economice au fost sistate în
cauze restricțiilor impuse de autorități ca măsură pentru evitarea răspândirii noului virus Și de
aici și acest impact negativ major asupra economiei naționale au existat numeroase concediu
multe firme mici și mijlocii nu au putut să recupereze pierderile și și-au sistat activitatea
exportului mult mărfuri au fost și eu oprit și astfel reducere economică nu a putut fi accelerată.
Criză provocată de pandemie de covid-19 a fost şi este continuarea o mare ameninţare asupra
economiei atât la nivel naţional cât şi mondial dar şi pentru nivel de trai al oamenilor.
De aceea Statele Unite Europene au fost nevoie să aprobe o serie de măsuri care să redreze
economia să ajutei investitorii , industria exporturile și mai ales măsuri care să asigură protecția
pentru oameni și pentru locurile acestora de muncă .
Studiu de caz sectorul cel mai afectat ale economii naționale
În perioada actuală, marcată de prietenie în paralele cu acțiunile fără precedent care se impun
pentru sistemele de sănătate, este necesară pregătirea economiei pentru o criză de asemenea fără
precedent .Elaborarea unui set de măsuri în acest sens este serios afectat de faptul că la
momentul actual nu se cunoaște cu certitudine cât de mult se va extinde pandemia .În primul
rând dinamica extraordinară de abrupte de la zi la alta a datelor privind extinderea infectărilor ,
dublată de acțiunile autorităților pentru izolarea la domiciliu a populației și implicați a
restrângerii severe a activităților economice, face ca setul de măsuri propuse să sufere frecvent
modificări .Primordială în această perioadă premergătoare crize globale de mare amploare care
cu certitudine va urma ,este estimarea gradului în care populația va fi afectată și a perioadei de
extindere a epidermei de trei nivele ;Global ,al Uniunii Europene și Național .Aceste demers este
necesar deoarece spre deosebite de alte crize aceea prezentă afectând economia statelor
parteniere ale României va avea un impact uriaș asupra economiei naționale de aceea pe baza
ultimelor date statistice disponibile la momentul finalizării studiului.
prezentăm ca un punct de pornire este mările noastre privind dimensiunile epidermei la cele trei
nivele și perioada în care aceasta va atinge nivelul maxim .În lipsa unor astfel de evaluări vor fi
dificilă evaluare impactului asupra cadrului macroeconomic și stabilirea unor măsuri de politică
economică corectă .
La nivel naţional cele mai afectate sectoare ale economiei, prelucrarea resurselor primare,
construcţia de maşini şi sectorul serviciilor au fost de altfel şi cele mai afectate de pandemie.
Sectorul serviciilor este şi la momentul actual supus unor serii de restricţii. Aşa cum precoizau la
începutul crizei şi specialiştii economiile care se bazează foarte mult pe turism au fost şi cele mai
afecatate având în vedere faptul că oamenii nu au mai putut călătorii ca înainte.
Economiştii sunt de părere că economia națională trebuie să se adapteze condiţiilor impuse de
Uiuea Europeană şi în acest aspect. „Ca membră a Uniunii Europene, România trebuie să ia în
considerare orientările de strategie economică a acesteia conform cărora pachetul financiar de
redresare pentru contracararea efectelor COVID-19 asupra economiilor şi pentru promovarea
redresării şi transformării economiilor europene trebuie să se bazeze pe doi piloni. Cei doi piloni
ai unei astfel de redresări, tranziţia ecologică şi transformarea digitală, împreună cu o piaţă unică
puternică şi profundă, vor promova noi forme de creştere, vor promova coeziunea şi convergenţa
şi vor consolida reziliența UE. Pandemia COVID-19 a subliniat nece sitatea de a accelera
tranziţia digitală în Europa. Valorificarea oportunităților acestei tranziţii este esenţială pentru
consolidarea bazei economice, consolidarea competitivității, facilitarea tranziţiei ecologice,
crearea de locuri de muncă şi îmbunătățirea vieţii cetățenilor .

La nivel statistic economia naţională a suferit o scădere profundă cu 12,3% ceea ce reprezintă
mult mai mult decât preconizările specialiştilor care apreciau această scădere undeva la 10,5%.
Mare parte din aceste pierderi se datorează aşa cum era şi de aşteptat pandemiei de COVID-19,
dar şi faptului că la momentul în care au apărut rstricţiile economia deja era în scădere la nivelul
ţării noatre.
Conform studiilor realizate de către economiştii din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj
Napoca efectele econoice ale acestei pandemii au început să fie resimţite încă in primul trimestru
al anului 2020 însă cea mai semificativă scădere a fost evidentă în cel de-al doilea trimestru.
Pandemia a afectat însă într-o măsură inegală sectoarele economiei naţionale, unele fiind mai
puternic afectate decât celelate pe primele locuri în ceea ce priveşte pierderile situându-se
sectorul industriei şi sectorul serviciilor. Tot aici au fost şi cele mia multe pierderi în ceea ce
priveşte locurile de muncă din păcate. Sectorul turismului a fost cel mai afectat pentru că luni de
zile acest segment a fost vizat de cele mai severe măsuri.
ot din cauza pandemiei de COVID-19 rata şomajului a suferit creşteri impresionate după o
perioadă de stagnare şi chiar după o perioadă de uşoare scăderi. Deşi guvernul a aprobat şi pus în
practică măsuri pentru a limita efectele negative asupra acestui domeniu creşterea este
semnificativă. Dacă în iauarie 2020 rata şomajului se situa la un nivel de 3, 7%, la doar 6 luni, În
luna iulie acest nivel era la 5,4%. Acest aspect vine să sporească efectele negative ale acestei
pandemii asupra economiei naționale din păcate.. Un alt segment în care au apărut scăderi
semnificative datorate pandemiei este cel al pieţei imobiliare care a a avut şi ea de suferit destul
de tare ca urmare a restricțiilor şi măsurilor impuse de autorități la nivel naţional. Faptul că multe
companii au ales munca de acasa, că studenţii şi elevi au studiat în mediul online a dus la
prabuţiri pe piaţa imomiliară. De asemenea incertitudinile legate de evoluția acestei pandemii a
făcut ca românii să nu mai inestească în locuinţe şi să aştepte.
Pentru a veni în sprijinul statelor afectate, înclusiv pentru ţara noastră, UE a intervenit printr-un
într- un set complex de acţiuni, definite din mai multe perspective. Astfel, primul set de măsuri a
vizat relaxarea condițiilor de reglementare a competiției economice. Crizele recente ne-au învăţat
că statele care intervin rapid şi masiv direct în economie (vezi bail-out-urile efectuate de
administrația americană în 2008-2010) sunt câştigătoare. Relaxarea restricțiilor impuse acordării
ajutoarelor de stat către companii prin Cadrul temporar de exceptare a permis un nivel de
intervenţionism financiar direct în economie tuturor statelor membre UE, ceea ce părea imposibil
înainte de criză.
Un alt set de măsuri a vizat limitarea extinderii noului virus, prin pachetul SURE, menit să ofere
asistență de urgență statelor membre prin finanțare, achiziții centralizate de medicamente, teste
COVID-19, echipamente medicale specifice etc.
În mod analog, reglementatorul bancar european, EBA, a flexibilizat condițiile de lichiditate,
solvabilitate şi, într-o oarecare măsură, cerințele de raportare financiară. Mai mult, Banca
Centrală Europeană a reuşit consolidarea unui pachet de lichiditate de 1.300 de miliarde de euro
pentru băncile naționale ale statelor membre UE.
Dar cel mai important mecanism de sprijin constituit la nivelul UE este Programul Next
Generation (NEXTGEN), care rezidă în alocări de resurse financiare de magnitudini
excepţionale. Pentru România, acest pachet este cea mai mare oportunitate de a se lupta cu
efectele pandemiei, mai ales având în vedere că ţara noastră va beneficia de unele dintre cele mai
consistente alocări - aproximativ 33 de miliarde de euro sub formă nerambursabilă şi încă
aproximativ 55 de miliarde de euro sub formă rambursabilă
Analizele experților UBB arată că cele mai afectate domenii de pandemia COVID-19, după
scăder ;
Turism -75 %
Cultura -60.4%
Servicii administrative-47.2%
Concluzii
Guvernul trebuie să-şi comunice intenţia de a oferi stimulente fiscale și monetare semnificative
(în coordonare cu partenerii și donatorii naţionali). În prezent, guvernul poate ajuta să
contrabalanseze/compenseze o parte din panica, care pătrunde în toate elementele economiei şi
societăţii noastre. Semnalarea intenţiei de a dezvălui măsuri de stimulare ulterioară pentru a
sprijini, în viitor, recuperarea cererii va contribui la păstrarea multor afaceri și locuri de muncă în
perioada de criză. Cel mai probabil, va fi necesar un pachet internațional coordonat de stimulare
fiscală și cu mai multe agenții pentru a restarta economia noastră deteriorată.
În această perioadă de incertitudine, cu suspendări fără precedent, întreprinderile trebuie să
depună eforturi considerabile pentru accesarea materiilor prime de bază, livrarea produselor și
accesarea piețelor cheie. Mărfurile esențiale, cum ar fi alimentele și hrana pentru animale,
echipamentele medicale şi de protecție vitale și consumabilele trebuie să continue să circule.
Fără ajutor economic pentru întreprinderile mici informale, aceasta va avea efecte negative
asupra sărăciei din comunitățile nevoiaşe. Propunerile legate de beneficiile statului, de scutirea
de taxe şi impozite , de noile linii de creditare sau de subvenții pentru intreprinderi limitează
răspunsul la intreprinderile formale și lucrării formali .
Niciuna dintre ele nu va trece în economia informală. Răspunsul guvernului care vizează
ajutoarele economice trebuie să ia în calcul economia informală, în care pierderile de locuri de
muncă și de venituri sunt susceptibile de a fi considerabile şi nu există nicio formă de protecţie
social a salariaţilor. Trebuie să ne consolidăm sistemele de asistenţă socială existente, astfel încât
asistența să fie oferită celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Această practică va aborda
direct criza iminentă a sărăciei crescute și va produce un efect trucător asupra economiei larg.
BIBLIOGRAFIE
1. Adda, J. 2016. „Economic Activity and the Spread of Viral Diseases: Evidence from High
Frequency Data" The
Quarterly Journal of Economics 131, 2, 2016.
2. Atkeson, A. 2020. „What Will be the Economic Impact of COVID-19 in the US? Rough
Estimates of Disease Scenarios" NBER Working Paper 26887.
3. Baldwin, R., Weder di Mauro, B. (2020), Introduction, in: Economics in the time of
COVID19, R. Baldwin, B.
Weder di Mauro (ed.), CEPR Press, London, UK.
4. Banca Naţională a României, "Măsurile BNR în contextul situaţiei generate de epidemia
COVID-19",
adre
5. Beckmann, J., Czudaj, R., & Arora, V. (2017). The relationship between oil prices and
exchange rates: theory and evidence. US Energy Information Administration working paper
series, 1-62.
6. Casalino, N., Draoli, M., Martino, M. (2013). Organizing and Promoting Value Services in
Public Sector by a New E-government Approach, Conference: Atti del XIV Workshop dei
Docenti e Ricercatori di Organizzazione Aziendale (WOA 2013).
7. Coibion, O., Gorodnichenko, Y. and Weber, M., (2020), Labor Markets During the Covid 19
Crisis: A Preliminary View, Working Paper, https://bfi.uchicago.edu6. Casalino, N., Draoli, M.,
Martino, M. (2013). Organizing and Promoting Value Services in Public Sector by a New E-
government Approach, Conference: Atti del XIV Workshop dei Docenti e Ricercatori di
Organizzazione Aziendale (WOA 2013).
8. Comisia Europeană, (2020), Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare a
României în valoare de 3,3 miliarde EUR ce vizează susţinerea IMM-urilor în contextul
pandemiei de Covid 19, Comunicat de presă, 11 aprilie, Bruxelles, https://ec.europa.eu/
9. COVID-19: Briefing note, March 30, 2020, Our latest perspectives on the coronavirus
pandemic, McKinsey&Company. 10. Ebner, G., & Bechtold, J. (2012)6.