Economia în timpul

pandemiei de
COVID-19
Pop Briana

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE
ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ DREPT
 Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la Marea Criză (1929-
1933), previziunile specialiștilor în economie plasând impactul acesteia chiar dincolo de magnitudinea
celui înregistrat în timpul Marii Crize. Economia românească nu putea să nu fie afectată și ea de acest
impact, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și integrarea ei în lanțuri de
valoare europene și globale. Mai mult, structura sa face economia românească vulnerabilă la impactul
COVID-19: prelucrarea resurselor primare și construcțiile de mașini, principalele domenii care contribuie
la formarea PIB-ului, sunt printre cele mai serios lovite de recesiune, iar sectorul serviciilor este supus
restricțiilor aferente pandemiei.

Economia românească înregistrează una dintre cele mai mari contracții din Europa, de 12,3%
(conform Eurostat), fiind devansată doar de statele al căror PIB se bazează pe turism (Spania, Croația,
Grecia, Ungaria, Portugalia, Franța, Italia).
 Protejarea întreprinderilor mici și mijlocii

Impactul economic al crizei provocate de coronavirus variază de la un sector industrial la altul și de la o

întreprindere la alta. Acesta depinde de o serie de factori, printre care posibilitatea de adaptare la
întreruperile din lanțul de aprovizionare, existența stocurilor sau dependența de procesele de producție
„exact la timp”.

Comisia Europeană se află în strânsă legătură cu autoritățile naționale, cu reprezentanții sectorului și

cu alte părți interesate pentru a monitoriza și a evalua impactul coronavirusului asupra sectoarelor
industriale și comerțului european. Pe 3 noiembrie 2021, Comisia a publicat un raport privind măsurile
menite să ajute întreprinderile europene să evite falimentul pe perioada pandemiei.
 Sprijin pentru redresarea turismului din UE

Ecosistemul turistic a fost grav afectat de restricțiile impuse circulației și călătoriilor din cauza crizei
provocate de coronavirus. Pentru a-l ajuta să se redreseze, Comisia a propus, pe 13 mai 2020, o
serie de măsuri care să permită o redeschidere treptată și coordonată a serviciilor și unităților
turistice, precum și un sprijin dedicat firmelor din domeniul turismului. Printre măsuri se numără:

Asigurarea de lichidități pentru firmele din domeniul turismului, în special pentru întreprinderile mici:

• Flexibilitatea normelor privind ajutoarele de stat le permite statelor membre să introducă

scheme de ajutor (ex. scheme de garantare pentru vouchere și alte modalități de a susține fluxul
de lichidități) pentru a sprijini întreprinderile și pentru a garanta că sunt satisfăcute cererile de
rambursare cauzate de pandemia de coronavirus.
• Finanțare din partea UE: UE continuă să furnizeze lichidități imediate întreprinderilor afectate
de criză prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, în gestiune partajată
cu statele membre. În plus, prin Fondul european de investiții, Comisia a pus la dispoziție până
la 8 miliarde EUR pentru finanțarea a 100 000 de întreprinderi mici afectate de criză.
 Protejarea tehnologiilor și a activelor esențiale europene

Pe 26 martie 2020, Comisia a emis orientări pentru statele membre privind investițiile străine directe.
Acestea îndeamnă statele membre să utilizeze pe deplin mecanismele lor de examinare a investițiilor
pentru a evita cazurile în care achiziționarea de întreprinderi europene de către investitori din afara UE ar
putea crea riscuri.

De asemenea, încurajează statele membre să examineze investițiile directe din afara UE în special în
domenii precum cercetarea medicală, biotehnologia și infrastructurile.
 Previziuni economice

Pe 11 noiembrie 2021, Comisia Europeană și-a publicat previziunile economice din toamna anului 2021.
Economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase. Pe
măsură ce campaniile de vaccinare au progresat și restricțiile au început să fie ridicate, creșterea economică
s-a reluat în primăvară și a continuat constant pe tot parcursul verii, fiind stimulată de redeschiderea
economiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a revenit la nivelul de producție înregistrat
înainte de pandemie și a trecut de la redresare la expansiune.

Se preconizează că economia UE va continua să crească în perioada analizată, atingând o rată de 4,3

% în 2022 și de 2,5 % în 2023. Perspectiva depinde de evoluția pandemiei și de ritmul în care aprovizionarea
se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.

Conform previziunilor, ocuparea forței de muncă în UE va crește cu 1 % în 2022 și cu 0,6 % în 2023. Se

preconizează că în 2022 ocuparea forței de muncă va depăși nivelul înregistrat înainte de criză și că, în 2023,
va avea caracter expansionist. Potrivit previziunilor, șomajul în UE va scădea de la 7,1 % în acest an la 6,7 %
și la 6,5 % în 2023. În zona euro, rata șomajului este estimată la 7,5 % și 7,3 % pe parcursul celor doi ani.
 Revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE

Pe 19 octombrie 2021, Comisia Europeană a adoptat o comunicare prin care trece în revistă
schimbările de circumstanțe în ceea ce privește guvernanța economică în urma crizei provocate de
coronavirus și relansează dezbaterea publică privind revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE.

Prin această comunicare, Comisia invită toate părțile interesate să reflecteze asupra funcționării
guvernanței economice și să își prezinte punctele de vedere cu privire la modalitățile de îmbunătățire a
eficacității acesteia. Scopul dezbaterii publice este de a obține un consens larg cu privire la calea de
urmat în viitor, cu suficient timp înainte de anul 2023. Comisia va lua în considerare toate opiniile
exprimate în cursul acestei dezbateri publice.
 Flexibilitate în cadrul normelor bugetare europene

Comisia Europeană a activat, pentru prima dată, clauza derogatorie generală a Pactului de stabilitate și de
creștere, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, coordonat și ferm la epidemia cauzată de coronavirus.
Acest lucru le permite guvernelor naționale să sprijine mai bine economiile naționale, întrucât normele bugetare
au fost mult relaxate.

După aprobarea de către Consiliu, clauza derogatorie generală le permite statelor membre să ia măsuri
pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în
baza cadrului bugetar european.

Măsura reflectă angajamentul Comisiei de a face uz de toate instrumentele de politică economică aflate la
dispoziția sa pentru a sprijini statele membre în eforturile de a-și proteja cetățenii și de a atenua consecințele
socioeconomice negative extrem de grave ale pandemiei.

Pe 3 martie 2021, Comisia a adoptat o comunicare care oferă statelor membre orientări generale cu privire la
desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare. Comunicarea stabilește orientări privind coordonarea
politicilor bugetare ale statelor membre, care este esențială pentru sprijinirea redresării economice. De asemenea,
stabilește principii pentru conceperea adecvată și calitatea măsurilor bugetare. Conține și indicații generale privind
politica bugetară în 2022 și pe termen mediu și face inclusiv legătura cu fondurile Mecanismului de redresare și
reziliență. În același timp, propune aplicarea clauzei derogatorii generale în 2022, până în 2023.
 Bibliografie

• https://www.eulerhermes.com/ro_RO/stiri-si-analize/ultimele-stiri/criza-covid-19-a-influentat-semnifi
cativ-economia-romaniei-in-2020.html
• https://council.science/ro/current/blog/the-pandemic-and-the-global-economy/
• https://www.trt.net.tr/romana/economie/2020/11/09/economia-mondiala-afectata-de-pandemia-covi
d-19-1524256
• https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/jobs-and-economy-during-coron
avirus-pandemic_ro
• https://www2.deloitte.com/ro/en/pages/business-continuity/articles/economia-romaneasca-la-rascr
uce-intre-contractia-economica-provocata-de-pandemie-si-oportunitatile-oferite-de-sprijinul-financi
ar-al-uniunii-europene.html