Tibori Ștefania Adriana

Marketing an 1 grupa 2

ANALIZA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI ÎN PERIOADA ACTUALĂ

Perioada actuală a economiei este umbrită intr-o cantitate generoasă de criza COVID-19, virusul
care a ajuns să stăpanească regiuni, politici și reforme, fiind necesare adaptări și schimbări pe
toate planurile, astfel încât să se poată trece cu bine peste aceasta problemă, instaurată la nivel
național, cu scopuri bine definite, din punctul unora de vedere. COVID-19 afectează toate
planurile de bun demers a ficărei țări din lume, cum ar fi economia, în primul rând, agricultura,
industria, turismul, comerțul interior sau exterior, cât și piața forței de mucă.
Ca toate celelalte state, România întâmpină și ea probleme pe care trebuie să le gestioneze,
datorită perioadei actuale, având astfel consecințe de natură pozitivă și negativă.
Economia României, în anul 2020, înregistrează o scădere de 6% a produsului intern brut, față de
anul 2019, Această perioadă marchează un deficit bugetar de 9,25% datorită crizei COVID-19,
care și-a pus amprenta pe economia întregii lumi, cât și a României. De asemenea, rata șomajului
va crește la 6.5% în acest an, iar rata inflației scade până la 2,5%.
În primul rând, virusul a afectat importurile și exporturile de bunuri, conform INS. Astfel, pentru
aceste afecțiuni, agricultura și industria au avut de suferit. Din domeniul agricol a fost alterată
piața agricolă decoarce majoritatea dintre acestea au fost închise, fermierii însă producând, dar
neavând unde sau cu cine să producă schimbul, doar cu eventualii intermediari care acceptau să
vândă produsele acestora în supermarket. O soluție pentru aceasta afecțiune provocată de Corona
Virus este dată de Comisia Europeană, care are rolul de a sprijinii fermierii. Aceasta dispune o
parte din resursele financiare pentru a atenua efectele pandemiei, acestea ajungând prima dată în
domeniul agricol, deoarece este prioritar și se dorește o mobilizare imediată a producției
agricole. În plus, agricultura in Romania devine tot mai evoluata folosindu-se tot mai multe
mașinării sau utilaje specializate, reducand numărul angajatilor. Aceasta perioada fiind una de
tehnologizare, multa lume a investit si a facut schimbari in sectorul agricol. Pentru această
perioadă, satelitul către conturile naționale au prezentat următoarele date statistice pentru
veniturile generale din agricultură. Valorile de producție, valorile brute subvențile și impozitele
sunt disponibile la prețuri curente și constante. Unul dintre principalii indicatori este valoarea
adăugată netă reală la costul factorului (venitul factorului) al agriculturii pe unitatea de lucru
totală anuală. Datele sunt publicate în decembrie (prima estimare pentru anul n), martie (a doua
estimare pentru anul n-1) și noiembrie (date finale pentru anul n-1).
Domeniul industrial suferă, datorită închiderii fabricilor și afacerilor, având ca efect intrarea
angajațiilor în șomaj sau să lucreze de la domiciliu. A scăzut cantitativ productivitatea, firmele
apelând la modalități de finanțare pentru a-și reîncepe activitatea. Analizând o serie de cifre,
conform unui sondaj realizat de Asociația Business Service Leaders România, constatăm că 98%
dintre companii au luat ca măsură de protecție lucrul de acasă. În 43% dintre companiile
industriei, un procent cuprins între 90 – 100% dintre angajați lucrează de acasă în această
perioadă. 20% dintre companii au răspuns că în jur de 70 – 80% dintre angajații lor lucrează
acum de acasă, în timp ce în 16% dintre companii procentul angajaților care lucrează la
domiciliu se află cuprins între 50 – 60%, potrivit aceleași surse. Este clar că mediul de business
Tibori Ștefania Adriana
Marketing an 1 grupa 2

are nevoie de măsuri coerente și sprijin din partea administrației centrale. De exemplu, datoriile
companiilor aferente acestor luni către stat, ar putea fi eșalonate pe o perioadă mai lungă (de
până la 2 ani), fără dobânzi. Aceasta înseamnă o creștere de 2 – 5% la taxele lunare obișnuite,
corespunzând unei perioade de activitate scazută de 1 – 2 luni Și cererea a scăzut în timpul
acestei perioade, oamenii cumpărând în mare parte doar strictul necesar. Pe plan ecomomic
(bănesc) industria a avut mult de suferit din cauză că aceștia și-au întrerupt activitatea. Industria
farmaceutică și sanitară a evoluat, toata uniunea europeana punând pe primul loc sănătatea. S-au
fabricat mult mai multe aparate și instrumente sanitare în această perioadă. Dar și industria
alimentară a avut o exploze economică, deoarece a avut loc o cerere foarte mare de alimente,
vânzătorii crescând prețurile pentru ofertă.
Industria turismului a fost afectată, deoarece acesta este un serviciu principal de care lumea are
nevoie pentru comoditatea în deplasare. În plus, turismul nu a mai beneficiat de turiștii dornici să
viziteze, contribuind la economie, deoarece liniile aeriene au fost închise, iar transportul cu
autoturismele a fost limitat si controlat. Ca soluție, Comisia Europeană nu a stat cu mâinile în sân
și a realizat ca orientările Comisiei să fie menite să le ofere oamenilor șansa de a se bucura de
odihna, destinderea și aerul proaspăt atât de necesare în această perioadă. De îndată ce situația pe
planul sănătății o permite, oamenii ar trebui să se poată întâlni cu prietenii și cu familia, în
propria țară sau în alte părți din UE, știind că s-au luat toate măsurile de siguranță și de precauție
necesare. Pachetul urmărește, de asemenea, să ajute sectorul turismului din UE să se redreseze în
urma pandemiei, sprijinind întreprinderile și asigurând faptul că Europa continuă să fie destinația
de top a vizitatorilor europeni și străini. In plus, multi antreprenori au ales ca în perioada aceasta
să investească și să renoveze regimurile de cazare, să innoiască ofertele lor, venind cu un plus de
valoare dupa perioada de izolare. Pe plan economic turismul a fost cel mai afectat, deoarece
depinde total de turiști, fiind inexistenți in perioada de izolare. Cazările în regim hotelier au
suferit cel mai mult având și diferite obligații de la stat anumite hoteluri, un exemplu ar fi
cazarea de persoane infectate și supravegherea lor.
Comerțul interior a funcționat având puține restricții, în schimb cel internațional a suferit
modificari majore și a avut un impact mare asupra economiei, deoarece România importa mult
mai mult decât exporta, iar multe granițe s-au închis,fără a mai fii posibilă importarea anumitor
bunuri. Dacă urmărim câteva cifre din statisticile INS, descoperim că în anul 2018, exporturile
FOB au însumat 5422,9 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 6197,9 milioane euro.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în luna ianuarie 2018 a fost de 775,0 milioane euro, mai
mare cu 169,8 milioane euro decât cel înregistrat în luna ianuarie 2017. Faţă de luna decembrie
2017, exporturile din luna ianuarie 2018 au crescut cu 20,7%, iar importurile au crescut cu 1,5%.
Piața forței de muncă a scăzut, România înregistrând un numar de peste aproximativ 3 milioane
de angajați, care au intrat în șomaj tehnic mai ales în domeniul industriei și turistic. Comisia
Europeană estimează o crestere până la 6,5% rată a șomajului, în anul 2020. În schimb a crescut
forta de munca în domeniul sanitar, ei fiind și prima linie în combaterea virusului.
Economia romanească în raport cu economiile țărilor străine depinde de nivelul PIB-ului și de
investițiile sau cheltuieliile pentru Europa. Pe de altă parte, fiecare a gestionat diferit problema
COVID-19, cu ajutorul Uniunii Europene. În plus, țările membre UE și-au acordat sprijin, cum
Tibori Ștefania Adriana
Marketing an 1 grupa 2

ar fi: Comisia Europeană asigură ajutor statelor membre UE, astfel dizolvându-se, pe aceasta
perioada, concurența dintre acestea. Ajutorul reciproc constă în donearea de echipamente de
protecție, cum ar fi măștile, tratarea pacienților din zona sau țara învecinată, repartizarea
cetățenilor blocați în străinătate.
Fiind îndepărtate politicile concurențiale între țări, s-a implementat solidaritatea între ele. Prin
urmare țările UE dau o mână de ajutor, între ele, prin tratarea pacienților infectați, străini, ca de
exemplu: 11 pacienți din Italia și 3 pacienți din Franța sunt internați la terapie intensivă în spitale
din Austria, Orașe și landuri din întreaga Germanie își folosesc unitățile de terapie intensivă
pentru a trata pacienți aflați în stare critică din Italia, Franța și Țările de Jos, 500 de unități
medicale mobile (furnizate de Grecia) cofinanțate de UE vor face posibil ca cetățenii să fie testați
la ei acasă, serviciul de salvare aeriană din Luxemburg a contribuit la transportul aerian al
pacientilor, o echipă formată din medici și asistenți medicali din România și Norvegia a fost
detașată la Bergamo, sub îndrumarea Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență
al UE.
Solidaritatea între statele membre ale Uniunii Europene se manifestă si prin sprijinul acordat în
domeniul sănătății, prin oderirea măstilor și costumelor de protecție, echipamente medicale,
ventilatoare sau chiar oferirea unei echipe de medici specializați. De asemenea, țările UE se ajută
prin acțiunile de repatriere, prin urmare 15 state membre ale UE au utilizat mecanismul de
protecție civilă al Uniunii în eforturile lor de repatriere. Majoritatea zborurilor enumerate sunt
finanțate de UE. Sunt incluse eforturile bilaterale de repatriere care i-au fost semnalate Comisiei
în mod expres
În concluzie, politicile concurențiale sunt vag simțite in Uniunea Europeană, deoarece scopul
comun este depășirea cu brio a virusului. Economia este instabilă în această perioadă, iar primul
pas benefic pentru UE este de a se ”vindeca” de aceast virus ”monstru”, după care statele vor
încerca ridicarea din plan economic, atât individual, cât și la comun, atunci intervenind într-o
mai mare măsură concurența liberă.
Până atunci, în opinia mea, toate statele sprijină deviza ”stay safe an stay responsible”, deoarece
daca instituțiile și conducerile ar da greș în această privință, automat și cetățenii le vor călca pe
urme, rezultând un război cu noi înșine și nu numai.