SERVICIILE TURISTICE

1. Noțiuni generale

Rolul economic al turismului

S-a constatat că, rolul turismului are un impact considerabil asupra economiei
societăților și culturilor diferitelor țări, acțiunea sa manifestîndu-se pe multiple planuri:
economic, social, cultural, politic, acesta putând fi direct sau indirect. Având ca obiect
satisfacerea nevoilor persoanelor aparute cu ocazia și pe durata călatoriei, turismul poate fi
privit și ca o succesiune de servicii cum sunt cele de transport, de odihna și alimentație, de
recreere etc. O parte vizează necesitățile obișnuite, cotidiene ca odihna și hrana, iar altele sunt
destinate unor trebuințe specific turistice cum ar fi agrement, tratament etc.

Rolul economic direct al turismului este evidențiat de:

- contribuția turismului la creșterea produsului intern brut și a venitului național;

- contribuția turismului internațional de recepție la reechilibrarea balanței comerciale de plați;

- contribuția lui la valorificarea unor categorii de resurse;

- contribuția la creșterea prosperității zonelor în care se dezvoltă turismul;

Rolul economic indirect este rezultatul faptului ca:

- dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale
Turismul reprezintă domeniul de activitate în care nu se lucrează cu servicii
pure, fiind o îmbinare de elemente tangibile şi intangibile. Încadrat în sectorul terțiar și
bazându-se în special pe prestații de servicii, turismul se constituie cea mai importantă ramură
a economiei(din acest sector), având un important efect de antrenare, de simulare a producției
în alte domenii, cum ar fi, agricultura, industria alimentară, industria construcțiilor și indirect
a materialelor de construcții, industria energetică, etc; de asemenea, turismul întreține legături
directe cu transporturile, telecomunicațiile, cultura și arta.
 Din perspectivă economică, principalul indicator al calității vieții la nivelul unei
societăți este Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, și partea din venitul pe gospodărie
alocat cheltuielilor pentru bunuri și servicii. În ultimii trei ani, conform Institutului Național
de Statistică, România a inregistrat o creștere a ponderii turismului în PIB de la 1,5% la 2,7%.

2. Serviciile turistice afectate de pandemia de coronavirus

În prezent, țările din întraga lume se confruntă cu cea mai mare criză, provocată de
noul coronavirus, acest fapt, devenind o problemă globală, la care însă, nu au întârziat să
apară măsuri atât la nivelul Uniunii Eurpene, cât și pe plan național. Pentru a putea stopa
răspândirea noului coronavirus, principalele măsuri care s-au luat au fost cele privitoare la
restricționarea deplasărilor în și dinspre zonele afectate și distanțarea socială. Această situație
a dus la colapsarea efectivă a serviciilor turistice din întreaga lume Conform estimărilor
Parlamentului European, turismul va suferi pierderi de aproximativ 1 miliard de euro pe lună,
ceea ce va afecta 27 milioane de lucrători din Uniunea Europeană ale căror locuri de muncă
sunt conectate la acest sector, astfel, toată economia va fi grav afectată, cunoscând anul acesta
o recesiune majoră.

Odată cu aplicarea măsurilor de prevenire și extindere a noului coronavirus, turismul a

fost grav afectat, numeroase afaceri confruntându-se cu probleme de genul concedierilor,
insolvenței ajungând chiar la declararea falimentului. Măsurile de lockdown impuse pentru a
frâna răspândirea virusului, au avut ca efect imediat suspendarea până la 100% a activităţii,
operatorilor economici din turism, aceștia confruntându-se cu problema anulării vacanțelor și
implicit a returnării banilor parțial sau integral. Astfel, de la o activitate economică ce
reprezenta aproape 3% din PIB, la nivel de țară, brusc, economia turismului a scazut la zero,
fiind însă, nevoie să-și dubleze volumul de muncă. Cu toate acestea, lumea este dornică să
călătorească, iar soluțiile nu vor întârzia să apară, de aceea, țările cu puternic potențial turistic,
au început să anunțe ridicarea restricțiilor impuse ca urmare a pendemiei de coronavirus și să
se pregătească pentru reluarea turismului. Un lucru este cert, acela că turismul, cu tot ce
implică, va fi unul atipic, dar va continua să existe. Nevoia de călătorie, dar și dorința de a
cunoaște oameni și locuri noi, sunt nevoi importante și îmbunătățesc calitatea vieții.

Opinia mea este că pentru o perioadă, va fi avantajat turismul autohton, intern in

detrimentul turismului extern, iar oamenii vor pune accent în primul rând pe măsurile pe care
le vor lua hotelurile, pensiunile și mai puțin pe ceea ce pot oferi în materie de locație, cadru
ambiental, atmostferă, etc... Criteriile cheie în alegerea destinaţiei de vacanţă în contextul
covid, vor fi oricum înainte de toate: siguranţa  sanitară, zonele neaglomerate, calitatea,
sustenabilitatea, ecoturismul, preferate fiind casele şi apartamentele de vacanţă, pensiunile şi
hotelurile mai mici.

În România, statul a venit în sprijinul IMM-urilor, oferind facilități pentru redresarea

mediului de afaceri, prin amânarea unor taxe, anularea unor penalități pentru întârzieri la plata
taxelor, acoperirea pâna la 75% din salariul mediu brut, creditări, susținerea reîncadrării în
muncă. Este un pas, dar de aici și până la redresarea cât mai rapidă a turismului și în proporție
cât mai mare, este cale lungă. Oamenii sunt speriați, se tem de îmbolnăvirea cu noul
coronavirus și tot mai des auzim sintagma: “nimic nu mai este cum a fost”, cu siguranță nu va
fi ușor nici pentru turiști, nici pentru operatorii din turism, nici pentru proprietarii de hoteluri
și pensiuni.

Va fi o competiție, în care cei mai puternici, mai creativi vor reuși să supraviețuiască,
deja, țări precum Spania, Franța, Italia, Portugalia, Grecia, Bulgaria au început să dezvolte
strategii și planuri pentru a redeschide turismul în condiții de siguranță, impunând o serie de
protocoale sanitare pentru hoteluri și alte forme de cazare, pentru a proteja atât sănătatea
turiștilor, dar și pe cea a angajaților. În acest context, și autoritățile abilitate din România ar
trebui să permită, pe baza unor critetii bine stabilite, ce impun măsuri de siguranță sanitară,
reluarea treptată a activității turistice. Astăzi toate țările sunt la același nivel în ceea ce
privește turismul, iar diferența dintre turismul românesc și cel internațional tinde să se
estompeze. Lucrurile se schimbă radical, iar ceea ce pare a fi pentru unii dramatic, pentru
România poate fi o oportunitate. Alianța Pentru Turism, este o structură informală deschisă și
constituită voluntar, ce lansează și un prim proiect, S.O.S. Turismul Românesc – Soluții de
Organizare și Susținere a Turismului Românesc, un demers unitar, bazat pe vocea puternică a
întregii bresle, coordonat și focusat pe viitorul turismului românesc, proiect ce include și 60
de măsuri de salvare și relansare a turismului. Recent, Institutul Român pentru Evalaure și
Strategie, a publicat pe pagina de internet un studiu care face referire la “câți români mai
pleacă în vacanța de vară”. Deși cifrele nu arată deloc îmbucurător, există totuși o speranță,
prin faptul că un procent major din cei care au răspuns că vor pleca în vacanță, au ales să-și
petreacă vacanța în România.