Sunteți pe pagina 1din 12

TURISMUL VIITORULUI: E-TURISM

Universitatea Transilvania din Braşov


Facultatea de Ştiinţe Economice
An II E.C.T.S.

Abstract

This project tries to offer an assembly image on electronic tourism worldwide, on the development
rate of the virtual market in Roumania and we realised a presentation of the diferences (advantages and
disadvantages) between the off-line and on-line tourism market. The paper includes a market research with
the purpose of studying the features of e-tourism consumers from Roumania.
From the analysis of the enquiry,we could assert that an e-tourism consumer from Romania has the
following features: the age is between 21-25 years, he is a male and he graduated.
To conclude our work we tried to find some ways of promoting the e-tourism.

Keywords :e-tourism, booking, site,survey, internet

Clasificaţie JEL: M19

1. Introducere

Turismul a devenit una din cele mai mari industrii ale lumii şi dezvoltarea sa arată
o creştere continuă în fiecare an. Organizaţia Mondială a Turismului prognozează că până
în anul 2020 sosirile de turişti din lume vor creşte cu până la 200%1. Astfel, turismul a
devenit o ramură economică destul de competitivă. Competitivitatea sa însă nu mai este
naturală, ci este condusă din ce în ce mai mult de ştiinţă, tehnologia informaţiei şi de
inovaţie.
Cu creşterea exponenţială a extinderii şi utilizării internetului şi a World Wide
Web-ului, atât acasă cât şi la locul de muncă, au crescut şi oportunităţile pentru furnizorii
de turism să distribuie informaţia şi să prelucreze rezervările pentru cumpărătorii
potenţiali.
Procesele de dezvoltare din cadrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi
Internetul în particular au revoluţionat întreaga industrie a turismului, generând noi
modele de business, schimbând structura canalelor de distribuţie specifice turismului şi
reproiectând toate produsele ce ţin de această industrie şi nu în ultimul rând, influenţând
furnizorii de pachete turistice, destinaţiile şi skateholderii.
Astfel, atâta timp cât micii operatori pot fi gasiţi, trendul va creşte în direcţia lor.
Deoarece Internetul este un fel de “teren de joacă”, cu un web site bine pus la punct,
afacerile mici îşi pot face reclamă la fel de profesional precum competitorii lor mai mari.
În acest context, asistăm la o dezvoltare din ce în ce mai accentuată a comerţului
electronic şi, implicit, a turismului electronic (sau e-turism). Am încercat, în această
lucrare, să prezentăm e-turismul şi importanţa dezvoltării sale.

1
WTO – World Tourism Organization 2005 http://www.worldtourism.org(15.01.2010)
2. E-tourismul pe plan mondial

Comerţul electronic este definit ca fiind activitatea de vânzare-cumpărare şi


marketing pentru produse şi servicii printr-un sistem electronic cum ar fi, de exemplu,
internetul. El implică transferul electronic de date, managementul distribuţiei, e-marketing,
marketing online, tranzacţii online, schimburi electronice de date, inventarul automat al
sistemelor de management utilizate şi colectarea automată a datelor.
Turismul electronic (electronic tourism sau e-tourism în engleză) este parte a
comerţului electronic şi uneşte unele din cele mai rapide tehnologii în dezvoltare, cum
sunt cea a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, industria ospitalităţii şi cea a
managementului/ marketingului/ planificării strategice.
Activităţile specifice turismului electronic presupun existenţa turoperatorilor, a
agenţiilor de turism şi a altor entităţi cu interese în domeniul turismului în spaţiul virtual
prin intermediul unui portal specializat. Fenomenul în sine are implicaţii atât pentru
consumatorul de servicii turistice, cât şi pentru cei enumeraţi mai sus.
Turismul electronic implică pentru consumatorii finali următoarele aspecte: e-
informare, e-rezervare (hoteluri, mijloace de transport etc.) şi plata electronică.
E-informare. Etapa de e-informare presupune oferirea de informaţii în cadrul
portal-urilor specializate, broşuri electronice, ghiduri turistice audio, albume foto (imagini
statice şi panorame), imagini în timp real sau clipuri video, şi chiar jurnale de călătorie
prin intermediul blogurilor sau chiar comunităţi virtuale specializate, gen Virtual Tourist,
şi de ce nu, ghidurile oferite prin intermediul oraşelor virtuale.
E-rezervare. Rezervările on-line sunt utilizate cel mai mult în domeniul hotelier,
al transporturilor aeriene şi pentru serviciile de închiriere autoturisme. Serviciile de
rezervări on-line, ca servicii ale societăţii informaţionale, trebuie să se conformeze
exigenţelor legale care îşi au izvorul în actele normative ce fac referire la serviciile de
internet, în general, şi la cele de comerţ electronic şi încheierea contractelor la distanţă, în
particular.
Plata electronică. Consumatorii pot folosi cărţi de credit, cecuri electronice, bani
digitali (digital cash în engleză) sau chiar microcash, când plăţile însumează doar câţiva
cenţi. Multe din sistemele electronice de plată pe internet sunt echivalentul electronic al
sistemelor folosite zi de zi, cum sunt cărţile de credit, cecurile etc. Până şi banii digitali,
meniţi să reprezinte moneda forte, sunt disponibili2.
Eficacitatea marketingului pe Internet poate fi determinată relativ repede şi precis
prin furnizarea statisticilor, obţinute prin intermediul tehnologiilor online, prin intermediul
cărora se realizează conturarea profilului şi a acţiunilor clienţilor conducând în final la o
mai bună cunoaştere şi adaptare a necesităţilor segmentului vizat3.
Turismul online se bazează în primul rând pe distribuţia de informaţie, însă
principala finalitate este vânzarea directă, eliminând barierele fizice şi de timp apelând la
tehnologiile comerţului electronic. De exemplu, în industria hotelieră se poate vorbi despre
mijloacele de rezervare prin intermediul sistemelor de rezervare funcţionabile precum şi
despre sistemele de rezervări în timp real. Potenţialul vânzarii directe este unul mare, bazat
pe o serie de avantaje pentru furnizorii de turism, cum ar fi: automatizare, eliminarea
comisionului agentului de turism, reducerea costurilor de rezervare prin internet faţă de
metodele tradiţionale, în acelaşi timp creşterea volumului rezervărilor datorate noilor
metode de accesare a Web-ului (PDA-uri, telefonie mobilă etc.)4.

2
Nistoreanu, P., Management în turism, Editura A.S.E., Bucureşti 2002, p. 222.
3
Walle, A., Tourism and the Internet:opportunities for direct marketing, 1996, p. 72-77.
4
Maedche, A., Staab, S., Applying SemanticWeb Technologies forTourism Information Systems, Research
Center for Information Technologies at the University of Karlsruhe, 2006
Conform Centrului Regional de Cercetări în turism din Danemarca, dimensiunile
pieţei turistice europene on-line au crescut de la 2,5 miliarde Euro în 2000 la 18,2 miliarde
Euro în 2004, atingând 28,5 miliarde Euro în 2006, în timp ce vânzările turistice on-line în
SUA au atins 122 miliarde $ în anul 2009, cu 48% mai mult faţă de anul 20065 . De
asemenea, în anul 2010 pe piaţa turistică americană mai mult de 45% din rezervările
turistice vor fi efecutuate cu ajutorul internetului

Tabel 1Trendul pieţei online turistice –Europa 2005-2008 cu previzionare pe 20096


Piaţa totala (mld Piaţa online (mld Piaţa online in raport cu
euro) euro) piata totala (procente)
Europa (an)
2003 215 14.0 6.5
2004 220 21.2 9.6
2005 235 30.4 12.9
2006 247 40.3 16.3
2007 254 49.8 19.6
2008 260 58.4 22.4
2009 254 65.4 25.7

70
60
50
40 mld. Euro
30
mld.Euro
20
10
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 1. Trendul pieţei online în Europa


sursa : Carl H. Marcussen, Centre for Regional and Tourism Reasearch,martie 2009

Întregul proces de promovare online are ca punct de pornire căutarile pe Internet,


însă utilizatorii rareori depăşesc primele pagini de rezultate în vederea descoperirii
conţinutului dorit. Asadar, pentru ca un operator turistic să poată deveni vizibil, trebuie
să apară în top 10 sau 15 pagini de rezultate afişate pentru cuvintele utilizate. Potrivit
OneStat.com utilizatorii tind să utilizeze două sau trei cuvinte atunci când efectuează o
căutare online (numărul cel mai popular de cuvinte utilizate într-o expresie de căutare :
două cuvinte -28.38% - trei cuvinte -27.15% - patru cuvinte -16.42%7 ).
Pornind de la aceste statistici, interesantă este realizarea unei corelări cu date
privind cuvintele cheie utilizate în domeniul turismului. Potrivit Google AdWords ierarhia
primelor patru cuvinte cheie utilizate în cadrul căutarilor în anul 2009, sortate după
volumul de căutare lunar global, este următoarea:
o hotel/hotels (923.000.000- cu cel mai mare volum apărut în luna iulie)
o resort (101.000.000- cu cel mai mare volum apărut în luna iulie)
o tourism (20.400.000- cu cel mai mare volum apărut în luna noiembrie)
o accomodation (30.400.000- cu cel mai mare volum apărut în luna iulie)
o rooms (30.400.000- cu cel mai mare volum apărut în luna iulie)8.

5
Travel industry Association of America(TIA) http:// www.tia.org(15.01.2010)
6
Centre for Regional and Tourism Research www.crt.dk/uk/staff/chm/trends.htm
7
http://www.onestat.com ( 16.01.2010)
8
https://adwords.google.com/select/KeywordToolExternal(16.01.2010)
Utilizarea motoarelor de căutare pentru scopuri de turism a devenit tot mai
importantă pe internet. O căutare ipotetică se ilustrează pornind de la căutarea iniţială a
informaţiei până la rezervarea propriu-zisă.

Fig. 2. Paşii pentru o rezervare online


Sursa : Adaptare după Bender, D., Using the Web to market the hospitality, travel and tourism product or service, 1997.

3. E- turismul in România

La nivelul ţării noastre, nu există o evaluare oficială a pieţei de turism online, dar
estimările conduc către o pondere de maxim 1% din piaţă la ora actuală, dar cu previziuni
foarte optimiste. Din ce în ce mai mulţi români au acces la internet, la sfârşitul anului 2009
internetul având o rată de penetrare de aproximativ 33%, la jumătatea mediei europene,
dar cu o creştere de 100% faţă de anul precedent.
Piaţa românească de turism este dominată de agenţiile clasice care operează prin
sisteme de vânzare offline, dar care încet-încet par că se orientează şi spre vânzarea prin
internet, investind mai mult în această direcţie. Nu se poate spune însă că este vorba de o
reorientare strategică, ci mai degrabă de o completare a veniturilor, agenţiile de turism
exclusiv online fiind la început în România.
Cu toate acestea, ponderea rezervărilor efectuate de români este în continuă
creştere. În 2007 rezervările făcute direct de pe site-urile hotelurilor reprezentau 23%, în
2008 au crescut până la 33%, iar în 2009 au ajuns la 36%, din totalul rezervărilor
înregistrate9.
În România, multe dintre site-urile agenţiilor de turism sau hotelurilor oferă
posibilitatea rezervărilor electronice. Astfel, de exemplu, dintr-un total de 791 de membri
ai ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism), 790 (adică 99,87%) au o adresă de
e-mail, iar 681 (adică 86,09%) au site-uri.

9
Raportul -Rezervările online in hotelurile din Romania intre2007-2009, IPIX Romania, februarie 2010
Tabel 2 Situaţia înzestrării membrilor ANAT cu site-uri şi adrese de e-mail în luna septembrie,
200910
Regiunea Numarul membrilor Adrese de e-mail Site-uri
Nord-Est 40 40 29
Sud-Est 70 70 54
Sud 47 47 37
Sud-vest 23 23 15
Nord-vest 70 70 58
Vest 40 40 31
Centru 81 81 66
Bucuresti 412 411 383
In strainatate 8 8 8
TOTAL 791 790 681
Sursa: Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism www.anat.ro

Din site-urile oficiale ale asociaţiilor şi federaţiilor de turism, constatăm că


majoritatea membrilor afiliaţi au fie un site propriu de prezentare, fie sunt promovaţi prin
intermediul site-ului asociaţiei/federaţiei la care s-au afiliat, astfel încât oferta lor de
servicii este prezentă pe Internet. Cu alte cuvinte, rezervarea unui sejur, hotel, bilet de
avion sau a unei maşini poate fi facută online chiar dacă plata se efectuează off-line în
lumea reală, la ghişeu. Pentru un turist român care va pleca în ţară, acest dezavantaj poate
părea relativ minor, însă pentru un turist străin care doreşte să îşi petreacă o vacanţă în
România este un real obstacol. În plus, inexistenţa posibilităţii de plată online conduce
efectiv la pierderea de clienţi de către agenţiile de turism din România şi afectează negativ
potenţialul de creştere al afacerii acestora.
În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii agenţiilor de turism, a rezultat că
ponderea comenzilor care vin online în total comenzi este în prezent cuprinsă între 8% şi
90%. De remarcat că cea mai mare pondere a vânzărilor online în total vânzări pentru un
site care acceptă plata prin card a ajuns deja la 60% şi în România.
Turismul şi serviciile de transport reprezintă 38% din cele 784.000 tranzacţii în
valoare de peste 65 milioane euro prin platforma ePayment în primele nouă luni din
200911.
Managerii companiilor de turism consideră că în viitor va creşte ponderea
vânzărilor online în volumul total al vânzărilor, comerţul electronic urmând să aibă o şi
mai mare influenţă benefică asupra evoluţiei cifrei de afaceri.

4.Trăsăturile consumatorului român de e-turism (cercetare de piaţă)

Obiectivul specific al acestei etape de cercetare este :


• Studierea caracteristicilor consumatorilor de e-turism
În ceea ce priveşte metodologia, cercetarea s-a desfăşurat pe parcursul a 2 zile
consecutive, în luna aprilie 2010, iar instrumentul utilizat a fost chestionarul on-line.
Chestionarul este compus din 12 întrebări diferite din punct de vedere tipologic (3
întrebări au fost cu variante multiple de raspuns, 9 întrebări închise). Prima jumătate a
chestionarului on-line are rolul de a analiza frecvenţa folosirii internetului în planificarea

10
Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism www.anat.ro
11
http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/75196/Gecad-ePayment-2010-va-fi-anul-turismului-in-
comertul-electronic.htm
concediilor/vacanţelor dar şi de a studia comportamentul consumatorilor de e-turism. Cea
de-a doua parte a chestionarului urmăreşte caracteristicile respondenţilor.
Eşantionul de respondenţi a fost de 109 persoane din rândul reţelelor de socializare.
Eşantionul nu este reprezentativ.

Tabel 3. Cote de aplicare a interviurilor


sex feminin masculin Total
Varsta
16-20 ani 18 20 38
21-25 ani 17 16 33
26-30 ani 6 11 17
31-35 ani 3 9 12
peste 35 ani 3 6 9
Total 47 62 109

Răspunsurile la întrebarea 1 ("Cat de des folosiţi internetul?”) pot fi utilizate în


ilustrarea frecvenţei folosirii internetului în rândul populaţiei intervievate. Astfel, în
proporţie de 92% au declarat ca folosesc internetul o dată pe zi sau mai des.

Fig. 3 Frecventa utilizarii internetului

Întrebarea 2 (“ Ce site-uri accesati de obicei?”) a ilustrat că internauţii nu se axează


numai pe un anumit gen de site, cele mai accesate site-uri fiind cele de turism, comunităţi
online şi site-uri cu locuri de muncă.
Răspunsurile la întrebarea 3 (“Înainte de a pleca în concediu vă informaţi de locaţia
în care urmează să ajungeţi?) relevă că 94% dintre intervievaţi apelează la sursele de
informare, iar în proporţie de 88% dintre cei care au răspuns la întrebarea 4 ( “Care sunt
sursele de informare?”) susţin că sursa de informare principală este internetul, urmată de
recomandările prietenilor.
Fig. 4 Internetul sursa principala de informare

Întrebarea 5 (“Apelaţi la serviciile online pt rezervări?( bilete de avion, rezervare la


hotel)”) are rolul de a evidenţia atitudinea populaţiei cu privire la serviciile online. În urma
corelării întrebării 5 cu întrebarea 12 care se referă la vârsta intervievaţilor remarcăm că
respondenţii cu vârsta cuprinsă între 21-25 de ani în proporţie de 27% apelează la seviciile
online de rezervare.

Tabel 4. Categorii de vârsă care apelează la e-turism


5. Apelaţi la serviciile online pt rezervări ?( bilete de
avion, rezervare la hotel)
12. Ce vârstă aveţi? da nu Total
16-20 ani 11 27 38
21-25 ani 14 19 33
26-30 ani 13 4 17
31-35 ani 10 2 12
peste 35 ani 3 6 9
Total 51 58 109

Răspunsurile la întrebarea 6 ("Preferaţi să plecaţi în concediu pe cont propriu sau


printr-o agenţie de turism?”) relevă că în proporţie de 67% dintre respondenţi îşi planifică
vacanţa pe cont propriu şi doar 33% dintre aceştia apelează la o agenţie de turism.
La întrebarea 7 ("În ce ţară/ ţări aţi fost în concediu în ultimul an?) răspunsurile au
fost variate, iar în proporţie de 54% dintre respondeţi au declarat că în ultimul an şi-au
petrecut concediul în România.
Fig. 5 Destinaţiile alese de turiştii români în 2009
Tot în urma analizării chestionarelor prin corelarea întrebărilor 9 ("Care este
venitul net lunar al familiei tale (inclusiv salarii/ pensii/ ajutor de şomaj, dobânzi, alocaţii,
profituri din diverse afaceri, dividende etc.)”) şi 6 observăm că un procent de 62% din cei
care apelează la serviciile unei agenţii de turism au un venit mai mare de 2500 RON, iar
37% din cei care preferă să îşi planifice vacanţa pe cont propriu au un venit cuprins între
500-1500 RON.

Tabel 5. Influenţa venitului asupra modului de planificare a călătoriei


Preferaţi să plecaţi în concediul pe cont
propriu sau printr-o agenţie de turism?
Care este venitul net lunar al familiei tale? agenţie de pe cont Total
turism propriu
1500-2500RON 6 17 23
500-1500 RON 5 28 33
mai putin de 500 RON 2 8 10
peste 2500 RON 22 21 43
Total 35 74 109

Din cei care apelează la serviciile de rezervare on-line 41% au absolvit o facultate,
iar în proporţie de 55% din cei care nu apelează la rezervarile on-line ultima formă de
învăţământ absolvită a fost liceul.

Tabel 6.Consumatorii de e-turism în raport cu nivelul de pregătire


Apelaţi la serviciile online pentru rezervări?

Ultima forma de învăţământ absolvită Da nu Total


10 clase/Şcoala profesională 1 4 5
8 clase sau mai puţin 1 4 5
Facultate 21 13 34
Liceu 20 32 52
Master 8 5 13
Total 51 58 109

Dintre cei care apelează la serviciile on-line pentru rezervări 58.8% sunt de gen masculin.
Rezultatul acestei cercetări a arătat că profilul consumatorului de e-turism are o
vârstă cuprinsă între 21-25 ani, este de gen masculin, iar ultima formă de învăţământ
absolvită este facultatea.

5. Agenţii de turism vs internet booking

Pentru planificarea concediului se folosesc, în general, fie contractarea directă a


serviciilor printr-o agenţie de turism, fie prin internet booking.
Agenţia de turism este întreprinderea, cu scop comercial, care procură şi furnizează
turiştilor sau călătorilor servicii sub formă de sejururi şi deplasări, mai concret, vânzarea
sau distribuirea biletelor de transport, informarea privind mijloacele de transport,
transportul bagajelor şi al autoturismelor, furnizarea serviciilor hoteliere, rezervarea
camerelor, distribuirea cecurilor de călătorie, organizarea vizitelor şi a excursiilor, servicii
de ghizi, traducere, însoţire şi curierat.
“Internet booking” poate fi definit ca fiind o aplicaţie suport pentru rezervarea prin
intermediul internetului. Ajută consumatorii să rezerve bilete de avion, camere la hotel,
pachete turistice, asigurări şi să foloseasca altfel de servicii online.
În continuare vor fi prezentate atât avantaje cât şi dezavantaje ale acestor două
modalităţi de planificare a unei vacanţe.
Aspectele pozitive pe care le prezintă planificarea concediului printr-o agenţie de
turism sunt diverse şi le-am putea considera hotărâtoare12:
1. Personalul autorizat din domeniu face o prezentare detaliată şi punctuală a facilităţilor
pe care le prezintă diverse pachete turistice. Astfel, informaţiile sunt prezentate clar şi
concis.
2. Agenţia de turism este obligată să prezinte şi inconvenientele sau punctele mai puţin
atractive ale unei destinaţii, detalii care nu ar putea fi sesizate la o simplă navigare pe
internet.
3. Turiştii sunt puşi la curent cu toate schimbările de ultim moment. Nimeni nu vrea să
ajungă la destinaţie şi să aibă suprize neplăcute ce îi pot strica sejurul, aşa că este
important ca turistul să poată ţine legătura cu agenţia de turism. În cazul în care condiţiile
de la faţa locului nu sunt cele la care el se aştepta, va avea pe cine să tragă la răspundere.
4. O agenţie de turism poate obţine un preţ mai bun de avion pentru că, de regulă, încheie
contracte cu companiile aeriene ce oferă astfel de discounturi. Turistul nu va fi privit ca un
client individual, ci va fi asociat cu acea agenţie de turism, fapt ce îi va aduce avantaje. De
asemenea, preţul unui bilet rezervat printr-o agenţie de turism rămâne constant, în timp ce
pe cont propriu, el poate varia de la o zi la alta.
5. De asemenea, o vacanţă organizată de o agenţie de turism oferă multiple beneficii cum
ar fi: ghizi turistici, circuite exotice, excursii de aventură, safari etc. Prezenţa unui
reprezentant al agenţiei în staţiunea respectivă, fie că ne referim la o sucursală, fie că este
vorba despre un ghid, reprezintă o garanţie în plus pentru faptul că turistul va avea unele
facilităţi.
6. In cazul în care un manager doreşte să le ofere angajaţilor săi o mini vacanţă de neuitat,
o agenţie de turism îi va fi din nou de ajutor pentru că aceasta organizează şi team
building-uri cu diverse activităţi relaxante.
7. Agenţia de turism s-a lovit în trecut cu anumite situaţii, ştiind acum mult mai bine cum
să gestioneze lucrurile. La destinaţie turistul nu va fi singur. Pentru orice informaţie
( adresa unui spital, probleme cu copiii, nerespectarea condiţiilor de cazare etc.) agenţia îi
va furniza datele necesare.
8. Un turist poate face propriile cercetări pe internet despre vacanţa de vis pe care şi-o
doreste. El poate să caute cele mai bune oferte pe care apoi să le prezinte agentului său de
turism. Agenţiile pot furniza turistului o listă a companiilor aeriene cu care lucrează, a
zonelor pe care le poate vizita în concediu, bineînţeles la diverse preţuri. Din aceste oferte
el o poate alege pe cea mai bună, dar la fel de bine ar putea să compare cu ceea ce gaseşte
pe internet, pentru a se convinge dacă varianta agenţiei de turism este cea mai avantajoasă.
9. In privinţa preţului este posibil ca tot turistul să fie cel câştigat, deşi în aparenţă suma de
pe oferta agenţiei pare să fie mai mare decât ceea ce el a găsit pe internet. Dar dacă pune
12
http://www.afla.ro/articole/576/agentiile-de-turism-vs-internet-booking.html
în balanţă facilităţile pe care le are, siguranţa pe care i-o dă o agenţie de încredere,
informaţiile oferite cu acurateţe, va descoperi că iese în avantaj.
10. Cei ce îşi rezervă biletele de avion de pe internet susţin faptul că le-au achiziţionat
mult mai ieftin decât ar fi putut-o face printr-o agenţie. Adevărul este că niciodată nu poţi
fi sigur de acest lucru. Un agent de turism bun analizează toate variantele, având în vedere
diferite companii aeriene externe dar şi interne pentru diverse excursii ale vacanţei, preţul
curselor ce variază în funcţie de momentul zilei, de zilele săptămânii, durata şederii,
aeroporturi etc.
Bineînţeles că trebuie menţionate şi dezavantajele alegerii unei agenţii de turism
pentru vacanţă:
1. Libertatea este oarecum îngrădită de activităţile sau excursiile oferite de agenţie.
2. Dacă turistul nu se adresează unei agenţii de încredere, recomandată eventual de
prieteni, serviciile ar putea să nu se ridice la aşteptările sale, şi multe din avantajele
prezentate mai sus să nu se aplice în cazul său.
3. Turistul trebuie să se asigure că nu e nevoie să plătească taxe suplimentare. Unele
agenţii de turism iau pe langă comisioane, şi diferite taxe ce pot sau nu să fie îndreptătite.
Este datoria turistului să discute cu ei şi să decidă daca se merită sau nu.
Pentru cei ce au călătorit prin intermediul unei agenţii de turism şi au avut
experienţe reuşite, această primă variantă este cea mai bună, dar unii nu au fost la fel de
norocoşi, dând o grămadă de bani pe o vacanţă ratată. Ei au încercat, probabil varianta
rezervării online şi au fost mulţumiţi.
Iată câteva dintre avantajele acestui tip de planificare a vacanţei:
1. Cel care pleacă în vacanţă are mai multă libertate pentru că vizitează ce doreşte, când
doreşte şi îşi poate schimba hotelul dacă nu este mulţumit de condiţii.
2. Turistul caută pe internet până gaseşte o variantă accesibilă şi din punct de vedere al
preţului, dar şi al facilităţilor.
3. Turistul poate descoperi alte locuri interesante la destinaţie pe care, în mod normal, nu
le-ar fi găsit.
4. Pe internet, turistul citeşte comentarii şi păreri ale persoanelor care au mai rezervat
printr-un anume site, îi poate întreba dacă descrierea de acolo se potriveşte cu realitatea
etc. Asta poate face şi atunci când se documentează pentru a-i expune agentului său de
turism doleanţele sale.
5. Turistul vede locurile pe care le va vizita, condiţiile camerelor în care va fi cazat în mult
mai multe poze decât ar putea vedea într-un pliant.
6. Majoritatea companiilor aeriene sau a hotelurilor au propriul site de pe care turistul
poate rezerva la un preţ mai mic.
7. Un site online este accesibil 24 din 24 de ore, astfel se reduce timpul de planificare a
vacanţei fără ca turistul să trebuiască să meargă la o agenţie de turism. Turistul citeşte,
alege şi rezervă.
8. Biletele rezervate se pot printa de pe internet fiind mult mai comod şi rapid astfel.
9. Majoritatea acestor site-uri au un serviciu de contact cu clienţii ce funcţionează după
regula non- stop. Astfel, pentru nelămuriri turistul poate suna şi afla mai multe detalii.
Totuşi, nici internet booking-ul nu este ferit de inconveniente:
1. Turistul are mai mult de căutat, de verificat, de anticipat şi de făcut. Aşadar, uneori
timpul pe care turistul crede că l-a scutit rezervând pe internet, poate fi de fapt intervalul
alocat research-ului.
2. Apar anumite riscuri. O vacanţă planificată prin intermediul unei agenţii de turism,
oferă turistului un alt statut, evenimentele neprevăzute apar rar, chiar şi atunci găsindu-se
soluţii mai rapide cu ajutorul unui reprezentant al acelei agenţii.
3. Datele nu pot fi 100% sigure.
4. Este posibil ca respectivul site să nu meargă atunci când turistul vrea să rezerve, sau mai
rău, în momentul în care are nevoie de asistenţă.
Aşadar, atât agenţia de turism, cât şi internet bookingul prezintă avantaje şi
dezavantaje. În funcţie de priorităţile şi doleanţele sale, turistul va putea face alegerea
corectă pentru a petrece o vacanţă de neuitat, lipsită de griji şi de probleme.

6. Propuneri si concluzii

În viitor dezvoltarea e-turismului se va realiza şi prin reţelele de socializare cum


ar fi Facebook, ţinând cont că tot mai multe companii implicate în turism au o astfel de
pagină pentru a se promova. Prin paginile create, reprezentanţii unitaţilor pot posta
fotografii, anunţa evenimentele ce au loc în cadrul unităţii, şi răspund la întrebările
adresate de potenţialii clienti, altfel spus "comunică" în timp real. Reţelele de socializare
oferă posibilitatea celori interesaţi să fie la curent cu ultimele noutăţi despre produse,
pachete speciale, evenimente, dar şi de a crea un sentiment de comunitate, ceea ce este
foarte important pentru industria serviciilor. Facebook-ul este foarte potrivit pentru această
comunicare pentru că oferă şi posibilitatea încărcării de imagini, care ajută în exprimarea
unor concepte şi proiecte mai elaborate. Avantajul acestei promovări este acela că totul
este gratuit.
Considerăm că succesul e-turismului se bazează în mare măsură pe educaţia
utilizatorilor. De aceea, pentru ca e-turismul să „prindă” trebuie implementată publicului o
anumită cultură informaţională.
În România, această cultură nu este dezvoltată, şi de aceea e-turismul românesc
este doar un concept de marketing, de promovare şi nu înseamnă servicii mai eficiente.
Agenţiile de turism româneşti trebuie să realizeze că oferirea unor informaţii foarte uşor
accesibile într-un timp scurt, informaţii actuale şi relevante, duce la creşterea încrederii
clienţilor în agenţie şi la creşterea numărului de clienţi. De aceea, firmele româneşti
trebuie să ofere o mai mare mobilitate clienţilor lor, prin oferirea de facilităţi acestora
(plata on-line, service post-vânzare).
Prin această lucrare am încercat să oferim o imagine de ansamblu asupra e-
turismului la nivel modial, gradul de dezvoltare a pieţei virtuale în România şi o
prezentare a avantajelor şi dezavantajelor dintre piaţa turismului off-line şi online.

Bibliografie
1. 1. Maedche, A., Staab, S., Applying SemanticWeb Technologies forTourism
Information Systems, Research Center for Information Technologies at the
University of Karlsruhe, 2006
2. Nistoreanu, P., Management in turism, Editura ASE, Bucureşti, 2002.
3. Walle, A., Tourism and the Internetpportunities for direct marketing, Journal of
Vacation Marketing, Vol. 2, 1996
4. * * * www.adworsd.google.com
5. * * * www.afla.ro
6. * * * www.anat.ro
7. * * * www.crt.dk
8. * * * www. onestat.com
9. * * * www.wall-street.ro
10. * * * www.worldtourism.org