Impactul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor asupra

Dezvoltării Turismului în România

Acest studiu se concentrează pe analizarea aplicării Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor și impactului acestora asupra
dezvoltării și structurii industriei turismului în România.

România deține un potențial valoros, care, capitalizat

corespunzător, ar putea transforma țara într-una foarte
competitivă, capabilă să atingă înaltele standarde de pe piața de
turism europeană. A te axa pe potențialul românesc pentru a
atrage mai mulți turiști nu se referă doar la axarea pe patrimoniul
nostru natural, ci și la adoptarea celor mai noi tehnologii ale
informației și comunicațiilor, deoarece la ora actuală ameliorarea
impresionantă a Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și
expansiunea internetului a schimbat structura industriei
călătoriilor din întreaga lume.

Din păcate, utilizarea insuficientă a IT-ului și internetului pentru

informare, marketing și rezervări este unul dintre minusurile
României ca destinație turistică. De aceea, în contextul noii
economii, dezvoltarea e-turismului a devenit esențială și în țara
noastră. Apariția noii tehnologii a informației și comunicațiilor –
exemplele includ internetul, computerele, sistemele interactive
multimedia și telecomunicațiile digitale – au modificat dramatic
ipotezele teoretice și practice referitoare la rolul tehnologiei
comunicațiilor în dezvoltare, dar în România există încă mulți
oameni care consideră că tehnologia informației și comunicațiilor
nu reprezintă o prioritate a societății noastre. Cu certitudine, țara
noastră trebuie să-și revizuiască prioritățile deoarece încă există
bariere în calea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor,
precum:

 probleme privind susținerea infrastructurii;

 accesul la tehnologia informației și a comunicațiilor;
 training-ul și dezvoltarea aptitudinilor;
 relații sociale ierarhice ce determină cine are acces la
tehnologia informației și comunicațiilor.

Companiile românești ce operează în cadrul sectoarelor

organizării de călătorii și cazare trebuie să facă față unor
companii și turiști high-tech de pe piața electronică pentru a
interacționa cu aceștia în mod direct pe platformele electronice.

Câteva dintre beneficiile asociate accesului la noua tehnologie

sunt :
  lărgirea ofertei de informații ;
 reducerea costurilor ;
 reducerea gradului de ineficiență și nesiguranță ;
 depășirea constrângerilor datorate distanței sau elementelor
geografice;
 conștientizarea avantajului comparativ pe piața economică;
 creșterea accesului la canalele de furnizare globale și la
expansiunea piețelor;
 ameliorarea transparenței.

În cea mai mare măsură, utilizarea pe scară largă a internetului a

rămas limitată în sectorul turistic din România. Totuși, din ,
un sistem de rezervare bazat pe Internet a fost utilizat pentru a
servi hotelurilor de top din stațiunile de munte și mare. România
a fost inclusă în Portalul de Destinații Turistice Europene, ceea ce
contribuie la ameliorarea conștientizării ei ca destinație turistică.
Autoritatea Națională de Turism și-a îmbunătățit de asemeni
prezența online. Dezvoltarea rețelelor high-tech în zonele rurale și
pregătirea agenților locali sunt probleme ce necesită un termen
mai lung pentru rezolvarea lor. Liderii internaționali în
distribuția globală a serviciilor electronice au pătruns pe piața
românească. În perioada - , rezervarea electronică a
crescut la un procent annual de 12% în România. Utilizarea
internetului și numărul total de conexiuni a crescut remarcabil
din , când doar % din gospodăriile românești beneficiau de
o conexiune Internet. Dar, din păcate, statisticile arată că
România încă are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a
internetului din UE. Mai mult de jumătate dintre români nu au
utilizat niciodată internetul, cea mai mare cifră din UE. Statisticile
Eurostat (organism al Comisiei Europene arată o rată mult mai
scăzută de utilizare a internetului în sudul și în estul Europei
comparativ cu nordul și vestul acesteia (studiul referitor la
utilizarea internetului în cadrul UE în 2011). Studiul, care
cuprinde date despre utilizarea internetului în scopuri private și
de la domiciliu, plasează România la coada clasamentului. Numai
% din gospodăriile românești dețin o conexiune de orice tip de
Internet, ceea ce determină clasarea țării pe penultimul loc.
Procentajul gospodăriilor românești care au conexiuni de mare
viteză în bandă largă este doar de %, sub jumătatea mediei UE.

Nivelul scăzut de acces la internet al României este reflectat de

asemeni în motivul pentru care populația țării utilizează
internetul : 1 % dintre români au cumpărat bunuri sau servicii pe
internet, în timp ce media în UE este de 58%. Studiul a analizat
motivul pentru care oamenii utilizează internetul, măsurând
procentul de indivizi ce au obținut informații de pe pagini web,
au completat formulare și au cumpărat bunuri sau servicii via
internet.
Nu există date privitoare la conexiunile internet din fiecare
regiune a României, dar datele provenite de la jucătorii de pe
piață arată că majoritatea conexiunilor existente se află în zonele
urbane majore și că zonele rurale îndepărtate ale țării beneficiază
de un număr limitat sau de niciun utilizator de internet.

Atitudinea conservatoare s-a înrădăcinat în țara noastră și

preocuparea pentru bunurile de bază inhibă aprecierea
importanței Tehnologiei Informației și Comunicațiilor TIC , dar
nu vom putea nega la nesfârșit faptul că următorul secol va fi un
secol al cunoașterii și că omenirea se dezvoltă în această direcție
devenind din ce în ce mai mult bazată pe cunoaștere.

Este vital ca sectorul de turism, într-o piață emergentă cum este

cea a României, să coștientizeze schimbările apărute în modul în
care internetul este utilizat în lumea întreagă și implicațiile pe
care acesta le are în distribuirea, introducerea pe piață și
comercializarea călătoriilor.

Banda largă, un factor critic în utilizarea internetului pentru

turism și călătorii, a avut și va avea în continuare o rată de
creștere reprezentativă. Pe viitor se va remarca drept
predominantă utilizarea wireless-ului.
Nu de mult cel de-al doilea val al web-ului – denumit de obicei
Web . a revoluționat internetul și a creat o bază de date
deschisă pe internet care permite utilizatorului să utilizeze și să
manipuleze dar și să creeze și să încarce conținuturi, fără
cunoașterea proceselor de programare și procesare online.

Călătoria este o activitate socială intensă – cu referință la ieșirea în

lume și interacțiunea cu alți călători – așa că nu pare surprinzător
faptul că turismul și călătoriile au ajuns o parte importantă a
culturii de rețele sociale din Web . . Turiștii se vor întoarce în
permanență online pentru a primi sfaturi, recomandări și contacte
de la alți turiști ca și ei de pe rețele sociale de contact.

Mediul de content-uri gestionabile și clasificabile permite de

asemeni meta-limbajului XML să faciliteze schimburi – ceea ce
înseamnă că putem combina date din surse diferite pe o singură
pagină web sau aplicație. Acest proces este cunoscut sub numele
de „Mashing/mashup” și a devenit foarte important pentru
turism deoarece permite user-ului să genereze content (UGC) care
să fie inclus în site-urile furnizorului. Mixarea content-urilor de
turism și a link-urilor în hărți online a creat oportunități imense
pentru promovarea și managementul resurselor de turism într-o
manieră interactivă, performantă vizual.
Odată cu răspândirea pe scară largă a rețelei sociale de
marketing, multe destinații și furnizori au format parteneriate cu
agregatori și editori UGC pentru a partaja și a mixa conținuturi.
Acest content joacă un rol major în asigurarea conștientizării
turiștilor, selectării destinației respective de către aceștia precum
și a furnizorului de servicii turistice în cauză, reprezentând un
element cheie al canalului de distribuție. Odată luată această
decizie, user-ilor web li s-a oferit oportunitatea de a utiliza web-ul
pentru a-și face rezervările de călătorii.

Efectul networking-ului social a fost majorat imens prin blogging

și utilizarea tagging-ului, ambele servind la lărgirea comunității
globale de utilizatori care sunt axați pe un anumit subiect. Forța
networking-ului social este recunoscut și de către directorii de
publicitate. În timp ce aceștia încă consideră motoarele de căutare
ca fiind foarte eficiente și, într-adevăr, mediul cel mai eficient
online, networking-ul social vine cu forță din urmă, mai ales
atunci când este combinat cu bloguri și video. Un alt aspect al
creării de rețele sociale este amplitudinea pe care a luat-o
utilizarea de filme video. Acest lucru este îndeosebi util în
Organizația de Management a Destinației DMO - Destination
Management Organization) în scopul de a-și îndeplini sarcina în a
comunica esența unor destinații îndepărtate.
O conștientizare a tendințelor actuale din turism ajută România să
planifice strategic, să introducă pe piață și să-și dezvolte afacerea.
Pe competitiva piață online, cunoașterea mediului din turism, a
dezvoltării sale curente și viitoare ne va ajuta să investim
inteligent în scopul maximizării vânzărilor. Din fericire, în această
sferă - bogată în informații online despre turism – se găsesc o
mulțime de date ce sunt continuu colectate, analizate și publicate.
Cel mai bun mod de a accesa și utiliza aceste informații constă în
căutarea lucrărilor de cercetare, existente online, ale unor
profesioniști din domeniu.

Din păcate, este o lipsă generală de informații despre turism

active și actualizate pe cele mai multe dintre piețele emergente, ce
se adâncește și mai mult atunci când este vorba de turismul
online.

Noi recunoaștem faptul că dacă e-turismul a devenit o parte

sustenabilă și fezabilă a sectorului nostru turistic, este nevoie să
creăm și să publicăm studii care să poată fi folosite pentru a face
planuri strategice adecvate și lobby pentru redistribuirea
bugetului, identificând totodată provocările și posibilele soluții.
Există studii ce confirmă dominația internetului ca sursă de
informații. În Europa, internetul este în primul rând important ca
sursă de informații, deși comercializarea călătoriilor este și ea
foarte importantă mai ales în ceea ce privește vânzarea acestora.
Vânzările călătoriilor online le-au depășit pe cele offline în SUA, o
tendință care se manifestă acum și în Europa.

Se estimează existența a cel puțin , milioane de utilizatori de

internet în întreaga lume. S-a constatat o creștere majoră în toate
regiunile lumii. Previziunile au sugerat 1,5 milioane de persoane
cu acces la internet în 2011 (Sondaj media publicat de Comisia
Europeană de Turism . Internetul devine parte integrantă a
telecomunicațiilor, prognozelor și publicațiilor media, devenind
deci mijlocul principal prin care cei mai mulți dintre vizitatori vor
accesa informația.

Dispozitive pentru automobil sau portabile care combină accesul

la internet cu GPS-ul (global positioning system - sistem de
poziționare globală , permit navigarea prin satelit satnav , în
scopul de a facilita aflarea rutelor locale și a planifica itinerariile,
pentru a realiza conexiunea între rute de călătorie, atracții și
facilități.
O evoluţie importantă este legată de apariţia de „servicii bazate
pe localizare ” – în scopul comunicării informațiilor specifice celor
interesați, prin intermediul dispozitivelor portabile, atunci când
se află în anumite locații – de exemplu, pentru ca DMO să
furnizeze informații despre un anume loc persoanelor care se află
în imediata apropiere a acestuia sau pentru transmiterea de
mesaje publicitare, cum ar fi ofertele speciale, specifice acelei
locații.

Accesul operatorilor români de turism la această multitudine de

informații de piață este din păcate afectat de rata de utilizare
scăzută a computerului și internetului în industria autohtonă.

Utilizarea redusă de tehnologie constituie un alt factor ce face ca

turismul românesc să fie mai puțin competitiv. În afara capitalei,
utilizarea computerului și internetului este neuniformă.

Fără existența unui grup de tour operatori mai sofisticați și fiabili

și de proprietari de mici hotele care să accesesze internetul și
computerul, capacitatea de a profita de avantajul amplorii de care
se bucură rezervările și promovarea online va rămâne
neexploatată.
Mulți operatori străini de turism nu știu încă de existența pieței
turistice românești. Tour operatori străini, care controlează o
mare parte a fluxului de turiști, ori nu au cunoștință de România
ori au o opinie proastă despre țara noastră. Problemele de
imagine afectează astfel competitivitatea României. Chiar și
atunci când operatorii de turism și turiștii știu de existența
României, ei o asociază doar cu Dracula, Comunism și Ceaușescu.
Mulți dintre tour operatori nu sunt familiarizați cu România, sau
consideră că România este o destinație pentru turiștii cu buget
limitat.

Deci putem concluziona că, chiar și la ora actuală, percepția

internațională în ceea ce privește România ca destinație turistică
este destul de scăzută, deci va trebui și pe mai departe să utilizăm
noua tehnologie pentru a ne îndeplini scopurile.