www.referat.

ro

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

Societatea informaţională este un obiectiv al dezvoltării şi nu un ţel în sine;

ea reprezintă o componentă esenţială a programului guvernamental politic şi
economic pentru dezvoltare şi o condiţie majoră pentru integrarea României în
structurile euroatlantice. Suportul tehnologic al societăţii informaţionale este asigurat prin convergenţa a trei
sectoare: tehnologia informaţiei, tehnologia comunicaţiilor şi producţia de conţinut electronic.

Industria ICT românească (information and communications technology - tehnologia informaţiei şi a

comunicaţiilor) produce echipamente de calcul, transmisii de date şi telecomunicaţii, software şi servicii, având
o rata de creştere pozitivă. Producătorii de hardware, care au suferit o cădere serioasă după 1989, au devenit din
nou profitabili asamblând echipamente, mai ales cu componente de ultimă generaţie. Calitatea producţiei,
eficienţa procesului de asamblare, un design inteligent şi managerul eficient au dus la fabricarea unor
echipamente de calcul şi transmisie de date foarte performante, produse în România, care acoperă peste 50%
din piaţa internă. Peste 250 de companii, multe dintre ele deţinătoare ale certificatului ISO 9001 pentru acest tip
de activitate, produc aproximativ 50.000 de PC-uri anual.

Industria de software se dezvoltă remarcabil, 4800 de firme declarând o astfel de activitate. În sectorul de
software şi servicii conexe lucrează peste 35.000 de angajaţi. Numărul specialiştilor români este în continuă
creştere, acest lucru datorându-se extinderii pieţei. Produsele software dezvoltate şi serviciile furnizate sunt
estimate la aproape 200 milioane de euro anual. Industria software a înregistrat o creştere exponenţială deoarece
marile corporaţii folosesc mână de lucru de înaltă calificare din România pentru a dezvolta software în sistem
offshore. Acesta este un segment de piaţă care ocupă o proporţie semnificativă din mâna de lucru specializată în
IT. Cu toate acestea, există un potenţial de lucrători de înaltă calificare disponibili pentru dezvoltarea unor
produse mai competitive de tehnologie de vârf.

Guvernarea electronică (e-government).

Implementarea şi dezvoltarea unor legături electronice între administraţie şi

cetăţeni şi mediul de afaceri reprezintă una dintre principalele direcţii ale strategiei de implementare a societăţii
informaţionale în România. Sistemul românesc de achiziţii publice electronice (e-procurement), construit în
2002, este unul dintre punctele de referinţă în ceea ce priveşte aplicaţiile de e-government în Europa. Succesul
său este dovedit de totalul valorilor tranzacţionate, peste 1 miliard de euro, cu o rată de economisire de 21%. De
regulă, se deschid peste 10.000 de invitaţii la licitaţie, implicând 800 de instituţii publice şi peste 8.000 de
ofertanţi. În 2003 şi 2004 a continuat lansarea proiectelor de e-government, cum ar fi plata taxelor prin mijloace
electronice şi folosirea semnăturii electronice pentru serviciile administraţiei publice.
 Educaţia bazată pe e-learning (învăţare prin mijloace electronice) este unul din principalele obiective ale
implementării societăţii informaţionale în România, care va asigura accesul pe scară largă al elevilor şi
studenţilor la comunicaţiile internaţionale şi la schimbul de date. Pentru realizarea acestui obiectiv, au fost
finanţate şi s-au finalizat un număr de acţiuni precum introducerea sistemelor educaţionale asistate de computer
în licee şi universităţi. În 2003 toate şcolile româneşti au fost echipate cu laboratoare de informatică.

În 2001-2002 a fost adoptat un cadru juridic larg pentru a liberaliza şi încuraja dezvoltarea
serviciilor specifice societăţii informaţionale ca răspuns la nevoile şi cerinţele cetăţenilor. În momentul de faţă,
piaţa serviciilor de IT - cum ar fi transmisiile de date şi furnizarea serviciilor de Internet, dezvoltarea comerţului
electronic, serviciile IT cu valoare adăugată, serviciile de Internet pe bază de CATV (televiziune prin cablu) -
este total liberalizată.
În România accesul neautorizat la reţelele private, atacurile hackerilor, răspăndirea viruşilor informatici, frauda
electronică se pedepsesc prin lege. Legea semnăturii electronice, legea comerţului electronic, legea privind
prelucrarea datelor personale şi protecţia confidenţialităţii în telecomunicaţii, legea privind protecţia cetăţenilor
în procesul de prelucrare a datelor personale şi libera circulaţie a acestor date au fost adoptate în România, în
conformitate cu directivele UE.