CUPRINS

Cursurile 1 -2

1) Introducere
2) DEFINIREA SISTEMULUI ITS
3) POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND SISTEMELE ITS
4) ORGANIZAŢIA ITS AMERICA
5) ORGANIZAŢIA ERTICO
6) BENEFICIILE SISTEMELOR ITS
7) CONCEPTE REFERITOARE LA SISTEMELE ITS
8) FUNCŢIILE COPONENTELOR ITS
9) ARHITECTURA SISTEMULUI ITS
10) Standarde
11) ITS în Europa Centrală şi de Est
12) COOPERAREA CU SECTORUL PRIVAT
13) ADRESE WEB RELATIVE LA ITS
14) Definirea sistemului ITS
15) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica
16) Studiul de Cercetare, Proiectare, Service şi Consulting în Domeniul Telecomenzi şi
Electronică în Transporturi
17) Organizatia Romana pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport - ITS
Romania
 Partial – ITS

Cursurile 1-2

1. Introducere

Tehnologiile Societăţii Informaţionale contribuie la îndeplinirea necesităţilor majore ale societăţii

referitoare la dezvoltarea durabilă, mobilitate, siguranţă şi securitate în procesele de afaceri. Ele joacă
un rol esenţial în atingerea scopurilor politice pan-Europene referitoare la reducerea congestionărilor
şi îmbunătăţirea intermodalităţii modurilor de transport.

Există trei motivaţii majore pentru dezvoltarea viitoare a societăţii: motivaţia cheie o constituie cadrul
politic. Există restricţii serioase referitoare la creşterea cererii privind utilizarea infrastructurii de
transport pe de o parte şi obligaţiile naţionale şi internaţionale pe de altă parte. Factorii politici trebuie
să asigure o balansare între cerinţă şi capacitate, să ia în considerare preocupările societăţii şi
conservarea mediului. O preocupare politică majoră o reprezintă luarea în considerare a componentei
sociale în abordarea aspectelor referitoare la mobilitate şi la societatea informaţională, siguranţa
reprezentând o prioritate majoră.

A doua motivaţie o reprezintă exploatarea eficientă a infrastructurii tehnologice în scopul unor afaceri
mobile în care calculatorul, comunicaţiile sunt disponibile utilizatorilor oriunde şi în orice moment
prin intermediul unor interfeţe prietenoase. Mediul inteligent creat furnizează instrumente pentru
obţinerea de informaţii care sprijină cadrul politic şi în acelaşi timp determină apariţia unor noi cerinţe.

A treia motivaţie apare ca rezultat al creşterii disponibilităţii tehnologiilor societăţii informaţionale,

în viaţa de zi cu zi a oamenilor, care acţionează în direcţia schimbării aspiraţiilor şi necesităţilor
cetăţenilor, industriei, comerţului şi societăţii.
 Din partea cetăţenilor apare o cerinţă, în creştere continuă, de informaţii corecte furnizate în timp
real. Societatea percepe cererea de schimbare ca un rezultat al dezvoltării societăţii informaţionale şi
al introducerii unor noi metode de lucru şi oportunităţi. Aceasta va conduce la apariţia de noi produse
şi servicii pe piaţă precum şi la schimbări ale modelelor de mobilitate. Pe scurt, se dezvoltă o Societate
Informaţionala Mobilă. În contextul acestei schimbări generale a societăţii se va dezvolta o piaţă nouă,
bazată pe noi tehnologii, care va cere noi abordări cu caracter politic.

Nivelul interacţiunii dintre politică, tehnologie şi piaţă se modifică în timp. De aceea, cercetările care
se derulează în prezent au în vedere aceste aspecte şi vizează analizarea modalităţilor prin care pot fi
considerate împreună cerinţe (uneori conflictuale), care vizează furnizarea de servicii, utilizarea
eficientă a infrastructurii de transport si protecţia mediului. Transportul este un factor cheie intr-o
economie modernă, iar provocările referitoare la mobilitatea mărfurilor şi persoanelor sunt de natură
europeană. Deplasarea persoanelor şi mărfurilor este o afacere care are un impact major asupra tuturor
domeniilor de activitate.

Cartea Albă 2001 a Comunităţii Europene privind Politica în Transporturi pentru 2010, subliniază
drept principale probleme referitoare la transport, aspectele referitoare la siguranţă, balansare între
modurile de transport, creşterea cererii intr-o Europa extinsă. Obiectivul prioritar al politicii
Comunităţii Europene în transporturi îl reprezintă reducerea până în 2010 cu 50% a numărului
incidentelor rutiere. Noile sisteme şi servicii ale Societăţii Informaţionale Mobile se adresează
călătorilor, controlului vehiculelor şi accesului la informaţii şi servicii.

În acest context în cadrul Programului AMTRANS – ”Amenajarea Teritoriului şi Transporturi” –

program naţional de Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică - prin Contractul 1C09 / 2001 s-a elaborat
prezentul Îndrumar privind Sistemele Inteligente de Transport.

Îndrumarul este elaborat de un consorţiu format de ICI - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare
în Informatică, în calitate de coordonator, CEPETET - Centrul de Cercetare, Proiectare, Service şi
Consulting în domeniul Telecomenzi şi Electronică în Transporturi din cadrul Universităţii
”Politehnica”Bucureşti, Asociaţia ITS ROM~NIA - Organizaţia Română pentru Implementarea
Sistemelor Inteligente de Transport în calitate de parteneri şi MLPTL - Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei în calitate de consultant.

Îndrumarul conţine aspecte referitoare la politica Uniunii Europene în domeniu, preocupări ale S.U.A.
privind sistemele inteligente de transport, concepte specifice, aspecte tehnologice definitorii, funcţii
ale componentelor proprii sistemelor inteligente de transport, tipuri de sisteme inteligente de transport,
standarde în domeniu, aspecte referitoare la planificarea dezvoltării sistemelor inteligente de transport.

Îndrumarul reprezintă o sinteză a formei electronice a Manualului ITS care se prezintă sub formă
electronică şi este disponibil pe Internet la adresa www.district1.ro/manual ITS, varianta în limba
română şi în limba engleză. Un CD promoţional va fi disponibil pentru informarea celor interesaţi de
dezvoltarea şi / sau utilizarea de sisteme inteligente de transport.

2.DEFINIREA SISTEMULUI ITS

 O gamă largă de tehnologii diverse, denumite împreună sisteme inteligente de transport (ITS -
Intelligent Transport Systems), oferă răspuns la multe dintre problemele referitoare la transport.
Sistemul ITS se bazează pe un ansamblu de tehnologii, precum cele specifice prelucrării informaţiei,
comunicaţiilor, controlului şi electronicii.

Sistemele ITS sunt sisteme de transport care utilizează informaţia, comunicaţiile şi tehnologiile de
control pentru a îmbunătăţi operarea reţelelor de transport. Instrumentele oferite de sistemele ITS,
denumite şi ”Telematici în Transport”, se bazează pe 3 caracteristici de bază - informaţia,
comunicaţiile şi integrarea - care ajută operatorii şi călătorii să ia decizii mai bune şi mai
coordonate. Aceste instrumente sunt utilizate pentru a economisi timp, bani şi vieţi omeneşti, pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii şi mediului şi pentru a creşte productivitatea activităţilor comerciale.
Obiectivele amintite sunt comune tuturor regiunilor lumii, prioritatea lor putând varia de la o regiune
la alta.

Sistemele şi serviciile ITS se referă la orice sistem sau serviciu care face mai eficientă şi mai
economică mişcarea persoanelor şi bunurilor, deci ”mai inteligentă”. Sistemele ITS conţin o gamă
largă de instrumente noi pentru administrarea reţelelor de transport şi serviciilor pentru călători.
Culegerea, prelucrarea, integrarea şi furnizarea informaţiilor se află în centrul sistemelor ITS,
oferind informaţii în timp real privind condiţiile de trafic curente ale unei reţele, prin informatii on-
line pentru planificarea călătoriei. Instrumentele oferite de sistemele ITS permit autorităţilor,
operatorilor şi călătorilor să fie mai bine informaţi şi să ia decizii mai coordonate şi mai
”inteligente”.

Sistemul ITS poate face fiecare călătorie mai dinamică, mai confortabilă, mai puţin stresantă şi mai
sigură. Pentru a permite o mai bună înţelegere a sistemelor ITS, a modului cum lucrează, valoarea
lor pentru sectorul de transport şi pentru viaţa de zi cu zi, sunt prezentate în rezumat, într-un capitol
următor, câteva din beneficiile sale principale. |mplinirea de către un sistem naţional a necesităţii de
a fi eficient, atât din punct de vedere economic, cât şi al mediului, impune o nouă modalitate de a
privi şi de a soluţiona problemele de transport.

Accidentele şi congestionările cauzate de trafic au un impact important asupra vieţii, scad

productivitatea şi diminuează energia. Sistemele ITS oferă persoanelor şi mărfurilor posibilitatea să
se mişte mai eficient şi în mai mare siguranţă în actualul sistem de transport multimodal.

Viitorul sistemelor ITS este promiţător. Deja există sisteme, produse şi servicii reale. Dezvoltarea
pe scară largă a acestor tehnologii reprezintă o adevărată revoluţie în modul în care naţiunile
abordează problema transportului. Multe aspecte ale vieţii au devenit mult mai plăcute şi productive
prin utilizarea tehnologiilor avansate. Deşi multe din tehnologii au fost dezvoltate pentru domeniul
rutier, sistemul ITS se bazeaza pe multe discipline şi este o umbrelă care acoperă o gamă largă a
sistemelor de transport.

3. POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND SISTEMELE ITS

Aspecte generale
 Uniunea Europeană a stabilit o viziune clară pentru ITS utilizând politici specifice şi obiective cheie
cu scopul de a avansa iniţiative importante în domeniul Tehnologiei Informaţiei (IT – Information
Technology) şi de a asigura un efort coordonat la nivel european. Realizările din domeniul ITS au
încurajat Uniunea Europeană să includă programele şi instrumentele oferite de ITS în obiectivele
politicii sale comune privind transportul şi, în acelaşi timp, să furnizeze recomandări (a se vedea
Cartea Albă a Comunităţii Europene privind politica de transport - EC White Paper on Transport
Policy) şi iniţiative pentru a crea o piaţă europeană unică pentru produsele şi serviciile ITS.

Din anul 1990 Uniunea Europeană lucrează la stabilirea reţelei principale trans-europene, care să
interconecteze infrastructura de telematici şi telecomunicaţii a statelor membre. O serie de programe
de cercetare şi dezvoltare finanţate prin Programele cadru 4 şi 5 ale Comisiei Europene în domeniul
cercetării şi dezvoltării tehnologice şi-au propus să rezolve problemele referitoare la reţelele
infrastructurii de transport şi să activeze cercetarea în domeniu.

În anul 1996 Comisia Europeană a adoptat ”Liniile directoare pentru reţeaua Trans-Europeană de
Transport (TEN-T - Trans-European Network for Transport)”, care intenţionează să promoveze
societatea informaţională prin telematici în transport şi să dezvolte continuitatea unor servicii de
calitate, care să traverseze graniţele geografice. Ca un obiectiv major al politicii Uniunii Europene în
transport, ”Liniile directoare TEN-T” confirmă faptul că dezvoltarea ITS poate avea o contribuţie
majoră pentru eficientizarea, siguranţa şi sprijinirea transportului rutier. O altă componentă a
strategiei generale a Uniunii Europene referitoare la ITS este programul de acţiune pentru telematici
în transportul rutier, creat în anul 1997, care include propuneri în domenii prioritare, precum
RDS/TMC (sistem de date radio / canal de mesaje de trafic), sisteme de schimb de date referitoare la
trafic şi de control avansat al vehiculului.

Dezvoltarea ITS promovată de Uniunea Europeană a primit un mare imbold în anul 2000 prin
Planul de Acţiune e-Europe, care furnizează baza dezvoltării unui număr mare de proiecte. Comisia
a stabilit Programul de Iniţiativă Multianual (MIP - Multi-annual Initiative Programme) pentru
perioada 2000-2006 pentru a furniza niveluri înalte de investiţii, coordonând prin secţiunea TEMPO
a acestui program proiectele referitoare la ITS.

Cartea Albă a Comunităţii Europene privind Politica de Transport

Adoptată de Comisia Europeană, ”Cartea Albă a Comisiei Europene privind Politica de Transport”
prezintă strategia Comisiei Europene şi liniile directoare ale politicii sale în domeniul transporturilor
pentru următorii 10 ani. Sistemul ITS este evidenţiat drept o caracteristică proeminentă, atât prin
prisma ţintelor politice, cât şi a obiectivelor.

Cartea Albă intitulată ”Politica Europeană în Transport pentru 2010: Momentul deciziilor” cuprinde
o analiză a situaţiei actuale privind transportul şi mobilitatea, dar şi un program de acţiune.
Obiectivul Comunităţii Europene este refocalizarea politicii sale în transporturi privind cerinţele şi
necesităţile cetăţenilor Europei prin plasarea necesităţilor utilizatorilor în centrul strategiei.

Organizată în 4 secţiuni Cartea Albă tratează modificările la nivelul modurilor de transport,

eliminarea punctelor de gâtuire, necesităţile utilizatorilor şi administrarea globalizării, Cartea Albă
conţine 60 de măsuri care ţintesc să îndeplinească scopul politicii ”prietenie între oameni”. În plus,
noua politică în transport accentuează aspectele legate de securitate, mediu şi iniţiativele pentru o
creştere susţinută a pieţii.

Utilizarea generală a aplicaţiilor şi tehnologiilor ITS reprezintă o trăsătură dominantă a noii politici.
Caracteristicile ITS, atât cele referitoare la măsuri şi activităţi explicite, cât şi cele referitoare la
soluţiile implicite, răspund unor obiective cheie ale politicii. Cartea Albă îşi propune ca deziderat
principal să pună cercetarea şi tehnologia în serviciul unui transport fără defecţiuni, arătând clar că
este momentul ca sistemele de transport să se bazeze mai puţin pe aspectele concrete şi mai mult pe
inteligenţă.

Principalele domenii în care ITS vor fi o parte integrantă a viitorului transport european sunt
evidenţiate în cele ce urmează.

• Siguranţa

Una din ţintele principale ale noii politici în transport este îmbunătăţirea siguranţei rutiere europene.
Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2010 numărul de victime cauzate de transportul
rutier cu 50%. Se menţionează rolul considerabil şi chiar responsabilitatea pentru încurajarea
dezvoltării de tehnologii inovatoare şi pentru introducerea pe piaţă a unor noi vehicule sigure şi
denumeşte sistemele ITS: ”o oportunitate de realizat”.

Cartea Albă face referire la un acord, la nivel european, în curs de finalizare, cu industria de
vehicule pentru introducerea unor sisteme de siguranţă activă. Acordul stipulează faptul că
tehnologiile inovative precum managementul traficului şi sistemele de evitare a coliziunii ar putea să
îmbunătăţească siguranţa rutieră cu până la 50%.

• Managementul vitezei

Politica în transport evidenţiază faptul că un management mai bun al vitezei vehiculului este un
aspect esenţial al siguranţei, cu beneficii suplimentare referitoare la reducerea congestionării şi
emisiilor de CO2. În acest sens politica se referă la noile tehnologii, precum sistemele de comunicare
la bord şi indicatoarele cu mesaje variabile, care pot determina viteza optimă (cu referire la starea
drumului şi la condiţiile meteorologice) ca ”perspective care promit”. Politica stabileşte că
vehiculele trebuie să fie echipate ”cât se poate de repede” cu sisteme de informare, iar aceste sisteme
trebuie să fie accesibile oricui.

• Cercetarea ţintă

Noul program cadru de cercetare 2002 – 2006 speră să pună în acţiune principiile şi să faciliteze
coordonarea şi eficienţa cercetării în transport. Programul adresează acţiuni specifice de luat pentru
un transport rutier şi maritim fără defecţiuni şi mai sigur şi pentru integrarea sistemelor inteligente
din toate modurile de transport, pentru a contribui la un management eficient al infrastructurii. Ca un
element suplimentar, planul de acţiune e-Europe propune programe referitoare la serviciile
inovatoare de informare şi monitorizare pentru reţeaua trans-europeană, precum şi introducerea
sistemelor de siguranţă active în vehicule.
• Reducerea punctelor de gâtuire

Pentru reducerea congestionării, Cartea Albă încurajează măsuri specifice de management al

traficului coordonate la nivel european şi sprijină pregătirea planurilor de management al traficului
prin legături trans-europene. Instrumentele oferite de ITS sunt integrate în funcţiile centrelor pentru
colectarea datelor şi difuzarea informaţiei.

• Tahograful digital

Politica apelează la introducerea tahografului digital pentru asigurarea controlului drumului şi

îmbunătăţirea monitorizării drumului. Viteza şi timpul de conducere pot fi înregistrate o durată mai
mare de timp decât durata asigurată cu ajutorul actualului tahograf mecanic.

• Transportul

Referitor la marfă şi la transportul rutier politica menţionează faptul că sistemele de urmărire şi

monitorizare vor deveni mult mai fiabile prin utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, în
special prin utilizarea sistemului Galileo.

• Globalizarea transportului

Globalizarea transportului poate fi sprijinită de tehnologia oferită de ITS. Cartea Albă menţionează
faptul că necesităţile Europei pentru regândirea rolului său internaţional sunt dezvoltarea cu succes a
unui sistem de transport şi luarea în considerare a problemelor referitoare la congestionare şi
poluare. Conectarea ţărilor asociate din Centrul şi Estul Europei la reţeaua trans-europeană poate fi
făcută mai uşor prin utilizarea tehnologiei oferite de ITS. Introducerea tahografului digital în aceste
ţări este numai un exemplu al utilizării efective a sistemelor ITS.

• Tasarea utilizării drumului

Sistemul ITS poate fi utilizat în vehicul pentru sistemele de plată prin intermediul banilor
electronici şi al altor posibilităţi de taxare electronică. Deoarece interoperabilitatea unor asemenea
sisteme nu a fost realizată, Comisia Europeană şi-a propus să prezinte în 2002 o legislaţie
comunitară, sub formă de directive, pentru a garanta interoperabilitatea sistemelor de taxare în
reţeaua rutieră trans-europeană.

• Galileo

Galileo a ocupat un sector larg şi important în Cartea Albă. Comisia Europeană îl descrie ca o
necesitate cheie pentru Europa. Se speră că Galileo va ”revoluţiona transportul” şi va reduce
dependenţa de tehnologia Statelor Unite şi a Rusiei prin furnizarea unei game largi de aplicaţii şi
oportunităţi de piaţă sub control european total. Referitor la navigarea radio prin satelit, Galileo va
face posibilă urmărirea bunurilor, monitorizarea parametrilor privind condiţiile de conducere şi va
permite o varietate de aplicaţii de poziţionare.

• Necesităţile utilizatorilor
 Este necesar ca transportul public să devină atractiv pentru utilizatori.

• Multimodalitatea

Multimodalitatea poate fi uşurată prin tehnologia oferită de ITS. Cartea Albă evidenţiază faptul că
dezvoltarea sistemelor ITS pentru a informa călătorii asupra condiţiilor de transport ar trebui să
ajute, în final, la reducerea timpului pierdut pentru efectuarea transferului între moduri de transport”.

Informarea înaintea călătoriei şi posibilităţile de cumpărare a tichetului prin noile tehnologii sunt
numai câteva modalităţi pentru a evita situaţiile neprevăzute legate de călătorie şi pentru a menţine
continuitatea călătoriei. Pentru sectorul feroviar au fost dezvoltate sisteme telematice pentru
rezervarea locului şi sisteme de informare în timp real.

Alt scop al noii politici de transport este raţionalizarea transportului urban pentru a-l face mai
eficient şi fără defecţiuni. Informarea în timp real pe parcursul rutei şi posibilităţile avansate de
cumpărare a tichetelor vor deveni, fără nici un dubiu, modalităţi pentru realizarea acestui obiectiv.

Informaţii utile

Noua politică de transport speră să furnizeze pentru viitor un sistem susţinut de transport. Se speră
ca acest ”moment al deciziilor” să fie utilizat de Comisia Europeană pentru a examina beneficiile
oferite de tehnologiile ITS şi a le utiliza pentru îndeplinirea necesităţilor şi obiectivelor sale.

Mai multe informaţii privind politica Uniunii Europene în transport şi iniţiativele referitoare la
sistemele ITS sunt furnizate de site-ul Web al Direcţiei Generale pentru Energie şi Transport.

4. ORGANIZAŢIA ITS AMERICA

Societatea Transportului Inteligent din America (ITS America - Intelligent Transport Society of
America) este o organizaţie non-profit de cercetare ştiinţifică şi educaţie creată în anul 1991 în
scopul accelerării dezvoltării de sisteme ITS în Statele Unite. Organizaţia este un parteneriat unic
public şi privat, având rolul de comitet federal consultativ pentru Departamentul de Transport al
Statelor Unite. Aproximativ jumătate din membrii organizaţiei ITS America sunt instituţii din
sectorul public, precum departamentele de stat ale transportului, organizaţiile metropolitane de
planificare, universităţile şi alte organizaţii non-profit. Cealaltă jumătate a membrilor provine din
sectorul privat şi cuprinde, printre alţii, fabricanţii şi furnizorii de autovehicule, firmele de inginerie,
proiectanţii de software şi furnizorii de sisteme telematice.

Au fost pregătite informaţii şi principii clare referitoare la asigurarea confidenţialităţii, ca o

recunoaştere a importanţei sprijinirii păstrării secretului individual în implementarea sistemelor ITS.
Principiile au fost astfel definite încât să fie flexibile şi durabile, pentru a se acomoda diversităţii
scopurilor datorate schimbărilor tehnologice, sociale şi culturale. ITS America realizează revizuirea
lor periodică pentru a le conferi aplicabilitate şi eficienţă.

Aceste principii sunt sfaturi dedicate educării şi ghidării experţilor din transporturi, celor care
elaborează politica companiilor, organizaţiilor şi publicului, în dezvoltarea de informaţii acceptate şi
linii de ghidare privind păstrarea secretului pentru proiecte specifice de transport inteligent.
Iniţiatorii de proiecte ITS sunt stimulaţi să publice informaţiile acceptate şi principiile privind
păstrarea secretului, pe care intenţionează să le ia în considerare. Partenerii utilizatori ai sistemelor
ITS sunt stimulaţi să includă prevederi obligatorii pentru păstrarea secretului în contractele şi
acordurile lor.

• Principalele aspecte cu caracter de principii de lucru sunt următoarele:

• Orientarea spre interesele indivizilor;
• Transparenţa;
• Conformitatea;
• Siguranţa;
• Impunerea respectării legii;
• Relevanţa;
• Anonimitatea;
• Utilizarea comercială sau de altă natură;
• Actul federal şi statal privind dreptul la informaţie (FOIA - Federal and State Freedom of
Information Act).

5. ORGANIZAŢIA ERTICO

ERTICO este un parteneriat non profit, public / privat, la nivel european, pentru implementarea
serviciilor şi sistemelor ITS. ERTICO a fost înfiinţat în 1991 la iniţiativa Comisiei Europene, a
membrilor cheie ai industriei europene de sisteme ITS şi a guvernelor naţionale.

ERTICO este deschis tuturor organizaţiilor europene sau organizaţiilor internaţionale care
desfăşoară activităţi importante în Europa.

Misiunea ERTICO este promovarea şi sprijinirea implementării de sisteme ITS în Europa,

asigurând o mobilitate susţinută, călătorii confortabile şi câştiguri economice substanţiale. Aderând
la ERTICO, organizaţiile pot lucra mult mai eficient împreună şi pot obţine o sinergie esenţială între
sectoare şi peste graniţele naţionale pentru a crea o piaţă europeană de sisteme ITS dinamică şi plină
de succes.

ERTICO este o organizaţie cooperativă aflată sub jurisdicţie belgiană (societate cu responsabilitate
limitată) în care partenerii deţin un număr egal de acţiuni. Activităţile sale sunt finanţate prin
cotizaţii anuale ale partenerilor şi prin fonduri pentru proiecte provenite de la alte organizaţii,
incluzând Comisia Europeană. ERTICO lucrează în strânsă cooperare cu Comisia Europeană pentru
promovarea şi sprijinirea activă a introducerii sistemelor ITS. Contactele strânse cu instituţiile
europene permit lui ERTICO să monitorizeze şi să influenţeze dezvoltările politice şi strategice la
nivel european şi global.

Partenerii ERTICO sunt structuraţi în 5 sectoare cheie:

• Autorităţi publice (la nivel local, regional şi naţional);

• Industrie (auto, electronică, tehnologia informaţiei, telecomunicaţii, construcţii civile);
• Operatori de infrastructură (transport şi telecomunicaţii);
• Utilizatori (asociaţii de autovehicule, organizaţii de transport);
• Alte organizaţii (universităţi, federaţii industriale, institute de cercetare, consultanţi).

Toate activităţile ERTICO se bazează într-un procent de 100% pe colaborarea între parteneri,
asigurându-se ca programele de lucru ale ERTICO să reflecte în întregime interesele şi aşteptările
partenerilor.

Priorităţile actuale ale programului de lucru ERTICO sunt:

• Servicii de informare privind traficul, călătoria şi călătorii;

• Interoperabilitate a serviciilor şi comutare (roaming) comunicaţii pentru clienţi;
• Mobilitate multimodală (informarea călătorilor şi schimbul de date);
• Sisteme pentru vehicule (hărţi digitale, asistenţă pentru conducătorul vehiculului,
multimedia pentru autobuz şi integrarea echipamentelor pentru taxare);
• Vehicule comerciale (tahograf digital, calculator la bordul vehiculului);
• Galileo (navigaţie prin satelit, GNSS - sistem global de navigaţie prin satelit);
• Pieţe internaţionale (China, Europa Centrală şi de Est).

6. BENEFICIILE SISTEMELOR ITS

Principalele beneficii ale tehnologiei ITS sunt următoarele:

• Reducerea accidentelor;
• Sprijinirea deblocării congestionării;
• Salvarea vieţii umane;
• Siguranţa;
• Productivitatea;
• Diminuarea duratei călătoriei şi a planificării călătoriei;
• Reducerea unora din efectele transportului asupra mediului;
• Economisirea de timp şi bani.

Sistemul ITS a demonstrat că este calea spre îmbunătăţirea facilităţilor de transport şi

funcţiilor pentru viitor.

Unele din principalele beneficii ale sistemelor ITS pot fi grupate în conformitate cu
următoarele subiecte:

• Reducerea accidentelor;
• Deblocarea congestionarii;
• Monitorizarea şi protecţia mediului;
• Productivitatea şi eficienţa operaţională;
• Factorii de confort;
• Siguranţa;
• Eficienţa.
 În tabelele de mai jos sunt evidenţiate beneficiile care au impact asupra:

• Mediului;
• Productivităţii;
• Siguranţei;
• Eficienţei obţinute prin produsele şi serviciile ITS.

7. CONCEPTE REFERITOARE LA SISTEMELE ITS

Referitor la sistemele ITS se poate spune că un sistem ITS, considerat în totalitatea sa, este
aproape întotdeauna mai mare decât suma părţilor sale individuale. Implementarea este adesea
complexă şi există multe obstacole de înlăturat. Elementele esenţiale pentru implementarea cu
succes a unui sistem ITS sunt planificarea riguroasă, comunicaţii bune şi o coordonare eficace între
părţile interesate.

Cadrul de dezvoltare

Succesul sistemelor ITS se datorează tehnologiei moderne. Nici un instrument sau strategie
specifică sistemelor ITS ca atare nu poate îndeplini necesităţile specifice ale domeniului
transporturilor. Sistemele ITS pot fi privite ca reprezentând o parte hotărâtoare a pachetului de
măsuri sau un ”plan” general pentru adăugarea inteligenţei în sistemul actual de transport. Un cadru
de lucru pentru dezvoltarea de sisteme ITS este, în consecinţă, o condiţie prealabilă esenţială pentru
implementarea sistemelor ITS. Planul de dezvoltare ITS trebuie să furnizeze direcţiile de acţiune,
strategia de lucru, termenele, planul de dezvoltare, rezultate de referinţă şi obstacolele care pot să
apară de-a lungul procesului de dezvoltare. Planificarea ITS oferă oportunitatea unei noi viziuni de
ansamblu asupra transportului şi trebuie să încorporeze planurile existente ale organizaţiilor de
transport.

Coordonarea acţiunilor

Strategia de dezvoltare a sistemelor ITS impune acţiuni de coordonare între diferite

organizaţii şi autorităţi care lucrează în domeniul transporturilor. Primul pas este consultarea unei
game largi de interese şi construirea unui parteneriat local pentru dezvoltarea / construirea de
sisteme ITS. Autorităţile, actorii din transport precum şi băncile, vânzătorii cu amănuntul, emiţătorii
de semnale, operatorii de telecomunicaţii şi furnizorii de servicii comerciale au un rol în construirea
”viziunii asupra sistemelor ITS”. În multe din ţările înaintate din punct de vedere al dezvoltării ITS,
o organizaţie ia iniţiativa, coordonând, prin acţiuni concrete şi prin proiecte, consultanţa,
planificarea şi elaborarea planului. Este necesar un suport activ şi susţinut din partea mai multor
organizaţii care lucrează în cooperare pentru o planificare şi o dezvoltare coordonată pe termen lung
a sistemelor. Un număr din ce în ce mai mare de iniţiative naţionale, regionale şi internaţionale vin
să sprijine planificarea ITS.

Abordarea sistemului

Experţii în domeniul transporturilor trebuie să stabilească o abordare de sistem generală

pentru a contribui la dezvoltarea cu succes a sistemelor ITS. Această abordare conţine atât concepte
tehnice cât şi măsuri instituţionale pentru integrarea tehnologiilor cheie într-o arhitectură de sistem
inteligibilă pentru a livra servicii utilizatorilor.

Experţii din domeniul transporturilor care sunt responsabili pentru lansarea sistemelor ITS,
atât la nivel de proiect, cât şi la nivel de program, dar care pot fi nefamiliarizaţi cu aspectele tehnice
şi/sau instituţionale, trebuie să ia în considerare aspectele referitoare la arhitectura sistemului. Este
necesar ca ei să ia în considerare aspectele legate de integrarea în sistem a tehnologiilor ITS, a
costurilor şi beneficiilor ITS şi a celor mai bune strategii pentru dezvoltare. Abordarea de tip sistem
este recomandată în primul rând pentru ţările în tranziţie.

Arhitectura sistemului

Sistemul ITS este un tip de sistem ale cărui componente sunt complexe şi, în acelaşi timp,
puternic intercorelate. Arhitectura ITS este un cadru de lucru în care pot fi dezvoltate serviciile şi
funcţiile ITS precum monitorizarea traficului, detectarea incidentelor, suportul pentru cazurile de
urgenţă şi alte funcţii. Arhitectura sistemului defineşte modul în care componentele sistemului sunt
legate şi lucrează împreună şi precizează funcţiile sistemului întreg şi ale fiecărei componente.

Arhitectura sistemului nu trebuie să identifice tehnologii specifice. Arhitectura sistemului

permite dezvoltatorilor sistemului să proiecteze sistemul specificând interfeţele dintre componente
şi cu utilizatorii, în scopul obţinerii unor beneficii viitoare, creşterii concurenţei, reducerii riscurilor
cu costuri mai scăzute prin promovarea standardizării. Principala forţă a arhitecturii ITS este aceea
că ea furnizează un cadru de lucru strategic prin care activităţile efectuate de actori diferiţi pot fi
integrate.

Concepte referitoare la funcţionalitate

Conceptele referitoare la funcţionalitatea sistemelor ITS au fost împărţite în următoarele 3

categorii:

• Coordonare

Din această categorie fac parte acele concepte propuse sau implementate de operatori sau
acelea care sunt în primul rând funcţii ale unei organizaţii de trafic sau ale altei organizaţii.

• Implementare

Această categorie conţine acele concepte recomandate pentru implementare cu cel mai mare
potenţial în ceea ce priveşte beneficiile.

• Monitorizare

Această categorie reuneşte acele concepte care pot fi implementate după o perioada de timp
sau pot fi implementate mai devreme în condiţiile în care tehnologia se modifică rapid de la o
tehnologie mai puţin matură la una matură.
 Tipuri de sisteme şi servicii utilizator asociate

În tabelul de mai jos, în coloana a I-a sunt prezentate tipurile de sisteme ITS. Serviciile
utilizator specifice sistemelor ITS, identificate ca aplicaţii ITS, au fost standardizate de Organismul
Internaţional de Standardizare (ISO - International Standards Organization). În coloana a II-a a
tabelului de mai jos sunt evidenţiate serviciile specifice sistemelor ITS standardizate.

Tabelul 5 Servicii utilizator specifice sistemelor ITS

Tipuri de sisteme ITS Servicii

Managementul traficului 1 Tehnici suport pentru planificarea transporturilor
(ATMS) 2 Controlul traficului
3 Managementul incidentelor
4 Managementul cererii de transport
5 Reglementări care definesc politica şi cadrul legal privind traficul
6 Managementul întreţinerii infrastructurii
Informaţii pentru călători 7 Informarea înainte de călătorie
8 Informarea conducătorilor de vehicule în timpul călătoriei
(ATIS) 9 Informarea călătorilor în timpul călătoriei
10 Servicii de informare personală
11 Navigarea şi ghidarea de-a lungul rutei
Vehicul 12 Îmbunătăţirea vizibilităţii
13 Operarea automată a vehiculelor
(AVCS) 14 Evitarea coliziunii longitudinale
15 Evitarea coliziunii laterale
16 Promptitudinea securităţii
17 Acţiuni preventive înaintea impactului
Vehicule comerciale 18 Verificarea vehiculelor comerciale
19 Procese de administrare a vehiculelor comerciale
(CVO) 20 Verificarea automată a securităţii rutiere
21 Monitorizarea securităţii la bordul vehiculelor comerciale
22 Managementul parcului de vehicule comerciale
Transport public 23 Managementul transportului public
24 Managementul transportului care răspunde cererii
(APTS) 25 Managementul transportului partajat
Tratarea urgenţelor 26 Notificarea urgenţei şi securitatea personală
27 Managementul vehiculelor de intervenţie
(EM) 28 Notificarea incidentelor şi a mărfurilor periculoase
Plata electronică (EP) 29 Tranzacţii financiare electronice
Siguranţa 30 Siguranţa călătoriei publice
31 Îmbunătăţirea siguranţei pentru utilizatorii rutieri vulnerabili
32 Intersecţii multimodale inteligente

8. FUNCŢIILE COPONENTELOR ITS

Pentru a înţelege cum lucrează sistemele ITS este necesară înţelegerea tehnologiilor autorizate
specifice acestora pentru informaţia de trafic şi controlul vehiculului, la nivelul lor funcţional şi
anume nu numai aspectele referitoare la modul cum lucrează ele în mod individual, dar şi cum pot
fi ele integrate şi pot lucra împreună, ca un sistem, pentru a furniza, într-un mod eficient, serviciile
oferite de sistemele ITS utilizatorilor.

Se poate face o comparaţie între modul de funcţionare a corpului uman şi sistemele ITS.
Corpul uman, pentru a efectua activităţi, percepe mediul cu ajutorul ochilor şi al urechilor,
prelucrează informaţia cu creierul, trimite informaţia în afară vorbind cu ajutorul buzelor sau scriind
cu mâinile şi utilizează sistemul nervos pentru a transmite semnale de informare în interiorul
corpului. Sistemele ITS utilizează mijloace electronice, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor
pentru livrarea către utilizatori a serviciilor necesare printr-un lanţ de informaţii precum cel
prezentat în figura de mai jos. Lanţul de informaţii conţine achiziţia datelor de la sistemul de
transport, comunicarea datelor, prelucrarea datelor, distribuirea informaţiei către utilizatorii
sistemelor ITS şi utilizarea informaţiei pentru sprijinirea deciziei şi controlului.

9. ARHITECTURA SISTEMULUI ITS

Privire generală
Sisteme şi modele de sisteme

Proiectanţii de sisteme trebuie să emită ipoteze legate de mediul în care sistemul lor va fi operaţional
şi să construiască anumite caracteristici pentru sistem, caracteristici care vor conferi o anumită
“personalitate” şi care sunt şi foarte greu de modificat într-o etapă ulterioară. Obiectivul definirii unei
arhitecturi specifice pentru un sistem este asigurarea că ipotezele şi ”personalizarea” sunt corecte şi,
respectiv, cele dorite.

Un alt obiectiv este furnizarea unei baze stabile pentru un sistem care să funcţioneze şi care să fie
practic. Necesitatea ca un sistem să funcţioneze este evidentă. Un sistem care funcţionează este un sistem
care nu numai că are un set complet de subsisteme care funcţionează, dar şi unul în cadrul căruia aceste
subsisteme cooperează pentru furnizarea funcţionalităţii complete cerute de obiectivele sistemului.
Necesitatea ca un sistem să fie practic este adesea trecută cu vederea în graba de a se produce un sistem
care poate fi văzut efectuând ceva. Un sistem practic nu este numai plăcut de utilizat, dar este, de
asemenea, uşor de administrat şi de întreţinut pentru durata de viaţă planificată. |n consecinţă, o
arhitectură de sistem trebuie să includă atât funcţii orientate către obiective, adică funcţii ce furnizează
obiectivul “funcţional”, cât şi funcţii suport, care generează obiectivul “de caracter practic”.

Sistemele pot fi privite din trei perspective diferite:

• Constructiv

Un sistem este construit dintr-un număr de subsisteme, care la rândul lor sunt construite din alte
subsisteme şi/sau componente (unităţi indivizibile);

• Funcţional

Un sistem este capabil să îndeplinească una sau mai multe funcţii specifice, conform cu setul de
obiective pe care îl are;
 • Comportamental

Un sistem îşi execută funcţiile şi interacţionează cu mediul, într-o manieră care rezultă din efectul
combinat al modului în care au fost implementate funcţiile, de exemplu ca expresie a cerinţelor de calitate.

Arhitectura cadru a sistemelor ITS

Un cadru de lucru adună la un loc fragmente izolate şi elemente discrete de cunoştinţe astfel încât să
creeze un fel de model şi să identifice relaţiile şi deficienţele. Un cadru de lucru poate avea, de asemenea, o
bază pentru acţiunile următoare.

Arhitectura cadru exprimă un sistem în mai multe moduri. Acestea sunt furnizate de către diferitele
viziuni ale arhitecturii şi sunt următoarele:

• Arhitectura funcţională

Arhitectura funcţională reprezintă funcţionalitatea de care are nevoie sistemul pentru a satisface
necesităţile utilizatorilor.

• Arhitectura fizică

Arhitectura fizică evidenţiază modul în care funcţionalitatea poate fi implementată sub forma unor
aplicaţii, cu scopul de a satisface necesităţile utilizatorilor. Aceste sisteme generale pot satisface
necesităţile utilizatorilor şi în moduri care nu pot fi exprimate în termeni funcţionali, de exemplu
caracteristicile fizice. Ele reprezintă doar o modalitate de implementare a funcţionalităţii – pot fi, desigur şi
altele – dar existenţa lor va depinde de constrângerile dictate de implementarea unui anumit tip de sistem.

• Arhitectura comunicaţiilor

Arhitectura comunicaţiilor prezintă legăturile care permit transferul datelor între sistemele din
arhitectura fizică şi între aceste sisteme şi lumea exterioară.

Modele de referinţă

Un model conceptual este orice descriere de nivel înalt capabilă să:

• Reprezinte un anumit element de sistem;

• Comunice uşor şi să facă înţeles acest element;
• Simplifice un subiect sau element;
• Prezinte toate relaţiile / legăturile;
• Definească o construcţie.

Un Model Conceptual devine un Model de Referinţă dacă se dovedeşte că este un element

fundamental, fie al comunicaţiilor dintre participanţii la realizarea sistemului, fie a unei construcţii de bază
pentru realizarea sistemului.
 Un Model de Referinţă există de obicei la un grad foarte ridicat de abstractizare. El cuprinde atât
relaţiile constructive dintre funcţii, cât şi comportamentul general al oricărui sistem ce este în concordanţă
cu el şi care, datorită acestui motiv, este foarte bogat în informaţii. Probabil cel mai bine cunoscut Model
de Referinţă este modelul OSI (Open System Interconnection) pentru sistemele de comunicaţii.

Obiectivele arhitecturii sistemului

O arhitectură de sistem reprezintă doar o descriere a modului în care interacţionează componentele

sistemului pentru realizarea obiectivelor sistemului. Ea realizează trei obiective principale:

• Defineşte modul de operare a întregului sistem;

• Defineşte ce face fiecare componentă;
• Defineşte ce informaţii sunt transmise între componente.

Pentru sistemele simple arhitectura poate oferi puţine beneficii, dar pentru sistemele complexe mari
arhitectura este extrem de utilă.

Primul obiectiv este asigurarea faptului că toţi cei implicaţi sunt de acord în ceea ce priveşte modul
de operare final al sistemului şi că nu este omisă nici o funcţiune importantă.

Al doilea obiectiv este concretizarea metodologiei ”divide şi învinge” cu particularitatea suplimentară

a căutării de oportunităţi pentru utilizarea partajată a componentelor.

Al treilea obiectiv este definirea componentelor care trebuie să comunice şi a informaţiei transmise
între componente, obiectiv necesar pentru a permite dezvoltarea independentă a componentelor.

Arhitectura sistemului organizează şi ghidează dezvoltarea sistemului în acelaşi mod în care graficele
Gantt şi PERT ajută managementul proiectului.

Totuşi, arhitectura de sistem, nu reprezintă o proiectare a sistemului. Arhitectura nu specifică modul

în care fiecare componentă îşi îndeplineşte sarcinile sau cum arată şi acţionează fiecare componentă. Ea
este o organizare a funcţiilor şi nu o specificare la nivel de echipament. Arhitectura sistemului are o
puternică influenţă asupra proiectării. De exemplu, arhitectura facilitează dezvoltarea standardelor care
pot deriva direct din descrierea căilor de comunicare. Standardele rezultate asigură compatibilitatea şi
interoperabilitatea echipamentelor, rezultând o piaţă de echipamente mult mai largă şi mai stabilă şi
reducerea corespunzătoare a costurilor. Arhitectura reduce foarte mult costurile sistemului, prin asigurarea
faptului că sistemul este dezvoltat în mod raţional, cu un minim de echipamente redundante.

Dezvoltarea arhitecturii ITS la nivel naţional

Scopul central al realizării cu succes a unui sistem ITS la nivel naţional este stabilirea unei arhitecturi
ITS unificate. Dacă arhitectura este proiectată cu minuţiozitate, ea va asigura dezvoltarea unui sistem
compatibil la nivel naţional, care să conecteze toate modurile de transport. Arhitectura încurajează
realizarea de standarde naţionale, pentru a promova călătoriile între oraşe şi mişcarea bunurilor la nivel
naţional, împiedicând în acelaşi timp zonele locale sau regionale să dezvolte implementări ITS
incompatibile. Arhitectura naţională ITS permite actorilor ţintă să adopte elemente ITS într-o manieră şi
într-un cadru de timp ales de ei, permiţând ca aceste elemente să fie furnizate de mai mulţi vânzători şi
servind ca bază pentru standarde care pot reduce eforturile depuse de grupurile de actori ţintă, pot
accelera procesul de introducere a produselor şi serviciilor ITS precum şi pot reduce riscurile întâmpinate
de sectorul privat în dezvoltarea acestor produse şi servicii.

Necesitatea arhitecturii ITS

Dezvoltarea unei arhitecturi ITS reuneşte actorii implicaţi în domeniul transporturilor ca furnizori sau
utilizatori, în scopul planificării integrate a transportului.

Procesul complex de elaborare a unui sistem integrat în domeniul transporturilor trebuie să înceapă
cu o abordare la nivel naţional şi regional. Arhitectura unui sistem naţional sau regional reprezintă primul
pas al procesului de realizare a unor proiecte detaliate. Stabilirea şi utilizarea unei arhitecturi ITS adaugă o
valoare considerabilă procesului de dezvoltare a sistemelor ITS. Modalităţile prin care arhitectura poate
adauga valoare sistemelor ITS sunt următoarele:

• Realizarea unui consens în ceea ce priveşte politica şi implementarea în domeniul

transporturilor;
• Tehnologia şi necesităţile utilizatorilor;
• Promovarea standardelor sistemelor ITS;
• Managementul riscurilor;
• Conexiunea dintre sistemele ITS şi procesul de planificare a transportului;
• Crearea unei baze pentru dezvoltarea de software;
• Extinderea viitoare.

10. Standarde

Scopul standardizării poate fi rezumat astfel:

• Standardele pot uşura dezvoltarea de sisteme şi desfăşurarea rapidă a acestora;

• Standardele pot să promoveze competiţia;

• Standardele pot să reprezinte un instrument esenţial de asigurare a

interoperabilităţii între sisteme;

• Standardele furnizează investitorilor garanţia că investiţia lor este raţională

(sunt siguri că nu cumpără un sistem nestandard şi care nu este interoperabil, sistem
care în scurt timp ar putea deveni inutilizabil).

Standardele referitoare la sistemele ITS pot proveni din mai multe surse, printre care:

• Grupuri şi forumuri de standardizare (ISO, CEN, ETSI, etc.);

 • Organizaţii ITS implicate în standardizare (ERTICO, ITS America, etc.);

• Programe şi proiecte europene de cercetare - dezvoltare care au elaborat

standarde de transport (TELTEN, RAI, DRIVE II, etc.);

• Standarde şi protocoale industriale şi pentru servicii (DATEX, RDS, TMC, Alert-

TMC, etc.).

Cele trei organizaţii cu un rol esenţial în standardizare din Europa sunt:

• CEN, Comitetul European pentru Standardizare, responsabil cu standardizarea

în toate domeniile, cu excepţia domeniului electrotehnic;

• CENELEC – Comitetul European pentru Standardizare în Domeniul

Electrotehnic;

• ETSI – Institutul European pentru Standardizarea Telecomunicaţiilor.

La nivel mondial, ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare) este cea mai mare
organizaţie de standardizare.
Pe lângă CEN, CENELEC şi ETSI, standardizarea europeană se desfăşoară şi prin intermediul
unui mare număr de forumuri, consorţii şi comitete ce stabilesc memorandumuri de înţelegere. Mai
mult, Iniţiativa Societăţii Informaţionale privind standardizarea, sponsorizată de EC DG-Industry şi-a
asumat rolul de a completa procesul de standardizare formală, prin proiecte de validare a
standardelor şi demonstraţii.

11. ITS în Europa Centrală şi de Est

Starea actuală
Situaţiile ITS din regiunea Europei Centrale şi de Est pot fi grupate în categoriile următoare.

• • Caracteristici locale

Ţările aflate în tranziţie din regiunea Europei Centrale şi de Est sunt caracterizate de
modificarea fundamentală din sistemele lor economice desfăşurată în ultimul deceniu. Se aşteaptă ca
această modificare să aibă o influenţă dominantă asupra dezvoltării şi aplicaţiilor ITS în aceste ţări în
viitorul previzibil. Progresul economic a fost însoţit de creşterea traficului ceea ce a avut ca rezultat
creşterea cererii pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Se aşteaptă ca aplicaţii ITS importante
să ajute ţările aflate în tranziţie din această regiune să facă faţă provocării aduse de creşterea
traficului.
Creşterea traficului în Europa Centrală şi de Est nu este o creştere numai pe plan intern. În anii
următori, se aşteaptă o creştere semnificativă a traficului inter-regional datorită localizării între
teritoriile fostei Uniuni Sovietice şi Europa de Vest, precum şi datorită căilor de conexiune terestră cu
Asia şi alte ţări balcanice.

• • Politica în transporturi
 Dezvoltarea ITS în Europa Centrală şi de Est se află la intersecţia dintre două curente puternice
de modificare: o transformare de bază a sistemului economic şi o deplasare a paradigmei pornind de la
construirea de drumuri până la acceptarea ITS ca pe o nouă alternativă care răspunde cererii traficului
în creştere. În consecinţă, stabilirea unui număr de politici noi de transport este o cerinţă urgentă
pentru dezvoltarea ITS cu succes.
Dezvoltarea transportului este un semn de progres economic, dar are ca rezultate efectele
secundare nedorite de creştere a accidentelor şi a congestionărilor de trafic. Reducerea acestor efecte
secundare nedorite trebuie să fie inclusă ca un obiectiv important al politicii în transporturi.

În al doilea rând, majoritatea organizaţiilor de transport nu sunt familiarizate cu instrumentele

şi conceptele ITS şi, ca urmare, nu le-au luat în considerare pentru îmbunătăţirea operării sistemelor
de transport. În viitor, vor trebui stabilite noi politici în transporturi astfel încât ITS să fie incluse ca o
opţiune legitimă pentru ca noile strategii în transporturi să rezolve efectele secundare nedorite ale
dezvoltării transportului.
De asemenea, este necesară determinarea dacă şi unde ar trebui utilizate măsurile de tip
directive sau de stimulare pentru încurajarea implementării ITS. Acest fapt este important, în mod
particular, în ceea ce priveşte rolul sectorului privat în dezvoltarea ITS. O declaraţie clară a politicii în
transporturi, în acest sens, ar avea ca rezultat realizarea de aplicaţii ITS mai rapide şi mai eficiente.
Clarificarea rolului organizaţiilor publice în activităţile ITS ar trebuie să fie complementară în
raport cu această declaraţie a politicii.

• • Cooperare
Experţii din transporturi, din regiunea Europei Centrale şi de Est, acordă o consideraţie
deosebită cooperării intra-regionale şi cooperării inter-regionale. Înainte de începerea unei cooperări
serioase, fiecare ţară trebuie să ia în considerare reţeaua de drumuri şi caracteristicile curente şi
proiectate ale traficului din acea ţară. Fiecare ţară trebuie să-şi determine necesităţile adecvate, luând
în considerare politicile de transport pe care le-a adoptat sau planurile pe care urmează să le adopte.
După efectuarea acestor paşi, fiecare ţară poate lua în considerare, într-un mod util, cooperarea
internaţională.

Ţările aflate în tranziţie, fără prea multă experienţă în ITS, pot învăţa foarte mult de la alte ţări
prin intermediul exemplelor clare şi concrete, împreună cu contextele lor, astfel încât practicile
învăţate pot fi apoi adaptate, în mod adecvat, la necesităţile şi situaţiile locale. În Europa Centrală şi de
Est implementarea completă a unei aplicaţii ITS va fi rareori restricţionată la o singură ţară deoarece
majoritatea reţelelor importante de drumuri acoperă mai multe ţări. Interoperabilitatea şi
compatibilitatea sistemelor de operare din ţări diferite sunt foarte importante, iar conformitatea cu
standardele ITS comune reprezintă o necesitate.
Deoarece regiunea Centrală şi Est Europeană este o parte a Europei, multe dintre programele
europene de cercetare şi dezvoltare oferă oportunităţi pentru cooperare internaţională în unele
domenii ale sectorului de transport, inclusiv aplicaţii ITS. Obiectivele cercetării referitoare la
subiectele transportului rutier în cadrul de lucru al Comisiei Europene reflectă strategia generală a
Comisiei:

• Îmbunătăţirea infrastructurii;
• Îmbunătăţirea sistemului de operare;
 • Managementul cererilor de călătorie.

Elemente cheie pentru factorii de decizie din ţările aflate în tranziţie

Unele elemente cheie, structurate pe domenii de acţiune, sunt sugerate factorilor de decizie din
ţările aflate în tranziţie, care doresc să-şi definească politica referitoare la ITS.

• • Aspecte de planificare şi instituţionale

Câteva dintre elementele cheie referitoare la aspectele de planificare şi instituţionale sunt

următoarele:

• Nu se recomandă începerea activităţilor prea târziu. Este necesară implicarea

tuturor grupurilor de actori ţintă.

• O strategie prudentă pentru construirea încrederii din partea utilizatorilor,

precum şi a implementatorilor constă dintr-o dezvoltare gradată corespunzătoare a
ITS.

• Alegerea unei arhitecturi deschise, care va permite modificări ulterioare,

extinderi şi integrare a sistemului, reprezintă o cheie pentru succesul pe termen lung al
ITS. Ţările aflate în tranziţie sunt adesea în dificultatea de a alege între: lansarea
imediată a aplicaţiilor ITS extrem de necesare fără a avea în prealabil o arhitectură şi
standarde sau investirea, mai întâi, în dezvoltarea arhitecturii şi standardelor şi
întârzierea aplicaţiilor critice pentru o perioadă de timp. Experienţa din multe ţări
arată că lipsa interoperabilităţii poate dura mulţi ani şi poate duce la costuri mult mai
mari decât dacă s-ar întârzia aplicaţiile critice pentru o perioadă de timp. Atunci când
şi acolo unde este posibil, strategia dezvoltării, mai întâi, a arhitecturii şi standardizării
ar fi cea mai potrivită, în special când este combinată cu:

• - informarea şi planificarea adecvate oferite de experţi experimentaţi pentru

accelerarea dezvoltării arhitecturii ITS;
• - accelerarea corespunzătoare în dezvoltarea standardelor cu prioritate înaltă
care sunt necesare pentru primele aplicaţii ITS;
• - utilizarea ”întârzierii” timpurii pentru proiectarea cu atenţie a primelor
aplicaţii ITS şi pentru îndeplinirea cooperării între sectoarele public şi privat,
aspectelor organizaţionale, instruirii personalului, etc. în vederea economisirii
ulterioare de timp şi bani.

• Înţelegerea activităţilor ITS posibile şi a succesiunii lor naturale este un alt

element cheie pentru planificarea cu succes a dezvoltării ITS. Unele acţiuni timpurii, cu
costuri foarte scăzute, tehnice sau netehnice, pot fi foarte folositoare pe termen lung.
Pe baza acordurilor instituţionale de cooperare şi a specificaţiilor de compatibilitate, o
ţară aflată în tranziţie ar putea învesti din timp în colectarea de informaţii de încredere
şi la timp referitoare la trafic pentru a furniza baza pentru aplicaţii ATMS şi ATIS
eficiente.
 • ITS constă dintr-o gamă largă de servicii şi produse, unele dintre ele nefiind
foarte sofisticate. Pentru multe din aceste aplicaţii, este necesară adaptarea la
condiţiile locale. Organizaţiile de transport din ţările aflate în tranziţie au o
responsabilitate importantă în organizarea activităţilor pentru această adaptare,
înclusiv în analize ale specificaţiei funcţionale, interacţiuni între experţi şi furnizori,
evaluare a practicilor bune, etc.

• • Aspecte tehnologice

Câteva dintre elementele cheie referitoare la aspectele tehnologice sunt următoarele:

• Aceeaşi tehnologie ITS ar putea fi utilizată din considerente diferite în ţările

aflate în tranziţie faţă de ţările avansate industrial.

• Aceleaşi funcţii ITS pot fi realizate adeseori cu diferite niveluri de tehnologie

care oferă posibilitatea de a face alegerea corectă, adaptată la cerinţele locale şi
condiţiile economice.

• În timp ce multe ţări avansate industrial s-au bucurat în mod deosebit de

infrastructuri de transport finalizate, multe dintre ţările aflate în tranziţie au încă
programe ITS importante orientate pe infrastructură în stadiu de dezvoltare şi de
implementare.

• • Aspecte economice şi de finanţare

Câteva dintre elementele cheie referitoare la aspectele economice şi finanţare sunt următoarele:

• În ţările aflate în tranziţie, aplicaţiile ITS bine selectate, bine proiectate şi bine
implementate pot avea profituri economice foarte ridicate. Factorii de decizie din
transporturi trebuie să înţeleagă aplicaţiile ITS şi impactul lor asupra problemelor de
transport din ţările lor. Ministerele de transporturi din ţările aflate în tranziţie ar
trebui să examineze cu atenţie practicile altor ţări şi să adapteze rezultatele studiului
lor astfel încât să fie în concordanţă cu contextul local.

• Analizele economice şi financiare pentru proiectele ITS ar trebui să ia în

considerare toate diferenţele majore dntre ţările aflate în tranziţie şi ţările avansate
industrial.

• Costurile cele mai ridicate pentru operarea şi întreţinerea ITS ar trebui luate în
considerare în comparaţia economică a propunerilor alternative de proiecte şi în
planificarea bugetului anual pentru transporturi.

• Utilizarea unei analize economice adecvate a aplicaţiilor ITS ar putea fi critică în

atragerea de fonduri de capital de la băncile de dezvoltare.
 12. COOPERAREA CU SECTORUL PRIVAT

S-a demonstrat de multe ori că, pentru implementarea eficientă a ITS, experţii în transporturi
din sectorul public trebuie să aibă în vedere o cooperare strânsă cu organizaţiile din sectorul privat.

Motive pentru implicarea sectorului privat

În mod tradiţional operatorii reţelei de drumuri au furnizat sisteme ale infrastructurii ca parte a
reţelei lor. Câteva sisteme referitoare la infrastructură care au fost furnizate sunt: semnalele de trafic,
panourile cu mesaje variabile şi colectarea taxelor. Operatorii de telecomunicaţii şi radio au furnizat
sisteme şi reţele pentru serviciile lor. Industria autovehiculelor a produs sisteme care sunt utilizate în
interiorul vehiculului şi care cuprind o gamă de echipamente radio şi pentru comunicaţii mobile.

Cele mai multe sisteme ITS au nevoie ca două sau mai multe din aceste sisteme componente să
fie amplasate în infrastructura drumului şi în interiorul vehiculului. În lipsa acestor componente
sistemul nu este eficient. Multe sisteme de ghidare asupra rutei şi de informare intră în această
categorie.

În etapa de început a ciclului de dezvoltare a ITS, există puţine servicii deoarece toate sistemele
componente trebuie să fie furnizate. Sistemele de ghidare asupra rutei necesită informaţii de trafic
exacte şi o infrastructură de comunicaţii pentru diseminarea informaţiilor celor cărora le sunt utile,
unităţilor din interiorul vehiculului care pot recepţiona informaţia şi o pot utiliza. Deoarece în cadrul
sectorului privat există o dezvoltare considerabilă a sistemelor amplasate în interiorul vehiculului,
fără existenţa unor schimbări corespunzătoare la nivelul infrastructurii drumurilor şi a
telecomunicaţiilor, multe aplicaţii nu vor putea fi utilizate.

Motivele pentru stabilirea unui parteneriat cu sectorul privat sunt multe, unele dintre acestea
sunt următoarele:

• ITS pot crea pieţe pentru produse şi servicii noi;

• ITS necesită investiţii financiare mari;
• ITS se bazează pe accesul la o infrastructură de transport deţinută, controlată şi
administrată de stat;
• ITS necesită o cooperare activă cu autorităţile publice;
• Serviciile ITS promovează conexiunile dintre funcţiile publice şi private.

Orice parteneriat între autorităţile publice şi sectorul privat trebuie să încurajeze interesul
comun pentru furnizarea de servicii eficiente cu împărţirea clară a responsabilităţilor între cele două
sectoare.

Parteneriatele public / privat au potenţialul necesar pentru crearea unei sinergii între cultura
sectorului public şi abordarea antreprenorială şi pot îmbina propriile expertize pentru efectuarea de
acţiuni combinate.

Unele aspecte care pot conduce la succesul parteneriatelor public / privat sunt:
 • Interesul ambelor părţi în furnizarea de servicii eficiente;

• Efort comun cu specificarea clară a responsabilităţilor între sectoarele public şi

privat;
• O partajare a costurilor şi a beneficiilor mult mai flexibilă decât în cazul în care

sectorul public ar acţiona de sine stătător;

• Sectorul privat este interesat în satisfacerea necesităţilor clienţilor şi furnizarea unor

servicii de calitate;
• Sectorul public este interesat de satisfacerea intereselor unui public mai larg, mai

ales a celor care nu sunt utilizatori de servicii ITS.

Modele de parteneriat public / privat

Există o gamă largă de posibilităţi pentru sectoarele public şi privat de a-şi uni forţele în vederea
implementarării ITS. Sunt necesare mai multe modele organizaţionale diferite datorită faptului că
există o varietate de structuri politice, oportunităţi de competiţie şi necesităţi diferite pentru un control
reglementat al serviciilor oferite de ITS. Un cadru de reglementare permisiv este de preferat unui
cadru restrictiv iar parteneriatul public / privat poate deseori să furnizeze un astfel de cadru permisiv.
Standardele de calitate, fiabilitatea sistemelor ITS şi siguranţa trebuie să fie păstrate.

Există modele de parteneriat care pot creşte libertatea sectorului privat şi pot diminua controlul
pentru sectorul public. Unele dintre aceste modele sunt prezentate în continuare:

• Operare cu control din partea sectorului public;

• Operare pe bază de contract;
• Operare pe bază de privilegiu (franchise);
• Operare competitivă în sectorul privat.

Principala diferenţă dintre cele patru modele este reprezentată de disponibilitatea sectorului
privat de a-şi asuma riscurile asociate operării serviciilor ITS şi de măsura în care le este permis
forţelor pieţii să opereze.

13. ADRESE WEB RELATIVE LA ITS

Asociaţii orientate spre ITS

Asociaţii europene:

• Asociaţia de Telematică în Transporturi din Republica Cehă:

http://www.sdt.cz/vitejte.html;
• Connekt (fostul ITS Olanda): http://www.sdt.cz/vitejte.html;
• ITS Republica Cehă: http://www.its-cz.cz/;
 • ITS Focus (Marea Britanie): http://www.its-focus.org.uk/;
• ITS Franţa - http://atec-tec.net/ sau ITS Franţa / ATEC - http://www.itsfrance.net/;
• ITS Suedia: http://www.its-sweden.com/;
• TTS Italia: http://www.its-sweden.com/.

Asociaţii internaţionale:

• ITS America: http://www.itsa.org/;

• ITS Australia: http://www.its-australia.com.au/;
• ITS Canada: http://www.itscanada.ca/;
• ITS Japonia: http://www.vertis.or.jp/;
• ITS Coreea: http://www.itskorea.or.kr/;
• ITS Malaiezia: http://www.ream.org.my/;
• ITS Africa de Sud: http://www.sasits.com/;
• ITS Taiwan: http://www.its-taiwan.org.tw/.

Comisia Europeană

• Directoratul General pentru Energie şi Transport:

http://europa.eu.int/comm/dgs/energy_transport/index_en.html;
• Directoratul General pentru Cercetare:
http://europa.eu.int/comm/dgs/research/index_en.html;
• Directoratul General pentru Societatea Informaţională:
http://europa.eu.int/comm/dgs/information_society/index_en.htm;
• GALILEO: http://europa.eu.int/comm/dgs/energy_transport/galileo/index_en.htm;
• Reţeaua trans-europeană pentru transport (TEN-T): http://www.ten-t.com/.

Guverne europene

• Austria:
o Ministerul Transporturilor, Inovării şi Tehnologiei:
http://www.bmv.gv.at/sixcms/detail.php/template/mainindex/;
• Belgia:
o **(Flandra) - Ministerul Comunităţii Flamande: http://www.vlaanderen.be/;
o **(Regiunea Valonă) - Ministerul Echipamentelor şi Transporturilor:
http://routes.wallonie.be/;
• Danemarca:
o Ministerul Transporturilor: http://www.trm.dk/eng/index.htmlv;
• Finlanda:
o **Finnra - Administraţia Naţională Finlandeză Rutieră:
http://www.trm.dk/eng/index.html;
o Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor:
http://www.mintc.fi/www/sivut/english/default.html;
• Franţa:
o **Ministerul Echipamentelor de Transport şi al Locuinţelor:
http://www.transports.equipement.gouv.fr/;
• Germania:
 o **Ministerul Transporturilor: http://www.bmvbw.de/index.htm;
• Grecia:
o Ministerul pentru Mediu, Planificarea Materialelor şi Lucrări Publice:
http://www.minenv.gr/;
• Ungaria:
o **Ministerul Ungar pentru Transporturi şi Managementul Apelor:
http://www.khvm.hu/;
• Irlanda:
o Departamentul Mediului: http://www.environ.ie/roadindex.html;
o Autoritatea Naţională Rutieră: http://www.nra.ie/full;
• Italia:
o Ministerul Transporturilor: http://www.trasportinavigazione.it/;
• Luxemburg:
o **Administraţia Podurilor şi Drumurilor: http://www.etat.lu/PCH/;
• Olanda:
o **Ministerul Transporturilor:
http://www.minvenw.nl/cend/dco/home/data/index.htm;
• Norvegia:
o **Administraţia Norvegiană a Drumurilor Publice: http://www.vegvesen.no/;
• Polonia:
o **Agenţia pentru construirea şi operarea autostrăzilor: http://www.abiea.org.pl/;
• Portugalia:
o **Ministerul Echipamentelor Sociale: http://www.dgtt.pt/;
o **Administraţia Portugheză Rutieră: http://www.iestradas.pt/;
o Ministerul Afacerilor Interne: http://www.dgv.pt/;
• Spania:
o **Direcţia Generală de Trafic: http://www.dgt.es/index.html;
• Suedia:
o **Administraţia Naţională Suedeză Rutieră: http://www.vv.se/;
o Ministerul pentru Industrie, Forţe de Muncă şi Comunicaţii:
http://naring.regeringen.se/inenglish/index.htm;
• Elveţia:
o **Autoritatea Federală Elveţiană Rutieră: http://www.astra.admin.ch/;
• Marea Britanie:
o **Departamentul de Transporturi, Administraţie Locală şi Regională:
http://www.dtlr.gov.uk/;

Organizaţii orientate spre ITS (site-uri)

• ASECAP - Asociaţia europeană a organizaţiilor de colectare a taxelor pe autostrăzi:

http://www.asecap.com/;
• CEN / TC 278 - Comitetul european de standardizare: Comitetul tehnic pentru
transport rutier şi telematică a traficului: http://www.nni.nl/cen278/;
• INRETS - Institutul Naţional Francez de Cercetare pentru Transporturi şi Securitatea
în Transporturi:
o LICIT - Laboratorul de inginerie a traficului: http://www.inrets.fr/ur/licit/licit.htm;
 o LIVIC - Laboratorul pentru interacţiunea vehicule / infrastructură / conducător
vehicul: http://www.inrets.fr/ur/livic/livic.e.html.
• ISO - Organizaţia internaţională de standardizare: http://www.iso.ch/;
• Publicaţie internaţională referitoare la ITS: http://www.itsinternational.com/;
• PIARC – Asociaţia Internaţională Permanentă a Congreselor referitoare la Drumuri
(numele iniţial al Asociaţia Mondială Rutieră): http://www.piarc.org/;
• PREDIT - Programul Naţional Francez pentru Cercetare şi Inovare în Transportul
Terestru: http://www.predit.prd.fr/02-PREDIT/01/index.htm;
• Start4ITS - Portal cu informaţii referitoare la ITS: http://www.start4its.com/;
• Managementul şi controlul traficului urban: http://www.utmc.dft.gov.uk/index.htm;
• Tehnologii de transport urban - un site Web pentru industria transporturilor urbane:
http://www.urbantransport-technology.com/;
• Departamentul Statelor Unite ale Americii al setului de instrumente pentru sistemele
inteligente de transport rural:
http://www.itsdocs.fhwa.dot.gov//JPODOCS/REPTS_TE/13477.html.

14. Definirea sistemului ITS

Politica Uniunii Europene privind sistemele ITS

Aspecte generale
Cartea Alba a Comunitatii Europene privind Politica de Transport
Informatii utile
Organizatia ITS America
Despre ITS America
Principii
Organizatia ERTICO
Despre ERTICO
Parteneri
Oportunitati de piata
Prioritati actuale
Proiectele ERTICO
Actorii implicati in reteaua de transport

Beneficiile sistemelor ITS

Reducerea accidentelor
Deblocarea congestionarii
Monitorizarea si protectia mediului
Productivitatea si eficienta operationala
Factorii de confort
Siguranta
Eficienta
Concepte referitoare la sistemele ITS
Cadrul de dezvoltare
Coordonarea actiunilor
Abordarea sistemului
Arhitectura sistemului
Concepte referitoare la functionalitate
Concepte referitoare la coordonare
Concepte tehnice
Tehnologii cheie
Concepte referitoare la implementare
Tipuri de sisteme ITS si servicii utilizator asociate
Functiile componentelor sistemelor ITS
Tehnologii
Achizitia datelor
Prelucrarea datelor
Comunicatii
Distributia datelor
Utilizarea informatiilor
Arhitectura sistemului ITS
Privire generala
Obiectivele arhitecturii sistemului
Dezvoltarea arhitecturii ITS la nivel national
Necesitatea arhitecturii ITS
Nivelurile arhitecturii
Necesitatile utilizatorului, cerintele functionale si conceptul de operare
Arhitectura functionala
Arhitectura logica
Arhitectura fizica
Arhitectura organizationala
Arhitectura de comunicatie
Beneficiile arhitecturii nationale ITS
Arhitectura de referinta
Sisteme avansate de management al traficului (ATMS)
Privire generala
Functiile ATMS
Tehnologiile ATMS
Sisteme avansate de informare a calatorilor (ATIS)
Functiile sistemelor avansate de informare a calatorilor
Cerintele pentru informarea calatorilor
Caracteristicile sistemelor avansate de informare a calatorilor
Avantajele sistemelor de informare a calatorilor
Aplicatiile sistemelor de informare a calatorilor
Sisteme avansate de control al vehiculului (AVCS)
Privire generala
Tehnologii pentru sisteme avansate de control al traficului (AVCS)
Tehnologii utilizabile
AVCS pentru testare si dezvoltare
Sisteme de operare pentru vehicule comerciale (CVO)
Privire generala
Asigurarea securitatii
Administrarea acreditarilor
Monitorizarea electronica
Operatiuni efectuate de transportator
Sisteme avansate pentru transportul public (ATPS)
Managementul parcului de masini
Informarea calatorilor
Plata electronica a biletelor
Managementul cererii de transport
Sisteme de management al urgentelor
Fazele de baza ale managementului urgentelor
Managementul incarcaturilor periculoase
Planificarea managementului incidentelor
Beneficiile sistemului de management al urgentelor
Sisteme electronice de plata
Cartele cu banda magnetica
Cartele de credit
Cartele inteligente
Sisteme de siguranta
Privire generala
Tehnologii ale sistemelor de siguranta
Sisteme ITS viitoare
Prevenirea accidentelor utilizand ITS
Securitatea informatiei
Cerinte generale referitoare la securitatea sistemelor ITS
Masuri de protectie
Standarde
Introducere
Abordarea internationala si in Statele Unite
Procesul de standardizare in Europa
Alte activitati de standardizare ITS pentru transportul rutier
Baza de date a articolelor de standardizare
Proiecte europene in desfasurare, referitoare la standardizare
Nivelul programelor ITS
Programele nationale ITS
Planul national strategic ITS
Conexiuni institutionale
Tehnologii utilizabile
Accente in implementarea ITS
Planificarea dezvoltarii ITS
Planul conceptual de dezvoltare ITS
Elementele planului conceptual ITS
Planul de implementare ITS
Continutul planului de implementare ITS
Managementul proiectului
Managementul proiectelor ITS
ITS in Europa Centrala si de Est
Starea actuala
Elemente cheie pentru factorii de decizie din tarile aflate in tranzitie
Linii directoare comune pentru toate proiectele ITS
Linii directoare pentru lansarea proiectelor ATMS
Linii directoare pentru lansarea proiectelor ATIS
Linii directoare pentru lansarea proiectelor APTS
Linii directoare pentru lansarea proiectelor CVO
Linii directoare pentru lansarea proiectelor privind plata electronica
Concluzii si recomandari
Cooperarea cu sectorul privat
Motive pentru implicarea sectorului privat
Modele de parteneriat public / privat
Obstacole in calea participarii sectorului privat
Partajarea riscului
Achizitie publica
Monopol sau concurenta
Glosar

Abrevieri

Adrese Web relative la ITS

Asociatii orientate spre ITS
Comisia Europeana
Guverne europene (** indica un partener ERTICO)
Site-uri ale organizatiilor orientate spre ITS

Versiunea în limba engleză

Intelligent Transport System (ITS) definition

European Union policy for ITS

EC White Paper on transport policy
Useful information
ITS America organisation
About ITS America
Principles
ERTICO organisation
About ERTICO
Partners
Market opportunities
Current priorities
ERTICO projects
The actors involved in transport network

ITS benefits
Accidents reducing
Congestion relieving
Environment monitoring and protection
Productivity and operational efficiency
Comfort factors
Safety
Efficiency
ITS concepts
Framework for development
Action coordination
System approach
System architecture
Functional concepts
Coordination concepts
Technical concepts
Key technologies
Implementation concepts
User services
Functions of ITS components
Technologies
Data acquisition
Data Processing
Communications
Data distribution
Information utilization
Intelligent Transport System architecture
Overview
Objectives of a system architecture
ITS system architecture development at national level
ITS Architecture need
Architecture levels
User needs, functional requirements, and operation concept
Functional architecture
Logical architecture
Physical architecture
Organizational architecture
Communication architecture
National ITS architecture benefits
Reference architecture
Advanced Traffic Management Systems (ATMS)
Overview
ATMS functions
ATMS technologies
Advanced Traveller Information Systems (ATIS)
Advanced traveller information system functions
Traveller information requirements
Characteristics of advanced traveller information systems
Benefits of traveller information systems
Traveller information system applications
Advanced Vehicle Control Systems (AVCS)
Overview
AVCS technologies
Enabling technologies
AVCS for testing and development
Commercial Vehicle Operations (CVO) Systems
Overview
Safety assurance
Credentials administration
Electronic screening
Carrier Operations
Advanced Public Transport Systems (APTS)
Fleet management
Traveller information
Electronic fare payment
Transport demand management
Emergency Management (EM) Systems
Basic phases of emergency management
Management of hazardous loads (HAZMAT)
Planning for incident management
Benefits of emergency management system
Electronic Payment (EP) Systems
Magnetic stripe cards
Credit cards
Smart cards
Safety systems
Overview
Safety systems technologies
Future ITS
Crash prevent with ITS
Information security
General ITS security requirements
Protective measures
Standards
Overview
US and international approach
Standardisation process in Europe
Other road ITS standardisation activities
Database of standardisation items
Ongoing European projects relating to standardisation
ITS program level
National ITS Program
National ITS Strategic Plan
Institutional Connections
Enabling Technologies
ITS Program Level
ITS development planning
ITS development conceptual plan
ITS Conceptual Plan Elements
ITS implementation plan
ITS Implementation Plan Content
Project Management
ITS Project Management
ITS in Central and Eastern Europe
Actual status
Key Elements for Decision Factors in Transitional Countries
Launching ITS at project level
Common Guidelines for all ITS projects
Guidelines for ATMS Projects Launching
Guidelines for Launching ATIS Projects
Guidelines for Launching APTS Projects
Guidelines for CVO Project Launching
Guidelines for Launching of the Electronic Payment Projects
Conclusions and Recommendations
Cooperation with the private sector
Reasons for Involvement of the Private Sector
Public / Private Partnership Models
Obstacles to Private Sector Participation
Risk Sharing
Public Procurement
Monopoly or Competition?
Glossary
Abbreviations

Web address related to ITS

ITS Associations
European Commission
European Governments (**Indicates an ERTICO Partner)
ITS-Related Organization Sites

15. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica

Misiune

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), cu o tradiţie şi o prezenţă activă de

peste 30 de ani în informatica românească, reprezintă cel mai important centru de cercetare-
dezvoltare şi inovare în domeniul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) din România.

În prezent, prin asumarea priorităţilor ştiinţifice şi tehnologice ale domeniului, misiunea ICI o
constituie consolidarea poziţiei câştigate şi evoluţia ca reprezentant de elită al cercetării – dezvoltării
româneşti şi promotor al societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere.

Scurt istoric

1970 - este înfiinţat Institutul Central de Informatică (ICI) având menirea de principal centru pentru
cercetare avansată în informatică. De-a lungul celor peste treizeci de ani de existenţă, ICI a fost
reorganizat sub diferite titulaturi.

1971 - este înfiinţat Institutul Central pentru Sisteme de Conducere cu Mijloace de Automatizare
(ICSCMA); se conturează structura sa organizatorică.
1973 - ICSCMA devine Institutul Central pentru Conducere şi Informatică (ICCI); se dezvoltă
atribuţiile institutului pe patru coordonate principale: organizarea activităţii de conducere,
introducerea sistemelor informatice, dotarea economiei cu tehnică de calcul, pregătirea cadrelor de
specialişti şi alte atribuţii de coordonare.
1985 - ICI devine direcţia de "Informatică" în cadrul Institutului de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie
Tehnologică pentru Tehnică de Calcul şi Informatică (ICSIT -TCI); în această etapă, se pune un
accent mai mare pe aspectele de dezvoltare şi de valorificare a rezultatelor cercetării.
1990 - o nouă denumire: Institutul de Cercetări în Informatică (ICI), reconstituirea ca institut de sine
stătător şi adaptarea la cerinţele economiei de piaţă, cu intenţia de a continua activităţile de cercetare
ştiinţifică.
1998 - în temeiul HG nr.936/23 decembrie 1998, ia fiinţă Institutul Naţional de Cercetare -
Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti.

Certificare
 În ianuarie 2001, ICI a obţinut, din partea companiei ”SGS România S.A. – Servicii certificare
internaţională”, certificarea ISO 9001 pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare
tehnologică care are ca rezultate produse, tehnologii, sisteme şi servicii în domeniul tehnologiei
informaţiei.

Profilul institutului

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti este o instituţie

extrabugetară, care a fost înfiinţată în scopul desfăşurării, cu prioritate, a activităţii de cercetare
ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul TIC prin realizarea obiectivelor ştiinţifice şi
tehnologice ale Planului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniu, şi al
participării la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului şi a strategiei de informatizare a
societăţii româneşti.

Obiectul principal de activitate al ICI constă în efectuarea de cercetări ştiinţifice şi dezvoltare

tehnologică în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor de date, suport pentru dezvoltarea
societăţii informaţionale.

Pentru atingerea acestui obiectiv, specialiştii ICI desfăşoară următoarele tipuri de activităţi:

• cercetare avansată şi aplicativă în cadrul programelor naţionale de cercetare-dezvoltare şi al

programelor europene;
• transfer tehnologic al rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei informaţiei şi al
comunicaţiilor de date;
• dezvoltarea, implementarea şi furnizarea de servicii în domeniul reţelelor de calculatoare;
• participarea, ca integrator, la realizarea unor proiecte mari în domeniul informatizării
întreprinderilor şi a serviciilor publice;
• consultanţă în informatică şi management (studii de fezabilitate, diagnoză şi prognoză,
proiecte directoare de informatizare, elaborarea de specificaţii tehnice pentru oferte, studii de
modernizare etc.);
• livrarea de sisteme "la cheie", dezvoltate pe baza cerinţelor beneficiarilor;
• dezvoltarea de software de aplicaţie, cu înalte caracteristici de generalizare;
• evaluarea de soluţii, proiecte şi sisteme informatice, standardizare în tehnologia informaţiei;
• servicii de asistenţă tehnică;
• diseminarea rezultatelor cercetării, informare şi documentare în informatică.

Personal
Personalul tehnic al ICI cuprinde: 75 cercetători atestaţi, 100 analişti/programatori, 1 membru al
Academiei Române, 2 profesori universitari, 21 doctori, 18 doctoranzi, specializaţi în utilizarea unei
game largi de sisteme de operare, medii de programare, sisteme de gestiune a bazelor de date, reţele
de calculatoare, sisteme GIS si CAD.

Dotare

ICI dispune de platforme de calcul RISC / UNIX, de peste 250 calculatoare conectate la Internet şi
de mediile de dezvoltare software asociate acestora.

Rezultate economice

În ultimii 5 ani, cifra de afaceri anuală a institutului s-a situat între 2.500.000 $ - 3.500.000 $.

Deschidere şi cooperare internaţională

ICI a fost implicat, începând din 1993, în cadrul programelor EC-PECO, COPERNICUS, SAVE, IST
şi ESPRIT, în peste 40 de lucrări de cercetare europene (proiecte, reţele de excelenţă, grupuri de
lucru), dobândite prin competiţie şi acoperind o varietate de domenii ale tehnologiei informaţiei:
reţele de calculatoare, tehnologii multimedia, sisteme expert, algoritmi genetici, control inteligent şi
sisteme de conducere a proceselor, sisteme suport de decizie, modelare şi simulare.

Din 1997, ICI a fost desemnat de EuroCASE (Asociaţia Academiilor de Ştiinţă din UE) ca "punct de
contact" pentru concursul "Premiile Europene în TI".

ICI este membru asociat al European Software Institute (ESI) şi membru al organizaţiilor europene
TERENA, CEENet şi CENTR.

Aprecieri şi recunoaştere

În Raportul firmei Coopers & Lybrand privind cercetarea-dezvoltarea în ţările din Europa centrală şi
de est (raport comandat de Comisia Europeană) cât şi într-un studiu recent al Comisiei Europene,
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti a fost plasat pe primul
loc în lista celor mai renumite nouă institute de cercetare-dezvoltare din România.

În studiul său asupra sectorului TI din România, Universitatea din Manchester a arătat că Institutul
Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti este "unicul centru de excelenţă
din domeniul TI din România".

Competenţe tehnologice – Domenii de aplicare

e-Government: Soluţii integrate pentru servicii publice

Administraţie publică
Transporturi
Managementul mediului
 Medicină

e-business
Informatică industrială
Sisteme informatice de întreprindere
Eficienţă energetică
Sisteme suport pentru decizie
Tehnologii multimedia aplicate
e-learning

e-culture

Tehnologii şi produse support, concentrate în 5 Centre de Excelenţă în domeniile:

• Modelare şi optimizare avansată

• Inteligenţă artificială
• Tehnologii informatice avansate pentru societatea informaţională – reţele şi sisteme de baze
de date
• Management de informaţie geografică
• Sisteme complexe în timp real

ICI – operator al Reţelei Naţionale de Calculatoare pentru cercetare-dezvoltare (RNC).

RNC a fost dezvoltată ca un proiect naţional prin crearea unei infrastructuri tehnice şi organizatorice
pentru servicii electronice la nivel naţional şi internaţional, destinate comunităţii de cercetare
româneşti (schimb de informaţii în cadrul comunităţii de cercetare din ţară şi străinătate, acces la
baze de date tehnico-ştiinţifice naţionale şi internaţionale, suport pentru informare, documentare şi
cooperare tehnico-ştiinţifică).

ICI asigură prin RNC următoarele tipuri de servicii şi servere:

• serverele de nume (Domain Name Servers) - ICI este administratorul tehnic al TLD-ului (top-
level domain) “.ro”
• server-ul de fişiere/arhive FTP
• serviciul de web
• serviciul de poştă electronică (e-mail)
• serverele cu liste de discuţii prin e-mail

Statistici de utilizare
• 102 instituţii/organizaţii conectate pe linii închiriate
• circa 250 instituţii conectate pe "dial-up";
• 15000-20000 utilizatori persoane fizice
• trafic total internaţional: 900 Gbytes/lună
 • trafic total (internaţional + naţional): 1600 Gbytes/lună
• circa 6000 de calculatoare au acces zilnic, prin RNC, la informaţii tehnico-ştiinţifice pe plan
internaţional.

Programul INFOSOC

În anul 2001, institutul a câştigat, într-un consorţiu alcătuit împreună cu Universitatea Bucureşti,
Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti şi Centrul de Pregătire în Informatică - S.C. CPI
S.A. Bucureşti, licitaţia pentru coordonarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare
”INFOSOC – Societatea informaţională”, parte componentă a Planului naţional de cercetare -
dezvoltare şi inovare pentru perioada 2001 – 2005. Programul reprezintă cadrul în care unităţile de
cercetare şi agenţii economici din industria TIC românească pot realiza proiecte de anvergură în
sprijinul dezvoltării societăţii informaţionale în ţara noastră.

Monitorizarea Programului INFOSOC este asigurată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Programul are în vedere corelarea atât cu Strategia naţională de dezvoltare economică a României
pe termen mediu, cât şi cu Strategia naţională de informatizare şi prevederile recentelor documente
ale UE privind "e-Europe+".

ICI asigură planificarea şi monitorizarea obiectivelor strategice ale programului, organizarea şi

desfăşurarea competiţiilor, promovarea şi diseminarea informaţiilor privind programul şi rezultatele
acestuia.

Biblioteca digitală

ICI a inaugurat, în septembrie 2001, sub egida Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei

Informaţiei, prima bibliotecă electronică care asigură oricărui cetăţean accesul gratuit la cărţi
electronice precum şi la informaţii privind produse software pe care firmele de profil din ţară şi
străinătate doresc să le mediatizeze pe această cale.

Prin acest proiect a fost creat unui centru de înaltă tehnologie destinat:

• difuzării de informaţie ştiinţifică şi culturală sub formă de cărţi electronice;

• promovării de produse software elaborate de firme din România şi nu numai, sub formă de
material publicitar cât şi de produse demonstrative sau direct comercializabile;
• organizării de evenimente promoţionale în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor

Personal specializat asigură brokerajul de informaţii, asistând accesul utilizatorilor în Internet.

Colaborarea cu biblioteci, edituri şi asociaţii interesate în promovarea conceptului de carte

electronică asigură îmbunătăţirea şi diversificarea continuă a ofertei bibliotecii digitale.
Diseminarea rezultatelor cercetării

În perioada 1997 - 2001, specialiştii din ICI au publicat peste 40 de cărţi în ţară şi 3 cărţi în străinătate,
peste 250 de articole în reviste de specialitate din ţară şi peste 200 de articole în străinătate. De
asemenea, au participat cu peste 300 de lucrări la manifestări ştiinţifice interne şi cu peste 300 de
lucrări la manifestări ştiinţifice internaţionale.

Peste 60 dintre specialiştii ICI sunt membri în organizaţii ştiinţifice şi profesionale din ţară şi
străinătate.

În perioada 1997 – 2001, în institut au fost organizate peste 50 de manifestări ştiinţifice.

Editura ICI publică trimestrial revista internaţională ”Studies in Informatics and Control” şi Revista
Română de Informatică şi Automatică.

Clienţi importanţi

Tehnologii, produse şi sisteme informatice, servicii de consultanţă (exemple)

Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului,

Ministerul Transporturilor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Ministerul Agriculturii,
Centrala fotovoltaică Vidra, ICEMENERG, U.T.C.B., INCERTRANS, UTAL S.A., PIFATI S.A.,
RADET Bucureşti, S.C.Mobifon, Institutul de Virusologie, TransElectrica S.A., Staţia meteorologică
Fundata, Salvamont Predeal, I.S.P.H. S.A., S.N.P. PETROM, SIVECO S.A., Canadian Banknote
Company, Centrala fotovoltaică Zambelli - Italia, NMRC - Irlanda, IMIO - Polonia, SINORG -
Franţa, Cap Gemini - Olanda, Potsdam Institute for Climate Impact (PIK) - Germania.

Servicii Internet (exemple)

Senatul României, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii şi

Solidarităţii Sociale, Muzeul Naţional de Artă, Romus Industries, Centrul de Pregătire în Informatică,
Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie, Agenţia Spaţială Română, Societatea Română de
Radiodifuziune, Regia Autonomă a Administraţiei Patrimoniului Protocolului de Stat, Institutul
European din România.

Servicii de instruire şi asistenţă tehnică (exemple)

Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Romtelecom, S.C. Mobifon, S.C. Mobil Rom, Banca Transilvania,
BancPost, Banca Română pentru Dezvoltare, ELECTRICA S.A.

16. Studiul de Cercetare, Proiectare, Service şi Consulting în Domeniul Telecomenzi şi

Electronică în Transporturi

I. Cercetarea ştiinţifică este o componentă esenţială a activităţii universitare. În

Universitate, activitatea de cercetare ştiinţifică are o relevanţă comparabilă cu
activitatea didactică. Ea reprezintă unul din criteriile fundamentale de apreciere a
valorii profesionale şi a prestigiului personalului didactic din Universitate, focar
transmiţător şi creator de cultură.
Pe lângă cadrele didactice ale Universităţii, la activitate de cercetare ştiinţifică mai participă
personalul angajat special pentru cercetare şi doctoranzii, cadrele didactice asociate, studenţii şi alţi
specialişti în calitate de colaboratori.
Centrul exercită activităţi de cercetare ştiinţifică fundamentală, cercetări aplicative, dezvoltări
tehnologice, proiectare, consultanţă, expertiză, cursuri de perfecţionare profesională.

Activitatea centrului se desfăşoară pe baza Statutului şi Regulamentului propriu aprobat

în adunarea generală a cadrelor didactice şi a cercetătorilor care sunt afiliaţi la Centru şi avizat
de Biroul Senatului.
CEPETET – UPB a fost înfiinţat prin Hotărârea Senatului UPB nr. 154.108 din 17.07.1998 ca unitate
autofinanţatã, cu cont, siglã şi ştampilã proprie. Centrul are autonomie administrativă şi financiară în
derularea contractului.

II. Direcţii de activitate:

1. Sisteme de dirijare a traficului feroviar – din această categorie făcând parte activităţi ca:
proiectare de sisteme moderne de semnalizare, de management şi de dirijare a traficului
feroviar.
2. Telematică pentru transportul rutier – această direcţie de activitate pentru CEPETET este
constituită din două subdirecţii: transportul rutier urban şi transportul rutier pe drumurile
naţionale –se au în vedere atât sisteme de management al traficului şi problemelor legate de
trafic (managementul urgenţelor şi managementul incidentelor) cât şi sisteme de informare
pentru pietoni şi pentru vehicule.
3. Telematică pentru navigaţie – orientarea în acest domeniu fiind în special spre sisteme de
localizare şi monitorizare a traficului naval în porturile maritime şi pe Dunăre.
4. Consulting, expertizã şi asistenţã tehnicã . Activităţi desfăşurate: studii de fezabilitate, asistenţă
tehnică la implementarea proiectelor de investiţii.
5. Microproducţie, servicii de garanţie şi post garanţie.
6. Cursuri de calificare şi perfecţionare profesionalã – în cadrul catedrei funcţionează Academia
CISCO din Facultatea de Transporturi.
 7. Sprijinirea activităţii ştiinţifice studenţeşti – implicarea studenţilor în activitatea de cercetare,
aceştia participând activ la proiectele în curs de derulare cât şi la Sesiunea de Comunicări
Ştiinţifice Studenţeşti.
8. Execuţie şi difuzare de tipărituri – prin aceste activităţi se asigură atât diseminarea informaţiilor
ce rezultă din proiectele de cercetare cât şi elaborarea de lucrări cu scop didactic.

9. Consultanţă la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului la nivel local, naţional, regional.

III. Structura organizatorică a centrului

Centrul este constituit în cadrul catedrei Telecomenzi şi Electronicã in Transporturi din
Facultatea de Transporturi (catedra cu o tradiţie de peste 50 de ani în învăţământul superior
tehnic).

Organigrama centrului (prezentată în figura 2). Se poate observa flexibilitatea organizării acestuia,
extinderea organigramei facându-se numai pe orizontală (prin implicarea unor noi directori de
proiect).Colectivul de cercetare cuprinde personalul didactic al Catedrei, personal de cercetare,
doctoranzi, studenţi şi specialişti externi.

Laboratoarele de cercetare sunt structurate pe direcţii de cercetare şi sunt dotate cu

aparatură utilizată şi în procesul de învăţământ. Dotarea constă în principal din:
- aparatură de măsură, control şi investigaţie pentru frecvenţe joase şi frecvenţe ridicate, pentru
aplicaţii din domeniul transporturilor;
- tehnică de calcul electronic cu accesoriile aferente;
- plăci microcontroler, de achiziţii de date şi alte echipamente de interfaţare cu procese tehnice de
transport;
- machete de experimentare specifice domeniului de activitate;
- staţie de lucru COMPAQ PIII 950MHz, 17”, HDD: 20GB, CD-W, CD R, RAM: 128 MB, imprimantă HP
990Cxi PRO;

- reţea formată din 12 calculatoare de ultimă generaţie, utilizată pentru activitatea didactică, pentru
cea de cercetare precum şi pentru cursuri de pregătire (Academie CISCO);
- echipamente de poziţionare GPS;
- software pentru achiziţie de date (LabView), pentru prelucrare de date şi pentru gestionarea
hărţilor digitale (produse AutoDesk);
- osciloscop numeric cu memorie, portabil, FLUKE Scopemeter, cu posibilitate de conectare la
Laptop şi software propriu de analiză a semnalelor în domeniile timp şi frecvenţă.
IV. Proiecte în derulare
Centrul participã cu oferte pentru lucrãri de cercetare – dezvoltare pentru programele
naţionale şi europene de cercetare şi cu oferte pentru lucrări la cerere din domeniul
telecomenzi şi electronicã în transporturi.
În cadrul programelor naţionale RELANSIN, AMTRANS şi INFOSOC, CEPETET are în
realizare următoarele proiecte de cercetare:
1) „Sistem Electronic (Telematic Integrat) de Optimizare, Monitorizare şi de Comerţ
Electronic în domeniul Transportului Rutier – SOMCET – Net”.
Obiectivul principal al proiectului desfăşurat pe 3 ani, 23.10.2001 – 31.12.2004, îl
constituie realizarea unui sistem de distribuţie a mărfurilor modern, integrat,
inteligent şi interactiv care este util pentru o largă categorie de agenţi economici şi
pentru societatea românească;
2) „Elaborarea Manualului ITS”. Proiectul realizat în timp de 1 an, 3.12.2001 –
3.12.2002, are drept scop obţinerea unui manual ITS care să poată fi difuzat pe
suport electronic (CD) sau să fie accesibil pe Internet. Manualul va conţine definiţia
ITS, clasificarea sistemelor de tip ITS, informaţii despre cum ar trebui să
funcţioneze sistemele ITS, etc.
3) „Sistem Telematic Avansat de Management al Traficului Rutier Urban”. Timpul de
realizare al proiectului este de 2 ani, 25.11.2001 – 15.06.2003. Proiectul îşi
propune realizarea unui sistem care să permită: asigurarea fluenţei traficului,
creşterea siguranţei, reducerea poluării mediului, informarea corectă a
participanţilor la trafic, reducerea costurilor de transport şi de întreţinere a
infrastructurii rutiere, reducerea timpilor de intervenţie în caz de incidente.
4) „Sistem informatic integrat pentru navigaţie, pentru navele din clasa monitor şi
vedetă” – proiect ce se va derula in perioada 2002 – 2004. sistemul va asigura
navigaţia in siguranţă a navelor, cunoaşterea poziţiei proprii, transmiterea corectă
la distanţă a informaţiilor.

17. Organizatia Romana pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport -

ITS Romania
Asociatia Organizatia Romana pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport - ITS
Romania este o organizatie apolitica, patrimoniala, neguvernamentala, nonprofit, al carei scop este de
a incuraja, promova, asista, coordona, implementa si integra sistemele inteligente de transport in
Romania.
ITS ROMANIA este deschisa sa coopereze cu toate organizatii implicate in orice tip de transport,
inclusiv in transportul multimodal, precum si cu cele care vor sa intre in acest sector aflat intr-o
dezvoltare rapida. Pe masura ce sistemele de transport devin tot mai integrate, este imperativ necesar
ca toti cei implicati in transportul rutier, feroviar, aerian, maritim si fluvial si public sa colaboreze,
aceste organizatii fiind deci incurajate sa devina membre ale ITS ROMANIA.
Implementarea sistemelor inteligente de transport (ITS - Intelligent Transport Systems), spre
deosebire de investitiile traditionale in transporturi, necesita stabilirea de noi parteneriate intre cei
care sunt direct sau indirect implicati in diverse moduri de tranpost, in administratie, in lumea
afacerilor, in sectorul privat sau public.
Dezvoltarea unei piete a sistemelor inteligente de transport este strans corelata cu necesitatea
existentei unor astfel de parteneriate.
In prezent, peste 25 de organizatii si peste 50 de persoane fizice sunt membri ai ITS ROMANIA.

Misiunea organizatiei ITS Romania

Promovarea sistemelor inteligente de transport in Romania pentru:
• Imbunatatirea securitatii traficului
• Cresterea mobilitatii
• Minimizarea impactului asupra mediului
• Asigurarea interoperabilitatii si integrarea in retelele de transport europene
• Conducerea eficienta a procesului de transport.

Strategia organizatiei ITS Romania

Elaborarea programului national de dezvoltare a sistemelor inteligente de transport in Romania pe
perioada 2000 - 2010, corelat cu programul national de dezvoltare a transporturilor.
Promovarea produselor si serviciilor romanesti in conditiile interoperabilitatii si integrarii in retelele
de transport europene.
Cooperarea la nivel national, regional si mondial prin proiecte de interes comun si prin transfer de
tehnologie Reglementari tehnice si institutionale care sa sustina implementarea eficienta a sistemelor
inteligente de transport.

Sectoare tinta
Inscrierea ca membru al ITS ROMANIA ar trebui sa intereseze organizatii din sectoare foarte variate:
• Autoritati publice (rutiere, trafic, transport, politie, guvernamentale, telecomunicatii)
• Operatori ai infrastructurii (transport, telecomunicatii)
• Din sectorul transporturilor (servicii, operatori, utilizatori si asociatiile lor, utilizatori ai
transportului de marfa etc.)
• Industrie (autovehicule, electronica, tehnologia informatiei, telecomunicatii, constructii civile)
• Finante si asigurari (companii de asigurari, banci, case de investitii)
• Institute de cercetari