Arhitectura sistemelor inteligente de transport

Intelligent Transport Systems Architecture

Drd. URECHE Traian-Cristian

Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza", Școala Doctorala OPSN
cristi.ureche@hotmail.com

Prof. univ. dr. PIȘLEAG Tutu

Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza", Școala Doctorala OPSN
tutu.pisleag@yahoo.com

Abstract (ro): Traficul rutier, din ce in ce mai aglomerat, a ajuns să reprezinte o problemă serioasă
pentru autoritățile din marile orașe ale țării noastre. O soluție modernă pentru decongestionarea aglomerărilor
urbane, ar fi implementarea de sisteme inteligente pentru coordonarea traficului rutier. Intelligent
Transportation System (ITS), este alcătuit dintr-o multitudine de tehnologii de ultimă oră din sfera IT, destinat
serviciilor de transport, cu scopul eficientizării acestora, creșterii numărului de utilizatori și creării unui mediu
plăcut, fără investiții bănești suplimentare în vederea modificării fizice a infrastructurii de transport existentă.
Astfel, se diminuează timpul de călătorie considerabil, atât pentru conducătorii auto ce folosesc autoturismele
personale pentru deplasare , cât și pentru utilizatorii transportului public urban. De altfel, sistemele ITS au o
contribuție importantă in reducerea poluării si in eliminarea blocajelor din trafic. Complexitatea Sistemelor
ITS trebuie să se regăsească in proiectarea arhitecturii ITS. Sistemele ITS sunt formate din structuri mari,
având un număr consistent de subsisteme si componente. Tehnologiile implicate includ senzori performanți și
dispozitive cu inteligentă artificială folosiți in controlul semnalelor, componente de ultimă oră din sfera
comunicațiilor și terminalelor informatice, și conțin diferite discipline de inginerie, telecomunicații, transport,
finanțe și fabricarea automobilelor. ITS a ajuns deja un fenomen global, care are scopul să sporească
beneficiile din sectorul transportului public si implicit din cel privat.
Cuvinte-cheie: trafic rutier, implementare, sisteme inteligente de transport, arhitectură, tehnologii

Abstract (en): More and more crowded road traffic has come to represent a serious problem for
authorities in the major cities of our country. A modern solution for the decongestion of urban agglomerations
would be the implementation of intelligent road traffic management systems. The Intelligent Transportation
System (ITS) is made up of a multitude of state-of-the-art IT technologies for transport services in order to
streamline them, increase the number of users and create a pleasant environment without additional cash
investment for physical change of the existing transport infrastructure. This reduces the travel time
considerably, both for drivers using personal passenger cars and for urban public transport users. In fact, ITS
systems have an important contribution to reducing pollution and removing bottlenecks in traffic. The
complexity of ITS systems must be found in the design of ITS architecture. ITS systems are made up of large
structures with a consistent number of subsystems and components. The technologies involved include
performance sensors and artificial intelligence devices used in signals control, state-of-the-art components in
communications and computer terminals, and include various engineering, telecommunication, transport,
finance and automotive engineering disciplines. ITS has already become a global phenomenon, which aims to
increase the benefits of the public and, implicitly, private sector.

Keywords: road traffic, implementation, intelligent transport systems, architecture, technologies

I. Introducere
Sistemele inteligente de transport se pot defini ca o multitudine de ansambluri de
telecomunicații, automatizări și tehnologia informației, cu o vastă putere de acoperire, ce au
în componenta sa sisteme operaționale de inteligentă artificială, cu aplicații multiple în mai
toate sectoarele de transport. Înainte de toate, aceste sisteme au fost proiectate, testate și
aplicate în transporturile rutiere, iar ulterior datorită caracteristicii de intermodalitate
acestea s-au introdus cu succes și către alte domenii de transport, cu toate că în funcție de
ramura în care s-au implementat au cunoscut diferite denumiri, cum ar fi RIS aferent
transporturilor pe ape sau IRIS cu privire la calea ferată. 1 În ceea ce privește transportul
rutier, putem afirma că acestea și-au făcut apariția cu acțiuni separate, scopul principal al
sistemelor ITS fiind fluidizarea traficului, diminuarea numărului de accidente, mărirea
siguranței circulației rutiere, informarea în timp real a participanților la trafic, precum și o
micșorare substanțiala a duratelor călătoriilor. Mai târziu, s-a luat decizia ca aceste sisteme
să fie standardizate conform analizelor și testărilor la care au fost supuse de-a lungul timpului
de către organizații regionale cum ar fi ITS America, Vernisau Vertico, care le-au
implementat și au avut un aport deosebit în dezvoltarea acestora. Ulterior ISO, un organism
de standardizare care a cooperat îndeaproape cu Comisia Electrotehnică Internațională, care
este răspunzătoare de standardizarea tuturor echipamentelor de tip electric și electronic, a
reușit să obțină cea mai bună și mai complexă integrare în domeniu. În timp, în urma studierii
amănunțite a diferitelor proiecte internaționale din domeniul ITS, s-a demonstrat că
performantele optime ale acestor sisteme se pot atinge numai atunci când componentele care
fac parte din sistemele ITS sunt integrate și funcționează împreună.
Daca ne referim la structura sistemele ITS putem afirma că un sistem ITS, văzut ca un
întreg în totalitatea sa, este întotdeauna cel puțin egal, și in marea majoritate a cazurilor,
mult mai mare decât suma componentelor din sistemele sale. Implementarea unui sistem ITS
este deseori complexă și anevoioasa, existând multe obstacole de confruntat și înlăturat.
Pentru a se realiza o implementare cu succes a unui sistem ITS, trebuie să se aibă în vedere
elementele esențiale ale acestui proces, și anume planificarea riguroasă, coordonarea și
comunicarea eficientă între părțile interesate.
Datorită dezvoltării tehnologiei moderne, sistemele ITS au cunoscut o ascensiune
rapidă în ultimele decenii. S-a observat totuși, ca nici o strategie la nivel mondial a sistemelor
ITS nu este încă capabilă să îndeplinească întru totul cerințele domeniului transporturilor. Ca
atare, cercetarea și proiectarea în continuare de sisteme ITS este o condiție esențială pentru
implementarea unor sisteme ITS cât mai performante. Sistemele ITS, în continuare pot fi
privite și reprezentate ca o parte integrantă a pachetului de măsuri ce trebuie implementat
având ca scop folosirea inteligenței artificiale în sistemul de transport existent. La proiectarea
unui sistem ITS trebuie avut în vedere încorporarea planurilor necesare organizațiilor de
transport, oferind totodată și oportunitatea creării unei viziuni noi, de ansamblu, asupra
managementului din domeniul transportului .
Un prim pas în elaborarea unei arhitecturi ITS ar fi selectarea și acordarea parților
componente ale sistemului la prioritățile utilizatorilor acestui serviciu. Toți utilizatorii, agenții
economici, utilizatorii de servicii, structurile de grupuri cu interes în domeniu, furnizorii de
servicii, etc, trebuie să fie implicați în această dezvoltare a arhitecturii ITS, acest lucru fiind
foarte important în proiectarea și îmbunătățirea caracteristicilor sistemelor ITS.
Arhitectura ITS „reunește elementele izolate și discrete de cunoștințe astfel încât să
creeze un model și să identifice relațiile și diferențele, reprezentând o bază pentru acțiunile
următoare de realizare a ITS.”2

II. Arhitectura funcțională

Ca să putem înțelege cum funcționează sistemele ITS este nevoie să înțelegem
tehnologiile specifice autorizate aflate în componența acestora, ce se referă la informația de
trafic și la controlul autovehiculului, la nivel funcțional cu privire nu numai la aspectele care
fac referire la modul de funcționare individual, dar și la felul în care pot fi ele integrate și la
1
https://en.ppt-online.org/27161, accesat 25/05/2018.
2
https://www.itsa.org/, accesat 25/05/2018.
capacitatea de a conlucra împreună, ca un sistem întreg, pentru ca să furnizeze în mod
eficient utilizatorilor, serviciile puse la dispoziție de sistemele ITS.
Arhitectura funcțională, dacă încercăm să o privim la cel mai înalt indice de
prezentare, este formată dintr-o mulțime de sisteme funcționale. Fiecare domeniu în parte
este identificat conform unui nume și un număr propriu. Funcționalitatea fiecărui sistem în
parte este realizată prin funcții.3 Funcțiile sunt de două feluri și anume:
- funcții de nivel înalt, ca să putem să înțelegem mai bine funcționalitatea lor, acestea
au fost denumite în funcții de nivel înalt, având un oarecare nivel de complexitate, sau în
funcții de nivel superior propriu-zise, așa cum sunt prezentate în continuare. Aceste funcții de
nivel înalt sau domeniile lor funcționale, pot include baze de date (depozite de date); sunt
folosite pentru a păstra datele utilizate în mai multe domenii funcționale.
Fiecare dintre aceste depozite de date vor fi dotate cu facilități de management proprii,
ca de exemplu: controlul scrierii și al citirii, crearea jurnalelor, realizarea copiilor de
siguranță a datelor, etc. Aceste facilități trebuie să acopere toate necesitățile de comunicație,
mai ales dacă depozitul de date este folosit de funcții pe care arhitectura fizică le-a plasat în
alt loc. În unele cazuri, fluxurile de date, cerute si venite de la depozitele de date și
confirmările că datele au fost introduse și salvate în bazele de date, nu se pot vedea, cu toate
că se presupune existența acestor fluxuri și implicit folosirea lor.
- funcții de nivel inferior, pentru o înțelegere mai simplă a felului în care funcționează
acestea, au fost împărțite în funcții de nivel inferior. Funcțiile de nivel înalt satisfac rareori, în
mod direct, nevoile utilizatorilor prin ele însele, dar prin intermediul funcțiilor de nivel
inferior din care sunt compuse reușesc cu ușurință să rezolve necesitățile acestora.
Similar cu domeniile lor funcționale, fiecare funcție deține un nume propriu care
poate fi o expresie a ceea ce reprezintă și poate conține și un verb în denumirea sa. De
asemenea, o funcție ce poartă denumirea de „administrează vehicule de urgentă” o să aibă
implementată o funcționalitate care va permite coordonarea vehiculelor de urgentă.
Legătura intre funcții se va realiza cu ajutorul fluxurilor de date. Ele reușesc să
îndeplinească funcția de transmitere a informațiilor de la o funcție la alta, sa acceseze
depozitele de date pentru a salva sau a citi o copie de siguranță, să interacționeze cu
utilizatorii sistemului prin intermediul diferitelor tipuri de terminale. Aceste terminale pot fi
definite ca fiind interfața ce face legătură între arhitectură internă și conexiunile din mediul
exterior asigurând, bidirecțional, circulația fluxul de date și informații. „Un terminal poate fi
o entitate umană, un sistem sau o entitate fizică de la care pot fi obținute date, cum ar fi starea
vremii sau starea drumului.”4 Atât entitățile umane cât și sistemele pot face parte din
organizații sau autorități publice ce contribuie, într-un anumit mod, la furnizarea serviciilor
ITS.

III. Arhitectura logică

Arhitectura logică este reprezentata de procesele logice și fluxul informațional dintre
acestea. Pentru dezvoltarea si testarea arhitecturii logice trebuie să se cerceteze aspectele
comune ce definesc cerințele funcționale ale utilizatorilor și diferitelor servicii furnizate către
aceștia, în așa fel încât cerințele comune să poată fi transpuse în același set de procese. Ca
exemplu ar fi fluxul de date bidirecțional, ce atribuie controalelor adaptive inițiate
coordonarea optimizării duratei de semnalizare cu lumină verde a unui sistem și să asigure
controlul permanent a diferitelor faze de semnalizare prezente într-o anumita zonă. Un
sistem performant se remarcă prin beneficiile aduse în micșorarea duratelor de staționare a
autovehiculelor la stopuri și a altor tipuri de întârzieri. Prin ecuații de stare potrivite, se va
asigura controlul dinamic ce va fi dependent de timp. Procedura de management este
3
https://www.scribd.com/doc/296391312/Arhitecturi-ITS, accesat 25/05/2018.
4
http://www.agir.ro/buletine/514.pdf, accesat 25/05/2018.
proactivă; Aceasta va încearcă să influențeze traficul odată intrat în sistem, oferind apoi
pentru ieșirea acestuia controlul necesar pentru ca să nu apără condiții nedorite.
În arhitectura logică exista grupuri de procese care nu implică vreo împărțire a
responsabilităților organizatorii, însă ele ne asigură de faptul că funcția specificată a fost
realizată și suplimentar, mai au rolul de a interacționa cu celelalte funcții. Cel mai important
rol al arhitecturii logice este acela de descriere a modului în care sistemul rezolvă anomaliile.
Pentru o mai bună siguranță trebuie tratate și rezolvate toate tipurile de deficiențe. Desigur,
trebuie vizualizați pașii logici, odată cu apariția unor degradări, și mai ales atunci când apar și
anomalii să se respecte soluția definită pentru funcționarea întregului sistem.

IV. Arhitectura fizică

Arhitectura fizică este orientată pe proiectarea sistemului, împarte procesele definite
în subsisteme fizice ale arhitecturii logice, pe baza specificațiilor tuturor proceselor
funcționale și implicit a sectorului unde trebuie realizate funcțiile. Aceste operații sunt
realizate de arhitectura fizică, ținând-se cont de toate responsabilitățile instituționale
implicate.
Orice țară sau district regional trebuie să aibă cunoștință de necesitățile sale înainte de a
începe elaborarea și implementare unei arhitecturi ITS proprii. Anumite particularități zonale
fac diferența între cerințele utilizatorilor locali și pot diferi, cu siguranță, de la o regiune la
alta.
Arhitectură fizică se definește prin felul în care unele componente din structura
arhitecturii funcționale se pot fi împarți, ca să se realizeze entități fizice funcționale. Putem
sublinia principalele trăsături ale acestor entități, cum ar fi faptul că ele generează unul sau
mai multe servicii cerute de către utilizatori și în al doilea rând că acestea se pot realiza fizic.
În procesul de creare pot fi implicate entități fizice, ca de exemplu structuri amplasate pe
drum, cât și diferite feluri de echipamente, cât și diferite entități care nu există fizic, cum ar fi
partea de software, sau diferite aranjamente ale celor două. Aceste entități, în cadrul
arhitecturii fizice ITS sunt denumite „sisteme etalon”.
Toate aceste „sisteme etalon” pot fi alcătuite din cel puțin două sau chiar mai multe
subsisteme. Una sau mai multe sarcini diferite se pot executa în cadrul aceluiași subsistem.
Acesta poate fi oferit spre vânzare ca, de altfel, orice produs comercial. Fiecare subsistem în
parte poate fi alcătuit din cel puțin o parte integranta a arhitecturii funcționale (care cuprinde
și funcții de stocare de date) și poate, de asemenea, să comunice si cu alte subsisteme sau
terminale. Comunicații acestea pot fi efectuate prin folosirea cu succes al fluxurilor fizice de
date.

V. Arhitectura organizațională
Răspunderea în ceea ce privește implementarea sistemelor ITS ar trebuie să fie
divizată între diferitele organizații mondiale și diferitele departamente de coordonare și
implementare ale acestor organizații, ținând-se cont de diferitele scopuri și cerințe necesare.
Arhitecturile logice și implicit cele fizice trebuie grupate selectiv într-o arhitectură
organizațională care să fie relevantă si să respecte nivelul local. Arhitectura organizațională,
cu precădere, este utilizată în dezvoltarea și coordonarea responsabilităților, în managementul
interacțiunilor funcționale dintre diferitele organizații publice și private, sau în parteneriatele
public-privat. Arhitectura organizațională se dezvoltă în mod continuu prin realizarea de
entități locale distribuite în arhitectura logică a modelului organizațional.
Experții din domeniul transporturilor trebuie să tină cont de mai multe aspecte
caracteristice arhitecturii sistemului. Aceștia sunt responsabili pentru proiectarea și
implementarea sistemelor ITS, atât la stadiul de proiect, cât și ulterior la nivel de program.
Este important ca ei să ia în considerare toate aspectele ce au legătură cu integrarea în sistem
a tehnologiilor ITS, a celor mai bune strategii pentru dezvoltare și, nu în ultimul rând, a
costurilor și beneficiilor ITS. Implementarea de tip sistem este benefică în primul rând țarilor
în curs de tranziție.
Ca să se realizeze o planificare și o dezvoltare controlată pe termen lung este necesar
să se găsească un suport activ susținut de mai multe organizații care lucrează în sfera
cooperării și coordonării. S-au găsit in ultimul timp un număr destul de mare de inițiative
naționale, regionale și internaționale care vin să sprijine și să susțină planificarea ITS. După
cerințele necesare funcționarii, conceptele sistemelor ITS se pot raporta la următoarele 3 mari
categorii:
- coordonare; aceasta categorie cuprinde conceptele propuse sau implementate de
operatori, cât si cele care sunt în primul rând funcții ce fac parte din organizații de trafic sau
chiar ale altor tipuri de organizații;
- implementare; din această categorie fac parte acele concepte care au fost acceptate
pentru implementare, având și cele mai mari beneficii;
- monitorizare; categoria aceasta reunește conceptele care sunt pregătite pentru a fi
implementate mai devreme sau mai târziu, în funcție de evoluția tehnologică, care se
modifică rapid în ultima perioadă.

VI. Arhitectura de comunicație

Arhitectura de comunicație ne arată modul în care se efectuează transmiterea de date
între diferite parți integrante ale sistemului (toate informațiile se vehiculează cu ajutorul
fluxurilor fizice de date care sunt specificate și în arhitectura fizică).5
Arhitectura de comunicație definește și descrie mijloacele prin care sunt realizate
fluxurile fizice de date, după cum urmează :
- caracteristica datelor transferate (date brute, imagini foto-video, voce )
- mediul fizic prin care se face transferul datelor (cablu, radio, fibră optică)
- nivelul de securitate (securitatea transmisiilor de date, permisiunile de accesare al
bazele de date, etc )
- capacitatea (viteza efectivă) de transfer a datelor
Ca să putem defini componenta de comunicații, ținând cont de proprietățile sistemelor
inteligente de transport, trebuie să ne raportam la modelului OSII. 6 Acesta are în structura sa
următoarele nivele primare :
- nivelul fizic; definește specificațiile de natura fizică și electrică ale dispozitivelor de
comunicații;
- nivelul de legătură a datelor; furnizează modalități funcționale și procedurale de
transfer al datelor între două entități, precum și detectarea și corectarea erorilor ce pot apare
la nivel fizic;
- nivelul de rețea; realizează transferarea secvențelor de date ce au o lungime
variabilă, dinspre sursă către destinație, cu ajutorul unei sau a unor rețele, în condițiile unei
calități optime de transmisie impusă de nivelul de transport;
- nivelul de transport; realizează transferul informațiilor între utilizatorii finali,
controlând fiabilitatea legăturilor existente.
Datorită progresului tehnologic în continua creștere și a vitezei mari de evoluție a
tehnologiilor telecomunicațiilor, nu se poate vorbi de dezvoltarea unei arhitecturi care să fie
legată de soluțiile tehnologice recente. Din cauza acestui lucru, componenta de comunicații
trebuie proiectată independent de soluțiile existente in momentul de fată și trebuie orientată
spre funcțiile de comunicații pentru care a fost elaborată în ansamblul arhitecturii.
Componenta de comunicaţii este alcătuită din două elemente fundamentale:
5
https://www.scribd.com/document/87250610/Arhitectura-de-comunicatii, accesat 25/05/2018.
6
https://www.its-australia.com.au/, accesat 25/05/2018.
 - componenta internă; această componenta este raspunzătoare de nevoile de
comunicaţii cerute de funcţiile integrate ale sistemului;
- componenta externă; aceasta este direct raspunzătoare de conexiunile sistemului ITS
cu mediul extern în vederea efectuării de comunicații bidirectionale.
Descrierea acestor proprietăți esențiale ale arhitecturii de comunicație reprezintă un
pas important în rezolvarea problemelor ce depind de dezvoltarea acestora. Alegerea modului
de comunicație se face, de cele mai multe ori, prin procese complexe și abia după ce se
parcurg diferite etape de analiză. De fapt, acest lucru are, de cele mai multe ori, cel mai
important rol asupra sistemului și asupra eficientizării acestuia.

VII. Arhitectura ITS la nivelul național

Scopul primordial al realizării unui sistem ITS de succes la nivel național îl
reprezintă implementarea unei arhitecturi ITS unificate. În cazul in care arhitectura va fi
proiectată cu rigurozitate, ea va realiza implementarea unui sistem ITS național standardizat,
ce va fi capabil să interconecteze toate modurile de transport existente.7
Arhitectura ITS are o bază ce cuprinde un set de servicii de tip utilizator, care cuprind
un spectru larg de servicii, printre care sisteme avansate pentru autovehicule, managementul
transportului și servicii de plată electronică. Programul național are ca obiectiv principal,
pentru dezvoltarea unei arhitecturi ITS, unificarea și organizarea serviciilor de tip utilizator
precum și asigurarea unei promovări de standarde pentru funcționarea sistemului unilateral la
nivelul întregii țări.8
Funcțiile îndeplinite de arhitectura ITS națională, cum ar fi managementul
autostrăzilor, controlul semnalelor de trafic sau managementul incidentelor, se regăsesc în
componentele sau subsistemele acesteia, localizarea lor fiind posibilă la marginea drumului,
în centrul de management al traficului sau în vehicul.
Beneficiile aduse de arhitectura ITS națională pe termen scurt, sunt dezvoltarea cu
ușurință a proiectelor prin reducerea timpului și a resurselor investite, de la proiectarea
acestora și până la darea în funcțiune, deoarece aceasta:
- asigură dezvoltarea cerințelor funcționale și specificațiilor sistemului, furnizând
un punct de pornire;
- urmărește realizarea serviciilor prin îndeplinirea legăturilor dintre necesități și
probleme, asigurând în cadrul unui proiect rezolvarea cerințelor generale de transport;
- asigură o perspectivă pentru găsirea de servicii și funcționalități care nu au fost
realizabile inițial, dar care între timp au devenit posibile. În acest fel se poate efectua o listă
cu capacitățile viitoare, proiectate încă de pe acum, ținându-se cont de unele eventuale
solicitări ulterioare (cum ar fi distribuirea către un furnizor de informații legate de trafic,
vreme, etc); Prin eliminarea implementărilor redundante a tuturor funcțiilor similare se poate
ajunge la eficientizare;
- determină informațiile ce trebuie partajate cu organizațiile de transport. Aceste
informații pot fi folosite pentru planificarea și verificarea proiectului inițial în raport cu
cerințele celorlalte grupuri de interes;
- constituie un punct de plecare însemnat, sau un model pentru evoluția arhitecturii
care va direcționa modul de derulare a unui anumit proiect. În cadrul arhitecturii ITS
naționale trebuie eliminate funcțiile și fluxurile de informații nepotrivite, incluzând aici
modificările și completările ulterioare, pentru îndeplinirea necesităților specifice zonale;
- recunoașterea interfețelor și schimburilor de date ce trebuie incluse ( cum ar fi
transferul de date dintre subsistemele de coordonare a traficului și terminalele finale );

7
http://frame-online.eu/wp-content/uploads/2014/10/PlanningGuideRO.pdf, accesat 25/05/2018.
8
http://www.its-romania.ro/, accesat 25/05/2018.
Reduce necesitatea schimbării unor componente costisitoare in cadrul procesului de
implementare a sistemului ITS;
- pentru o categorie mare de echipamente necesare arhitecturii ITS asigură estimări
aproximative ale costurilor, ce pot fi utilizate la calcularea cheltuielilor inițiale ale
proiectului; Oferă o informație precisă rezultată din verificarea proiectului inițial efectuată la
cererea beneficiarul, în sensul stabilirii relației dintre proiectare executată si arhitectura ITS
cerută.

VIII. Concluzii
Regiunile unde se vor implementa arhitectura ITS vor avea beneficii pe termen lung
datorită proprietăților acesteia de:
- interoperabilitate; sunt specificate în cadrul arhitecturii ITS standardele necesare
pentru asigurarea interoperabilității și componentele cărora li se adresează; în mod constant
aceste ansamble sunt de tip interfață între componente de tipul prelucrare și memorare de
date, mediu extern, comunicație. În definirea arhitecturii sunt folosite soluții inovatoare care
contribuie la evoluția standardelor existente pentru a asigura interoperabilitate între
componente sau între sisteme. Interoperabilitatea și interschimbabilitatea sistemelor și
dispozitivelor utilizate în managementul călătorilor prin intermediul sistemelor ITS vor putea
fi asigurate prin utilizarea interfețelor standard.9
- îmbunătățirea competiție; ca urmare a utilizării de standarde deschise, utilizarea
arhitecturii ITS va putea fi accesată de către un număr crescut de vânzători sau furnizori ce
vor fi in acord cu respectarea normelor în vigoare. În același timp creșterea competiției poate
fi realizată prin obținerea de sprijin și actualizări din diverse surse, prevenindu-se astfel
situația plafonării la o singură sursă.
- posibilitatea modernizării ulterioară; atunci când acest lucru este dorit sau necesar,
se poate crea un mediu de lucru care să încorporeze sistemele ITS vechi în structura celor noi,
permițând totodată adăugarea de funcții și sarcini noi, prin proiectarea acestora într-un cadru
comun și utilizarea unor tehnologii deschise.
- reducerea costurilor; diminuarea costurilor de termen lung prin economiile realizate
datorită echipamentului modern, produselor ITS prefabricate și a competiției furnizorilor de
produse.
- o mai bună integrare într-un sistem de transport
Structura arhitecturii ITS, felul deschis și folosirea componentelor standardizate vor
ușura integrarea componentelor complexe ale managementului traficului rutier cu cele ale
altor sisteme ITS. O partajare efectivă a informației și o utilizare mai eficienta a resurselor va
permite o integrare mai bună a sistemelor proprii diverselor organizații.
Apariția tehnologiilor avansate de comunicații și prelucrare a informațiilor a dus la o
dezvoltare rapida a Sistemelor Inteligente de Transport , datorită și agravării problemelor
provocate de domeniul transporturilor. Aceste sisteme sunt, sisteme integrate, largi și
complexe. Aceste aspecte au generat apariția necesității arhitecturii sistemului .
O caracteristica esențiala a arhitecturii ITS este reprezentata și de cercetările efectuate
în modernizarea grupărilor de transport intermodal. Aceste structuri de transport intermodal
sunt destul de complexe și determină nevoia unei integrări laborioase și consistente.
Apropierea de conceptul de rețele integrate de transport european se va realiza prin
formularea unui set comun de instrumente pentru generarea arhitecturilor sistemelor
inteligente de transport , deservind oricărei modalități de transport existente.10

9
http://ertico.com/, accesat 25/05/2018.
10
http://www.ertms.net/, accesat 25/05/2018.
 Referințe bibliografie
1. https://en.ppt-online.org/27161
2. https://www.itsa.org/
3. https://www.scribd.com/doc/296391312/Arhitecturi-ITS
4. http://www.agir.ro/buletine/514.pdf
5. https://www.scribd.com/document/87250610/Arhitectura-de-comunicatii
6. https://www.its-australia.com.au/
7. http://frame-online.eu/wp-content/uploads/2014/10/PlanningGuideRO.pdf
8. http://www.its-romania.ro/
9. http://ertico.com/
10.http://www.ertms.net/