Rolul domeniului construcțiilor în Societatea Smart

Există o varietate de definiții ale orașului inteligent. Cea mai larg acceptată este
aceea că Orașul inteligent (sau smart city în literatura de limbă engleză) este o zonă urbană
care creează dezvoltare durabilă și calitate a vieții ridicată prin excelență în domeniile de
activitate ca rezultat al unui capital uman solid, capital social și infrastructură ICT,
folosirea tehnologiilor digitale pentru ridicarea standardului de viață, reducerea costurilor
și o comunicare mai bună cu cetățenii (Baltac 2015).
Alte definiții:
 Un “smart city” utilizează tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru a îmbunătăţi
condiţiile de viaţă, de muncă şi sustenabilitatea. [SmartCities Council 2014]
 Un oraş care monitorizează starea de funcţionare a infrastructurilor sale critice cu scopul de
a optimiza utilizarea resurselor sale, de a planifica activităţile de mentenanţă şi prevenţie, de
a monitoriza starea de securitate etc. cu scopul de a maximiza calitatea serviciilor asigurate
cetăţenilor săi. [US Office Technical and Scientific Information]
 Un oraş care integrează tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru utilizarea eficientă
a resurselor şi infrastructurilor în scopul asigurării necesităţilor cetăţenilor săi. [UPB]

Un oraș este în esență doar o colecție de clădiri. Prin urmare, un oraș inteligent ar trebui să
fie o colecție de clădiri inteligente.
Orașele inteligente sunt concepute ca o interconectare complexă și stratificată a diferitelor
sisteme concepute pentru a face mediul urban mai inteligent. În acest scenariu, clădirile inteligente
sunt o componentă importată a societății inteligente.
Dintotdeauna rolul inginerului constructor a constat în a ține pasul cu evoluția domeniului
științei și tehnologiei, aplicându-le practic în beneficiul societății. Inginerul poate fi considerat
legătura între tehnologie și ramurile domeniului construcțiilor.
De ce orașele inteligente au nevoie de construcții inteligente?
Clădirile inteligente pot îmbunătăți experiența ocupanților și pot transforma locurile de
muncă în unele mai atractive și mai plăcute. Experiența utilizatorilor clădirii poate fi personalizată
în funcție de preferințele lor individuale. De asemenea, se poate urmări și îmbunătăți sănătatea,
performanța și productivitatea ocupanților, facilitând astfel monitorizarea acestora.

Clădirile inteligente răspund la condițiile de funcționare în timp real. Asta se poate referi fie
la stingerea automată a luminilor atunci când o sală de conferințe este goală, la coborârea
termostatul la creșterea temperaturii exterioare sau chiar diagnosticarea unei defecțiune a sistemului
și rectificându-l imediat pentru a permite clădirilor să funcționeze la eficiență maximă.
Clădirile inteligente sunt suficient de flexibile pentru a se adapta nevoilor în continuă
schimbare ale ocupanților, suficient de inteligente pentru a factoriza condițiile externe și interne, în
același timp, sunt extrem de eficiente pentru a îndeplini obiectivele de economisire a energiei.
Pentru a ajunge la dezideratul de clădire inteligentă este necesară conlucrarea mai multor
resurse fizice:
 Echipamente, instalații și mobilier
 Senzori, echipamente de control, infrastructură digitală
 Automatizări și software de analiză și prelucrare a datelor
Din punct de vedere al factorilor umani implicați în realizarea, operarea și menținerea unei
clădiri inteligente, aceștia sunt: arhitecții proiectanți, furnizorii de servicii de facility management,
dezvoltatorii, proprietarii și chiriașii. Clădirile inteligente sunt parte a conceptului de oraș inteligent
(smart city). Acestea interacționează și pun în comun resurse pentru a răspunde nevoilor cetățenilor
orașului, în condiții de sustenabilitate și impact mult mai redus asupra mediului decât clădirile
tradiționale.

Clădirea inteligentă, pe lângă adaptare rapidă la era digitală, presupune și implicarea

serviciilor smart bazate pe tehnologie, ce mențin o clădire inteligentă în parametrii proiectați:
managementul utilităților și al energiei, mentenanța predictivă, monitorizarea sistemelor de
automatizare, siguranță și securitate și nu în ultimul rând cele legate de experința consumatorului.
Concluzii:
• Clădirea inteligentă reprezintă în mod clar clădirea viitorului.
• Beneficiile acestor clădiri includ minimizarea costurilor prin reducerea energiei, apei și
deșeurilor,dar și costuri reduse de funcționare și întreținere.
• Minimizarea consumul de energie la o scară mai mare și creșterea eficienței echipamentelor
se enumeră printre obiectivele acestei clădiri.
• Prin urmare, ar trebui să se pună accent pe construcția inteligentă.
Un oras al viitorului implică, pe lângă o serie de schimbări importante în ceea ce privește
clădirile, resursele tehnologice și chiar mentalitatea umană, schimbări legate de infrastructură și
transport.
În era tehnologiilor informației și de telecomunicații deplasarea în orașele aglomerate nu trebuie
să mai constituie o prolemă.
 În ciuda numeroaselor progrese tehnologice făcute vehiculelor, dispozitivelor mobile și
mașinilor, vedem mici schimbări la drumurile pe asfalt. Sunt multe lucruri pe care le putem face
drumurilor care pot ajuta la inovarea și îmbunătățirea experienței de conducere, în special atunci
când vine vorba de siguranța rutieră. Există, de asemenea, idei de a utiliza drumuri pentru a stoca
energia solară de la soare și pentru a transfera acea energie în energie electrică pentru locuințe.
Câteva tehnologii ce vor fi aplicate în realizarea ”drumurilor viitorului”:
1. Lumină în întuneric
În loc să se cheltuie un buget mare pentru iluminatul rutier sau alte opțiuni de iluminat care
se întind pe mii de kilometri de drumuri, ideea de a folosi lumină în marcajele întunecate ale
drumurilor este o alternativă mai bună și mai adoptabilă.
Marcajele sunt realizate folosind vopsea care conține pulbere foto-luminatoare care se
„încarcă” în timpul zilei. Aceste marcaje de strălucire verde se întind pe o lungime de 500 m și vor
străluci până la 8 ore în fiecare noapte.

2. Lumină interactivă
În afară de vopseaua care conține pulbere foto-luminatoare, există și ideea de a utiliza lumini
cu senzor de mișcare. Lumina interactivă funcționează în acest sens: când o mașină se apropie de o
anumită întindere a drumului, senzorii de mișcare vor lumina doar acea porțiune a drumului.
Intensitatea luminii va crește pe măsură ce mașina se apropie și se va diminua treptat pe măsură ce
trece.
Lumina interactivă este perfectă mai ales pentru autostrăzile care sunt mai puțin circulate.
3. Lumini electrice eoliene
Spre deosebire de luminile interactive, luminile electrice eoliene se vor alimenta singure.
Funcționează prin valorificarea curentului eolian de la trecerea mașinilor în electricitate.
Electricitatea va fi folosită pentru iluminarea drumurilor.
Întrucât necesită alimentarea cu vânt, aceste lumini se vor aprinde doar pe măsură ce
mașinile trec prin zonă. Pentru ca acest lucru să funcționeze, aceste generatoare vor fi configurate
de-a lungul traseului mașinii pe marginea drumului, pentru a lumina în mod continuu căile pe
măsură ce mașinile circulă.
4. Drumuri solare
În ciuda faptului că este de sticlă, suprafața poate fi proiectată pentru ca mașinile să se poată
opri în siguranță chiar și atunci când se circulă cu viteze de până la 80 km / h - ca pe drumurile
obișnuite. Drumurile cu panouri solare pot chiar topi zăpada pe timpul iernii și, desigur, energia
solară valorificată poate fi folosită pentru a alimenta nevoile electrice.
Drumurile nu mai reprezintă doar mijloace pentru a călători dintr-un loc în altul. În
societatea inteligentă îl putem folosi pentru a încărca mașinile electrice și a valorifica energia solară
datorită suprafeței sale mari expuse. Există, de asemenea, tehnologie pentru a menține porțiuni de
drumuri bine iluminate cu tehnologii și metode mai eficiente din punct de vedere energetic și mai
ecologice.