Techologia Informatiei

Tehnologia informației sau și Tehnologia informației și a comunicațiilor, abreviat (cel mai

adesea IT) TI respectiv TIC, este tehnologia necesară pentru prelucrarea (procurarea, procesarea,
stocarea, convertirea și transmiterea) informației, în particular prin
folosirea computerelor (calculatoarelor electronice) [1].
Termenii englezești corespunzători sunt Information Technology și Information and
Communication Technology, abreviați IT și respectiv ICT. Prescurtarea IT, care deseori se
folosește și în română, se pronunță /‿ai ti/.
Termenul a fost folosit pentru prima dată în 1958 într-un articol publicat în revista Harvard Business
Review, articol în care autorii Leavitt și Whisler afirmă: «Noua tehnologie încă nu are un nume bine
stabilit; noi o vom denumi „tehnologia informației”»[2]. Tehnologia informației este un domeniu
element de legătură între electrotehnica clasică și mult mai noua informatică, multe instituții
profesionale profilate (inițial) electrotehnic extinzându-se cu timpul și spre domeniul de tehnologia
informației. A nu se confunda cu Informatica (Computer Science) și nici cu sistemele informatice.

Informații generale[modificare | modificare sursă]

Cheltuielile pentru tehnologia

informației și comunicații în 2005
Tehnologia informației găsește aplicare pe multiple domenii legate de date și informații, cum ar
fi: procesoare, calculatoare, hardware și software, limbaje de programare, structuri de date și altele.
Sunt considerate ca făcând parte din largul domeniu IT toate elementele care prelucrează, într-un fel
sau altul, date, informații sau cunoștințe.
Ocupațiile specialiștilor din acest domeniu sunt foarte variate, de la instalarea de software aplicație
și până la proiectarea unor rețele de calculatoare complexe și a bazelor de date de informații.
Câteva sarcini tipice sunt: managementul datelor, construcția de hardware pentru calculatoare,
proiectarea de software, administrarea unor întregi sisteme informaționale. În ultimii ani sfera de
răspândire s-a lărgit mult, cuprinzând acum nu numai calculatoare și rețelele lor, dar și telefoane
mobile celulare, intelifoane (smartphones), televizoare cuplabile la Internet, automatizarea
automobilelor, aplicații militare și multe altele. De aceea, cererea de specialiști de vârf pe piața
mâinii de lucru a domeniului este constant mare.
De aceea și instituțiile superioare de învățământ au introdus noi catedre, cursuri, profile și examene
corespunzătoare, pentru a ține pasul cu aceste tendințe din cadrul IT, pe lângă
domeniile Informatică și Sisteme informatice.
În 2009 piața mondială de servicii de IT a totalizat 763 miliarde de dolari (USD)[3].

Tehnologia informației și legislația[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea rapidă a industriei a dus și la dezvoltarea legislației în acest domeniu. De exemplu,
astăzi, în unele țări, există o răspundere penală pentru distribuirea virușilor informatici sau și
pentru hacking-ul anumitor resurse Internet. În unele țări există însă și o legislație de stimulare a IT-
ului, de exemplu prin reducerea sau excluderea unor taxe.
Această lege există și în România. Prin urmare, În anul 2022, aproximativ 104.000 de angajați din IT
erau scutiți de la plata impozitului pe venit, ca urmare a activității de creare de programe pentru
calculator.[4]

Tehnologia informației și etica[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii vezi: Etica tehnologiei informației

Tehnologia informației în România[modificare | modificare sursă]

În anul 2010, în România lucrau 115.800 de specialiști în domeniul IT&C, având în medie un
salariu brut anual de 9.130 euro.[5]
În anul 2012, pentru o poziție de programator junior, un salariu minim se situa în jurul sumei de
600 euro.[6] Un programator cu un nivel dezvoltat al competențelor tehnice putea câștiga între
1.500 și 1.800 euro.[6] Angajații din IT câștigau, în medie, 780 de euro net pe lună, în timp ce
restul salariaților români aveau, în medie, un salariu mediu net de 318 euro, potrivit datelor
Institutului Național de Statistică.[7]
În anul 2013, salariul minim al unui softist era de 3.000 lei față de 700 lei cu șase ani în urmă.[8]
În anul 2015, se estima că aproximativ 7.000 de tineri ies de pe băncile facultăților cu profil de IT
din România, număr de candidați care „se împarte” între firmele tradiționale de IT, cele de video
gaming, dar și cu cele care au doar departamente interne de IT.[9]
În anul 2021, Facultatea de matematică și informatică din cadrul Universității din București, care
îi are printre absolvenți pe Daniel Dines de la UiPath și pe Florin Talpeș (CEO și
fondator Bitdefender), a înregistrat un număr record de 28 de candidați pe loc în cadrul secției
de tehnologie a informației și 10 pe loc la secția informatică.[necesită citare]
Pe lângă București, un alt centru important pentru companiile tehnologice este orașul Cluj-
Napoca.[7]
Numărul de salariați din domeniul IT&C între 2008 și 2010: [5]
Anul 2008 2009 2010
Bibliografie[modificare | modificare
Telecomunicații 43.100 45.900 49.800 sursă]
Soft și servicii IT 56.600 55.500 54.300
Hardware și electronică 16.100 16.400 20.000  Longley, Dennis; Shain, Michael
(1985), Dictionary of Information
Total angajați din IT&C 115.800 117.800 124.100 Technology (ed. 2), Macmillan
Press, ISBN 0-333-37260-3
 Isbell, Charles; Impagliazzo, John; Stein, Lynn; Proulx, Viera; Russ, Steve; Forbes,
Jeffrey; Thomas, Richard; Fraser, Linda; Xu, Yan (2009), (Re)Defining Computing
Curricula by (Re)Defining Computing, Association for Computing Machinery, ACM,
pp. 203–225, ISBN 978-1-60558-886-5
 Adelman, C. (2000). A Parallel Post-secondary Universe: The Certification System
in Information Technology. Washington, D.C.: U.S. Department of Education.
 Allen, T., and M.S. Morton, eds. 1994. Information Technology and the Corporation
of the 1990s. New York: Oxford University Press.
 Shelly, Gary, Cashman, Thomas, Vermaat, Misty, and Walker, Tim.
(1999). Discovering Computers 2000: Concepts for a Connected World. Cambridge,
Massachusetts: Course Technology.
  Webster, Frank, and Robins, Kevin. (1986). Information Technology—A Luddite
Analysis. Norwood, NJ: Ablex.
 The Global Information Technology Report 2008–2009 (PDF), World Economic
Forum and INSEAD, 2009, ISBN 978-92-95044-19-7

Referințe[modificare | modificare sursă]

1. ^ Longley & Shain 1985, p. 164.
2. ^ „Information technology (necesită abonare)”, copie arhivă, Oxford English Dictionary
(ed. 2), Oxford University Press, 1989, arhivat din original la 25 iunie 2006, accesat
în 28 decembrie 2010
3. ^ „Gartner Says Worldwide IT Services Revenue Declined 5.3 Percent in 2009”, copie
arhivă, Gartner, arhivat din original la 8 septembrie 2011, accesat în 28 decembrie 2010
4. ^ „Scutirea de impozit din IT: Câți angajați beneficiază acum de măsură și cum ar fi
afectată România în regiune de eliminarea acestei facilități fiscale - studiu ANIS”.
economie.hotnews.ro. Accesat în 6 septembrie 2022.
5. ^ a b Cum au evoluat lefurile angajatilor din IT&C in primii ani de criza, 7 iunie 2011,
Cristina Negraru, wall-street.ro, accesat la 22 iunie 2015
6. ^ a b De ce este atât de greu să găsești un PROGRAMATOR bun în ziua de azi, 6 iunie
2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 22 iunie 2015
7. ^ a b Unde se concentrează "Silicon Valley-ul" de București, 16 aprilie 2013, Adrian
Popa, Gândul, accesat la 22 iunie 2015
8. ^ VIDEO ZF LIVE. Teodor Blidăruș, Softelligence: În IT se dă o luptă pentru a atrage
oameni de valoare, 18 iunie 2013, Cătălina Butan, Ziarul financiar, accesat la 27
decembrie 2015
9. ^ Ubisoft: Avem nevoie de specializare pe video gaming în facultăți, 22 iunie 2015,
Corina Mirea, Ziarul financiar, accesat la 22 iunie 2015